RADU CRĂCIUN, DIRECTORUL GENERAL AL BCR PENSII: "Este extrem de important ca prognozele pe inflaţie ale BNR să fie cât mai sincere"

Pentru ca lucrurile să nu scape de sub control în ceea ce priveşte inflaţia este nevoie ca Banca Naţională a României (BNR) să îşi păstreze credibilitatea şi capacitatea de anticipare corectă a inflaţiei, consideră Radu Crăciun, preşedintele Asociaţiei Pensiilor Administrate Privat din România (APAPR) şi directorul general al BCR Pensii.

Acesta scrie pe blogul personal că, deocamdată, evoluţiile inflaţiei din ultimele luni au surprins banca naţională şi, dacă aceasta va continua să fie surprinsă şi în următoarele luni, "de abia atunci ar putea să pară că lucrurile sunt scăpate de sub control". "Tocmai de aceea este extrem de important ca prognozele să fie cât mai sincere şi cât mai exacte, iar ţintirea inflaţiei să ducă, în final, la ţintă", scrie Crăciun, adăugând că potenţialul inflaţionist este încă prezent şi că el nu s-a propagat deocamdată decât parţial în economie.

"Dacă politica fiscală nu va fi prudentă, atunci BNR va trebui să fie ea mai prudentă, iar asta va însemna o accelerare a creşterii dobânzilor în 2022", arată directorul BCR Pensii.

Radu Crăciun arată de altfel că decidenţii din majoritatea economiilor dezvoltate sunt luaţi prin surprindere de valorile peste aşteptări ale inflaţiei. În România, inflaţia a ajuns la o rată anuală de 7,9% în octombrie.

"Spre exemplu, în Germania inflatia a ajuns la un maxim al ultimilor 29 de ani, în timp ce în SUA inflaţia a ajuns la o valoare fără precedent în ultimii 31 de ani. România nu face nici ea excepţie. Ultimul raport asupra inflaţiei produs de BNR anticipează că nivelul inflaţiei recent raportat, de 7,6% (sic!), este doar un maxim temporar, având în vedere că în trimestrul doi din 2022 se va ajunge la un maxim de 8,6%. Ultima dată când am avut o valoare similară a fost în 2011. În aceste condiţii, creşterea de doar 0,25 de puncte procentuale a ratei dobânzii-cheie, până la 1,75%, a fost privită cu mare dezamăgire de actorii şi observatorii pieţelor financiare din România. Contextul sugera o abordare cu mult mai îndrăzneaţă. La fel de îndrăzneaţă ca cea a băncilor centrale din regiune, care au avut creşteri cu mult mai semnificative: 0,75 puncte procentuale în Polonia sau cu 1,25 puncte procentuale în Cehia", arată Crăciun.

Acesta adaugă că un prim argument invocat de cei care se aşteptau la o creştere mai semnificativă este raportarea la anul 2011.

"În acel moment, la o inflaţie de peste 8%, dobânda-cheie era de 6,25%. Ironia este că exact acel moment explică foarte bine atitudinea BNR de astăzi. Asta pentru că dobânda de 6,25% a rămas neschimbată din iunie 2010 până în octombrie 2011 în pofida puseului inflaţionist mentionat mai sus. Explicaţia rezidă în faptul că atunci, ca şi acum, inflaţia ridicată nu avea o cauză legată de cerere, ci una mai degrabă legată de ofertă: TVA, preţuri administrate, accize. Deci putem considera că şi astăzi BNR rămâne consecventa ideii că inflaţia pe parte de oferta merită tratată cu reţinere fiind mai degrabă un fenomen temporar", scrie directorul general al BCR Pensii.

• "Un eşec al ajustărilor fiscale şi continuarea spiralei cheltuielilor bugetare ar fi tipul de evoluţie care ar face BNR să accelereze creşterea dobânzilor"

Potrivit acestuia, o creştere bruscă a dobânzilor de către BNR, adaugată peste situaţia bugetară internă, riscă să încetinească sever economia. Acesta face trimitere şi la evoluţiile incerte ale pandemiei.

Crăciun afirmă: "Pe de altă parte, dacă ne uităm la 2008, un alt an în care inflaţia a sărit de 8,5%, atitudinea BNR a fost cu totul alta. Era o inflaţie indusă de supraîncălzirea economiei, alimentată fiind de un consum excesiv. Din acest motiv, creşterea dobânzii de politică monetară nu s-a lăsat aşteptată. Dacă în decembrie 2007 dobânda-cheie era 7,5%, în august 2008 ea ajungea deja la 10,25%. Dar astăzi mai sunt şi alte elemente de context care ar trebui luate în considerare. În primul rând, dacă este să ne raportăm la alte ţări din regiune, trebuie remarcat faptul că băncile centrale din aceste ţări reduseseră dobânda-cheie cu mult mai mult decat BNR. Din acest motiv, calea spre «normalitate» a acestora era mai lungă şi necesita salturi mai mari de dobândă. În al doilea rând, deficitul bugetar al României în 2020 a fost cu aproximativ 2 puncte procentuale mai mare decât al acestor ţări. Ca urmare, un proces de consolidare fiscală va acţiona în cazul României ca o frână mai puternică pentru creşterea economică. Însă asta cu condiţia ca această consolidare să şi aibă loc. Ceea ce ne duce la principalul element de impredictibilitate cu care se confruntă BNR-ul. După un an în care a considerat ajustările fiscale ca fiind dezamăgitoare, cum va arata 2022? Pentru că evitarea unei alunecări în stagnare economică presupune un dozaj corelat al politicilor fiscale (guvern) şi monetare (BNR). Or aşa cum rezultă din raportul inflaţiei, BNR deja îşi manifestă preocuparea pentru semnalele de încetinire economică. Iar motive sunt suficiente ca ea să continue şi în 2022 având în vedere erodarea puterii de consum prin creşterea ponderii utilităţilor, creşterea costurilor de producţie pentru companii, la care ar trebui să se adauge şi stagnarea cheltuielilor bugetare. Să nu uităm că România va trebui să îşi micşoreze deficitul bugetar cu 2 puncte procentuale pe an în următorii doi ani pentru a intra sub limita de 3% conform angajamentului luat. În anul unei creşteri economice excepţionale precum 2021 ajustarea a fost mai mică".

Radu Crăciun mai arată că, pe de altă parte, un eşec al ajustărilor fiscale şi continuarea spiralei cheltuielilor bugetare ar fi tipul de evoluţie care ar face BNR să accelereze creşterea dobânzilor.

"Potenţialul inflaţionist este încă prezent şi el nu s-a propagat deocamdată decât parţial în economie. Dacă politica fiscală nu va fi prudentă, atunci BNR va trebui să fie ea mai prudentă. Iar asta va însemna o accelerare a creşterii dobânzilor în 2022. Deocamdată, prin lărgirea coridorului în care dobânzile de pe piaţa monetară vor fluctua, BNR pare să îşi dorească cât mai multă flexibilitate, ceea ce înseamnă că dobânda-cheie ar putea reveni temporar la un rol mai degrabă orientativ decât de ancoră. Dar nu asta cred că ameninţă imaginea BNR. Cred că mult mai important este să îşi păstreze credibilitatea şi capacitatea de anticipare corectă a nivelului inflaţiei. Deocamdată evoluţiile din ultimele luni au surprins-o şi, dacă va continua să fie surprinsă şi în următoarele luni, de abia atunci ar putea să pară că lucrurile sunt scăpate de sub control. Tocmai de aceea este extrem de important ca prognozele să fie cât mai sincere şi exacte, iar ţintirea inflaţiei să ducă în final la... ţintă", conchide Crăciun.