Industria petrolieră se confruntă cu o dilemă, întrucât nu există o predictibilitate în ceea ce priveşte combustibilul viitorului, fapt care îngreunează deciziile de investiţii într-o anumită soluţie în detrimentul alteia, a afirmat, ieri în cadrul unei conferinţe, Radu Căprău, directorul diviziei Downstream Oil din cadrul companiei OMV Petrom şi vicepreşedinte al Confederaţiei Patronale Concordia.
Potrivit domniei sale, dacă în prezent consumul de diesel manifestă un uşor trend de creştere, cel de benzină are un uşor trend de scădere, în timp ce consumul de kerosen este în ascensiune, contribuind semnificativ în ceea ce priveşte emisiile.
Astfel, Radu Căprău consideră că trendul de scădere al consumului îl vom vedea încet-încet la toţi carburanţii, pentru că motoarele devin mai eficiente, majoritatea producătorilor concentrându-se pe zona de eficienţă, de consum scăzut al motoarelor.
Totodată, domnia sa a precizat că, în prezent, maşinile electrice reprezintă o alternativă pentru autoturismele mici, la un preţ destul de ridicat, însă.
Reprezentantul OMV Petrom a declarat: "Subvenţia dată de autorităţi pentru achiziţionarea unui autoturism electric, deşi este semnificativă, nu este suficientă, iar clienţii îşi doresc o autonomie semnificativă pentru transport, ceea ce în momentul de faţă nu avem pentru soluţia electrică. Maşina electrică nu este, în prezent, singura maşină a familiei, ci a doua. Soluţia electrică nu poate fi considerată o alternativă pentru transportul greu sau pe distanţe mari, nu există perspectiva că ea ar putea fi o soluţie sustenabilă pe termen lung. Poate funcţiona pe distanţe scurte, dar vedem în schimb că partea de gaz este în creştere la SUV-uri şi la transportul greu. Producătorii de camioane sau de autobuze găsesc soluţia de CNG (n.r. gaz natural comprimat ) sau LNG (n.r. gaz natural lichefiat) ca fiind o recomandare pentru viitor pentru varianta de transport greu".
De asemenea, în opinia domnului Căprău, carburanţii bio pot fi o altă soluţie, în ţara noastră, în prezent, componentele bio având o pondere de 7% la diesel şi una de până la 10% pentru benzină.
În acest context, reprezentantul companiei petroliere a explicat: "Avem deja biocarburanţi de generaţia a doua pentru benzină, dar nu şi pentru motorină. Există alte soluţii, printre care coprocesarea, adică în procesul de producţie a carburanţilor să introduci ulei vegetal, pe care îl hidrofinezi şi în acest proces ai o componentă semnificativă de bio. Creşterea eficienţei motoarelor, transportul sustenabil ce înseamnă, de fapt? Înseamnă alegerea unei soluţii care să fie viabilă în următorii 10-20 de ani, iar maşina electrică este cea care funcţionează în momentul de faţă pentru maşinile mici. CNG şi LNG pot fi o soluţie pentru transportul greu. Avem soluţii şi pentru carburanţii alternativi, dar fiecare dintre ele are avantaje şi dezavantaje. Maşina electrică are dezavantajul preţului, al autonomiei (deocamdată) şi al costului bateriei (nu ştim cât va costa înlocuirea ei când se termină ciclul de viaţă) plus stresul resimţit de şofer pe fondul autonomiei scăzute. În ceea ce priveşte soluţiile CNG şi LNG, dezavantajul constă în faptul că există un cost mare de achiziţie şi mentenanţă, dar pe de altă parte costurile alimentării pe durata de viaţă a maşinii sunt mai mici".
Deşi soluţiile de LNG şi CNG produc emisii, spre deosebire de autoturismul electric, ele reprezintă o soluţie care va contribui la ţinta de reducere a emisiilor pe care atât România, cât şi UE şi-au asumat-o, a mai spus domnia sa.
Radu Căprău a adăugat: "Revenind la întrebarea privind soluţia viitorului, nu cred că există un răspuns unic, ci cred că trebuie să îl găsim pe cel potrivit pentru ţara noastră. Întrebarea este ce resurse are România? Dilema cu care se confruntă industria în acest moment este predictibilitatea, în contextul în care vorbim de investiţii semnificative, în condiţiile în care în momentul de faţă nu îşi găsesc finalitatea într-un calcul economic. Indiferent de intenţiile oricât de bune pe care le-ar avea, niciun operator economic nu va face investiţii dacă nu vede profitabilitate pe termen mediu sau lung. În acest context, trebuie să răspundem unei decizii strategice, în care există două zone importante care trebuie să conlucreze: prima parte, industria, care are rolul de comunicare, respectiv de a explica clienţilor oportunităţile bazate pe tehnologiile existente, iar autorităţile să explice care sunt soluţiile din perspectivă ecologică. De asemenea, trebuie să înţelegem care ar putea fi pe termen lung soluţia şi împreună cu decidenţii să găsim răspunsul. Din punctul nostru de vedere, o parte a soluţiei poate fi gazul natural care, fie el comprimat sau lichefiat, poate să răspundă nevoilor unui segment smenificativ şi poate, împreună cu celelalte soluţii, să asigure atingerea ţintei pe care România şi Europa şi-au propus-o în perioada următoare".
Este nevoie de o abordare neutră din partea autorităţilor în ceea ce priveşte cadrul de reglementare în sensul în care trebuie să se găsească modalităţi de stimulare a tuturor zonelor care trebuie să se implice, a conchis vicepreşedintele Concordia.