RADU GRAŢIAN GHEŢEA: "Eliminarea clauzelor abuzive trebuie făcută doar de instanţa supremă"

Băncile susţin, în continuare, că eliminarea clauzelor abuzive din contractele de credit ar trebui să fie făcută de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ), nu de către o instanţă inferioară, potrivit lui Radu Graţian Gheţea, preşedintele CEC Bank şi al Asociaţiei Române a Băncilor (ARB). Domnia sa a declarat: "Comunitatea bancară nu doreşte menţinerea clauzelor abuzive în contractele de credit. Nu considerăm că o bancă sau mai multe pot face ce doresc cu aceste clauze. Ceea ce nu dorim e ca, odată depistată o astfel de clauză, aceasta să fie declarată ca atare în toate contractele acelei bănci de către o instanţă inferioară. Vrem ca acest drept să îl aibă o instanţă superioră, o curte supremă. Nu vreau să jignesc pe nimeni, dar trebuie ca decizia să fie luat de instanţele superioare".

De la 1 iulie, ar trebui să intre în vigoare două noi articole la legea 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele dintre consumatori şi profesionişti, care ar putea să ducă la eliminarea clauzelor abuzive din toate contractele, în cazul în care Tribunalul şi, apoi, Curtea de Apel constată existenţa acestora, la iniţiativa Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC) sau a unei asociaţii de profil. Radu Graţian Gheţea a afirmat că îi este "greu" să spună dacă cele două noi articole vor fi aplicate de la data respectivă sau dacă va avea loc o amânare. "Noi am trimis punctele de vedere la Ministerul Justiţiei, la Parlament şi BNR, aşteptăm să fim chemaţi să ne spunem punctul de vedere. Noi nu cerem să nu se aplice Legea 193, ci vrem să mergem şi să ne judecăm până în pânzele albe, drept pe care îl cerem şi pentru bancă şi pentru client", a adăugat domnia sa.

Conducătorii instituţiilor de credit au solicitat Băncii Naţionale a României (BNR) să realizeze un studiu de impact cu privire la impactul pe care modificarea legii 193/2000 l-ar avea asupra sistemului bancar, pe care apoi să îl înainteze Parlamentului.

Radu Graţian Gheţea a precizat că băncile au trimis datele solicitate, însă ARB nu are acces la acestea. Conducerea Asociaţiei ar putea fi pusă într-o situaţie de incompatibilitate, având în vedere că nu toate instituţiile de credit sunt reprezentate în Consiliul Director al acesteia, a explicat domnia sa: "La nivelul comunităţii bancare a fost o solicitare pentru un studiu al BNR. Nu noi am făcut acel studiu, pentru că nu aveam cum. Ar fi existat un conflict de interese în ARB. Cei din consiliul ARB ar fi putut vedea ce se întâmplă cu bănci care nu sunt reprezentate. Am înţeles că toate datele au ajuns la BNR. Nu ştiu când va fi prezentat studiul respectiv, dacă vor fi prezentate toate datele".

Întrebat care sunt efectele unei eventuale modificări a legii în cauză asupra bilanţului CEC Bank, preşedintele instituţiei a susţinut că aceasta nu a avut, până în prezent, niciun proces individual sau colectiv cu clienţi care cer modificarea unor clauze contractuale, ceea ce, în opinia domniei sale, înseamnă că banca nu are clauze abuzive în contractele sale de credit.

"În momentul în care am trecut de la Casa de Economii şi Consemnaţiuni la CEC Bank, am reviziuit toate contractele. Am fost mult mai atenţi şi după episodul cu implementarea Directivei 48 a Comisiei Europene în OUG 50/2010 (n.r. privind contractele de credit pentru consumatori). Considerăm că nu avem nimic în contracte care ar putea fi considerat abuziv", a afirmat domnia sa.

Viceguvernatorul BNR Bogdan Olteanu declara, la începutul lunii martie, că procesele colective ale clienţilor împotriva băncilor, cu privire la clauzele abuzive din contractele de creditare ar putea să aibă, drept cale de atac, ÎCCJ, ca o excepţie de la lege, având în vedere că deciziile în astfel de speţe privesc o masă largă de populaţie şi au aplicare la nivel naţional.

