Radiografia Smart City a realizat 1001 proiecte în 144 de oraşe din România

Integratorul de soluţii inteligente la cheie Vegacomp Consulting publică cea de-a şasea ediţie a Radiografiei proiectelor Smart City din România, iar raportul lunii iunie 2022 aduce pe listă 1001 de iniţiative aflate în stadiul de proiect, în curs de implementare sau deja finalizate, în 144 de oraşe mari, medii şi mici din ţară, comparativ cu 860 de proiecte din 124 de oraşe, la nivelul lunii iunie 2021, conform unui comunicat emis redacţiei.

Potrivit sursei citate, în fapt, Radiografia prezintă, concret, un număr de 470 de proiecte Smart City finalizate în România, până în prezent.

Cumulat, primăriile de sector şi primăria generală a Capitalei ocupă detaşat primul loc la nivel naţional, cu 115 proiecte.

Tratând defalcat primăriile Capitalei, Cluj-Napoca devine oraşul din România cu cel mai mare număr de proiecte - 63 şi urcă pe prima poziţie în top 10 Smart City, urmat de Iaşi cu 56 de proiecte, Bucureşti (la nivel de primărie generală) cu 54 de proiecte.

Alba Iulia, care în ultimii ani a dominat primele poziţii, coboară anul acesta pe locul 4, cu 49 de proiecte. Urmează apoi în clasament Sibiu şi Sectorul 4 din Bucureşti, cu câte 35 de proiecte fiecare. Oradea şi Timişoara împart locul şase, fiecare cu câte 26 de proiecte, urmate de Arad şi Slănic Moldova, cu câte 25.

Urmează Bistriţa (20), Hârşova (19), iar locul 10 este ocupat de Braşov (18), la egalitate cu Botoşani (18).

"În raportul din 2022, observăm că stadiul actual al conceptului Smart City în România a depăşit faza proiectelor pilot, merge înainte şi înapoi în acelaşi timp, fără a avansa la proiecte consistente Smart City din cauza, în primul rând, a lipsei de personal cu competenţe în administraţia publică locală şi centrală. Fără oameni în primării, delegaţi special pentru proiecte Smart City şi cu City Manageri sufocaţi de treburi administrative, degeaba avem tot felul de fonduri disponibile. De aceea subliniem, încă o dată, nevoia alocării de resurse pentru gestionarea de proiecte (Project Management) si pentru zona de IT&C (IT şi conectivitate)", precizează Cornel Bărbuţ, CEO al Vegacomp Consulting.

La nivelul oraşelor medii, clasamentul este condus de Alba Iulia (49), Sibiu (35) şi Oradea (26), în timp ce podiumul oraşelor mici este ocupat detaşat de Hârşova (19), Avrig (14) şi Aleşd (10).

"Proiectele de Smart City identificate în ultimii ani în România sunt încercări şi tatonări în demersul spre înţelegerea conceptului şi fenomenului Smart City. Imagine a eforturilor la nivel internaţional, legate de tehnologizarea şi modernizarea oraşelor, observăm că cele 6 verticale definite ca piloni Smart City sunt provocate cu alte proiecte care să deseneze "spaţii" în oraşele noastre, în funcţie de oameni, de profesiile şi pasiunile lor. Se simte nevoia de noi spaţii în comunităţile noastre: spaţii pentru dialog, spaţii pentru date (data spaces), spaţii pentru iniţiative civice, pentru artă, pentru spiritualitate, pentru sporturi diverse şi recreere etc. Concepte ca Art City sau Spiritual City îşi fac simţită prezenţa alături de Mega Cities, iar în acest raport evidenţiem progresul sau regresul din drumul digitalizarii oraşelor noastre", adaugă Bărbuţ.

Proiectele Smart City identificate îşi păstrează clasificarea, în aceleaşi şase Verticale Smart City - Smart Economy, Smart Mobility, Smart Environment, Smart People, Smart Living şi Smart Governance, verticale care sunt în concordanţă cu raportările Uniunii Europene.

Ca şi în ediţia trecută, verticala Smart Mobility îşi păstrează poziţia de lider şi mai mult decât atât, creşte seminificativ faţă de anii anteriori: în 2020 cuprindea 188 de proiecte, în 2021 nu mai puţin de 260 proiecte, ajungând în 2022 la 322 proiecte axate în principial pe modernizarea transportului şi a managementului de trafic.

În clasament urmează Smart Governance, cu 238 proiecte, în creştere faţă de cele 226 de proiecte ale anului trecut, verticală ce îşi menţine a doua poziţie a clasamentului. Smart Living se regăseşte pe locul trei, cu 217 de proiecte, mai mult cu 43 de iniţiative faţă de anul 2021. Smart Economy îşi menţine locul al patrulea, cu 130 de proiecte şi un uşor avans de 31 iniţiative.

Pe ultimele două poziţii rămân Smart Environment, cu 59 de proiecte, în scădere de la cele 64 din 2021 şi respectiv, Smart People, cu doar 35 de iniţiative, mai puţin cu două proiecte faţă de anul trecut.

Raportul este disponibil, integral, gratuit, pe pagina www.vegacomp.ro, pentru orice utilizator sau companie interesată de evoluţia pieţei Smart City din România, se menţionează în comunicat.