• "Vânzarea subsidiarelor băncilor greceşti din România nu va avea efecte asupra sistemului bancar autohton"

Posibila vânzare a băncilor cu capital majoritar elen din ţara noastră, cerută de Troica creditorilor internaţionali ai Greciei (Comisia Europeană, Fondul Monetar Internaţional şi Banca Centrală Europeană), nu ar urma să aibă vreo influenţă asupra sectorului bancar de la noi, consideră Radu Graţian Gheţea. "Nu văd niciun impact, e vorba de schimbarea unor acţionari prin vânzarea unor subsidiare. Nu cred că va avea vreo influenţă şi nicidecum o influenţă negativă", a declarat domnia sa.

Troica, alături de reprezentanţii Oficiului de Concurenţă al Comisiei Europene, presează instituţiile de credit elene să îşi vândă activităţile non-bancare din Grecia, precum şi subsidiarele din străinătate. Astfel, băncile greceşti ar putea fi nevoite să renunţe la deţinerile din ţara noastră. Cele mai mari patru bănci greceşti, National Bank of Greece (NBG), Eurobank, Alpha Bank şi Piraeus Bank, sunt prezente la noi prin Banca Românească, Bancpost, Alpha Bank România, respectiv Piraeus Bank România, controlând aproape 14% din activele din sistemul bancar autohton. "Trebuie să ştim că orice schimbare de acţionari care implică mai mult de 10% din acţiuni trece pe la Banca Naţională. Şi au fost situaţii în care Banca Naţională a spus < Ăsta nu! >, deci poate refuza acţionarii care nu i se par potriviţi", a precizat Radu Graţian Gheţea.

• Activele CEC au crescut cu 8,5% în 2012

CEC Bank a înregistrat, anul trecut, o creştere de 8,5% a activelor, comparativ cu anul precedent, până la 26,9 miliarde lei. Creşterea a venit pe fondul unui avans al depozitelor cu 10,2%, la 19,4 miliarde lei. Profitul brut a scăzut la 33,5 milioane lei, în 2012, de la 78,1 milioane lei, în 2011. Profitul net a coborât, la rândul său, la 37 milioane lei, de la 67,4 milioane lei. "Trebuie să luăm în considerare că profitul pe anul 2011 a fost calculat pe RAS (n.r. standardele româneşti de contabilitate), iar anul trecut am fost pe IFRS (n.r. standardele internaţionale de raportare financiară). Ca un paradox, profitul net este mai mare decât cel brut", a explicat Radu Graţian Gheţea.

Profitul operaţional brut a crescut cu 25%, anul trecut, la 449,5 milioane lei, potrivit oficialilor CEC Bank.

Soldul creditelor a urcat cu 15,5%, la 11,9 miliarde lei.

CEC Bank a avut, în 2012, o cotă de piaţă de 7,35%, în urcare de la 6,99% în 2011, în funcţie de valoarea activelor.

Cota de piaţă în funcţie de valoarea creditelor a fost de 5%, anul trecut, faţă de 4,44%, în anul precedent, iar cea în funcţie de depozite a urcat de la 8,68% la 9,08%.

"În anul 1990, CEC Bank avea o cotă pe active de 32,9%, apoi am scăzut, ajungând la 4,03% în 2006, iar în ultimii şase ani am recuperat din pierderile acelea", a afirmat Radu Graţian Gheţea.

Din totalul portofoliului de credite din soldul instituţiei de credit, de 11,9 miliarde lei, 6,6 miliarde lei sunt alocate întreprinderilor mici şi mijlocii (IMM), iar aproape un miliard lei administraţiilor publice. Creditele pentru persoanele fizice au scăzut de la 4,62 miliarde lei, în 2011, la 4,4 miliarde lei, în 2012. Din totalul împrumuturilor pentru persoane fizice, creditele de nevoi personale şi consum au reprezentat 3,29 miliarde lei, iar cele ipotecare 1,08 miliarde lei.

"O să ziceţi că au scăzut creditele pentru persoane fizice, dar cine a crescut? Am vrut să trecem mai mult către persoane juridice şi în economia generală ne-am atins obiectivul", a precizat preşedintele CEC Bank.

Creditele pentru IMM-uri şi autorităţi publice locale, care au cumulat 7,5 miliarde lei, au înregistrat un avans de 32% faţă de 2011, având o pondere de 63% în portofoliul băncii, de trei ori mai mare decât în 2006, pe fondul unei creşteri de patru ori a împrumuturilor acordate de instituţia de credit.

CEC Bank a acordat anul trecut firmelor şi autorităţilor publice peste 36.000 de finanţări noi, în valoare de peste 3,1 miliarde lei, fiind repartizate în proporţie de 32% către agricultură, 30,1% către administraţii publice locale şi res-tul către alte domenii.

Utilizările de credite de către persoanele juridice au ajuns la un sold de 17,11 miliarde lei, în urcare de la 11,5 miliarde lei în 2011.

"Practic, utilizările de credite, fondurile puse la dispoziţia clienţilor au fost mult mai multe decât cele reflectate în creşterea soldurilor. A fost vorba de subvenţii, credite punte pe termen scurt, care nu sunt reflectate în soldul de sfârşit de an", a explicat Radu Graţian Gheţea.

CEC Bank avea, la finele anului trecut, un grad de provizionare a creditelor de 12,7%, faţă de 13,9% la nivelul sistemului bancar. Rata creditelor neperformante s-a situat la 19,5%, faţă de 18,2% pe sistem bancar. Banca nu a vândut, până în prezent, credite neperformante în afara instituţiei, a declarat preşedintele acesteia. Domnia sa a arătat: "O instituţie precum CEC Bank, care are numai tată, nu şi mamă, adică nu are în spate o bancă străină, nu a putut face ce au făcut celelalte bănci, să vândă o parte din credite la o societate din grup din afara României. Au fost vândute din sistemul bancar românesc credite de 11,4 miliarde lei. Această medie de 18,2% este mai mică decât dacă ar fi fost şi 11,4 miliarde lei în sis-tem, aşa că noi ar trebui să ne comparăm cu acea medie".

CEC Bank a restructurat, până la sfârşitul lui 2012, 18,5% din totalul portofoliului de credite. Dintre creditele acordate persoanelor fizice au fost restructurate 4.976 împrumuturi cu o valoare de 464 milioane lei, reprezentând 10,6%, iar dintre cele acordate persoanelor juridice 1.414 împrumuturi cu o valoare de 1,73 miliarde lei (23%). Din totalul împrumuturilor restructurate, circa 30% se regăsesc în categoria creditelor curente, a precizat Radu Graţian Gheţea.

Din totalul surselor atrase de la populaţie şi firme, de 19,4 miliarde lei, soldul depozitelor aferente persoanelor fizice a fost de 17,4 miliarde lei, în creştere de la 15,8 miliarde lei, iar cel al depozitelor constituite de firme s-a situat la 2 miliarde lei, în urcare de la 1,8 miliarde lei în 2011.

Rata de solvabilitate la finalul anului trecut a fost de 15,9%, peste media sistemului bancar, de 14,64%.

"Solvabilitatea este tot mai aproape de nivelul optim, când este nivelul prea înalt nu e bine, spre exemplu în 2006 aveam 32,4%", consideră CEC Bank.

Numărul clienţilor persoane fizice a crescut cu 100.000 de persoane, la 3,3 milioane de persoane, iar cel al clienţilor persoane juridice a urcat cu 15.000 de persoane, la 147.000 de persoane.

CEC Bank a încheiat anul trecut cu un capital social de 1,09 miliarde lei, în urcare de la 1,04 miliarde lei în 2011.

Instituţia de credit avea, la finele anului trecut, 6.548 salariaţi, faţă de 6.552 la sfârşitul lui 2011, şi 1.128 de unităţi, cu 45 mai puţine decât în perioada corespunzătoare a anului precedent. Aproape un milion de clienţi ai băncii deţineau, în decembrie 2012, carduri de debit şi de credit active, iar aproximativ 21.000 persoane utilizau internet banking-ul.

• CEC împrumută 25 milioane euro de la Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei

CEC Bank urmează să semneze, în această săptămână, un acord de împrumut cu Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, a anunţat Radu Graţian Gheţea. Creditul, în valoare de 25 milioane euro, este destinat finanţării de proiecte de investiţii derulate de IMM-uri şi autorităţi publice locale, a precizat domnia sa.

Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei are drept scop acordarea de finanţare celor 40 de membri ai Consiliului Europei, în vederea întăririi coeziunii sociale în acestea.

La 31 decembrie 2012, instituţia financiară avea un capital subscris de 5,466 miliarde euro. Fondurile proprii totalizau, la finele anului trecut, 7,116 miliarde euro, dintre care 2,262 miliarde euro, sub formă de acţiuni la diferite companii.