Radu Puiu, XTB: "Industria aviatică trece prin «turbulenţe» economice"

Sectorul aerian traversează o perioadă tumultoasă încă de la începutul anului, confruntându-se cu probleme tehnice sau accidente cauzate de turbulenţe severe, ceea ce forţează investitorii să se întrebe dacă evenimentele influenţează capitalizarea bursieră a companiilor, arată Radu Puiu, analist financiar în cadrul XTB România.

Cel mai recent episod dificil prin care a trecut industria este zborul Singapore Airlines (SQ321), care a aterizat de urgenţă la Bangkok pe 21 mai, după ce s-a confruntat cu turbulenţe extreme, soldate cu un deces şi cu zeci de pasageri răniţi.

Incidentul a dus la o scădere de aproximativ 1,3%, până la 1,6% la deschiderea şedinţei de tranzacţionare. Totuşi, deprecierea a fost mai degrabă o reacţie impulsivă decât o tendinţă menţinută pe termen lung. Impactul asupra reputaţiei mărcii companiei aeriene este aşteptat să fie minim.

Pierderile au fost rapid recuperate, ceea ce a consolidat previziunile analiştilor potrivit cărora este puţin probabil ca marca SIA să sufere în mod semnificativ de pe urma acestui eveniment imprevizibil care nu este specific niciunei companii aeriene. Astfel, episodul este aşteptat să aibă implicaţii mai mici asupra mărcii SIA decât ar fi avut un accident rezultat dintr-o eroare umană sau un echipament defect.

Dacă privim situaţia într-un context mai amplu, şi anume în raport cu milioanele de zboruri anuale (40,1 milioane de zboruri sunt prevăzute pentru 2024), incidentul în timpul zborului Singapore Airlines este unul rar, subliniază analistul financiar din cadrul XTB România, companie de investiţii pe bursele internaţionale.

Potrivit Administraţiei Federale a Aviaţiei, în Statele Unite, cea mai mare piaţă de transport aerian din lume, între 2009 şi 2022 au existat doar 163 de persoane rănite care au avut nevoie de spitalizare.

Cu toate acestea, încrederea generală a călătorilor ar putea fi afectată, pe măsură ce turbulenţele din timpul zborurilor devin tot mai frecvente şi mai grave din cauza schimbărilor climatice, cu o creştere a numărului de "goluri de aer" şi a vremii nefavorabile.

Turbulenţele sunt, în esenţă, o perturbare a aerului şi există mai multe tipuri diferite şi motive pentru care acestea apar. Formele de relief, cum ar fi munţii, pot schimba fluxul de aer, iar aerul este forţat să se ridice peste terenul natural, care poate provoca valuri de aer, acestea declanşând turbulenţele.

În timp ce evenimentele meteorologice pot crea şi ele dificultăţi, fenomenul care provoacă cele mai multe îngrijorări se numeşte clear air turbulence (CAT). Un studiu al Universităţii Reading din Anglia, publicat în 2023, a constatat că, între 1979 şi 2020, fenomenele CAT au crescut cu 55 % deasupra Atlanticului de Nord, una dintre cele mai aglomerate rute de zbor din lume. Temperaturile mai ridicate pot afecta tiparele de vânt. Raportul subliniază că emisiile de gaze cu efect de seră poartă mare parte din vină.

Acest lucru este confirmat de cercetătorii de la Universitatea din Chicago, care prevăd că încălzirea temperaturilor ar putea duce la creşterea vitezei vântului la niveluri superioare de altitudine.

Studiul sugerează că vitezele vor creşte cu 2 procente pentru fiecare grad Celsius în plus. Prognoza este aceea că temperatura la nivel global se va majora cu 4 grade Celsius până la sfârşitul secolului, dacă gazele cu efect de seră continuă să crească la acelaşi nivel.

Temperatura globală a crescut cu cel puţin 1,1 grade Celsius din epoca preindustrială. În această perioadă, cea mai mare majorare a avut loc începând cu 1975, potrivit NASA, explică Radu Puiu.

Cercetătorii de la Universitatea din Chicago spun că, din cauza vitezelor record de vânt preconizate, companiile aeriene vor trebui să reducă viteza pentru a limita impactul turbulenţelor asupra siguranţei, situaţie care s-ar traduce şi în costuri mai mari pentru companii.

Turbulenţele pot costa industria 500 milioane de dolari anual

Deşi cel mai "drastic" exemplu este aşteptat în Atlanticul de Nord - ruta cheie între America de Nord şi Europa, este estimată o creştere masivă a turbulenţelor în sud-estul Chinei, în vestul Pacificului şi în nordul Indiei. Un studiu realizat în 2021 de către Universitatea Nanjing din China a prognozat o creştere de 15 % a cazurilor de CAT până în 2059.

Chiar dacă pagubele cauzate de turbulenţe sunt rare, costă industria aeronautică până la 500 de milioane de dolari anual. Această sumă reprezintă daunele aduse avionului şi cabinelor, întârzierile şi plata ocazională a despăgubirilor. Având în vedere că acestea vor fi mai frecvente în anii următori, costurile se vor accentua, arată Radu Puiu.

În conformitate cu Convenţia de la Montreal din 1999, companiile aeriene trebuie să îşi asume responsabilitatea financiară pentru vătămările suferite la bordul aeronavelor din cauza turbulenţelor, inclusiv pentru deteriorarea bagajelor, precum şi pentru vătămări corporale sau chiar deces.

Ce se poate face pentru a atenua turbulenţele? Tehnologia de detectare a turbulenţelor se află încă în faza de cercetare şi dezvoltare, astfel încât piloţii folosesc radarul meteorologic pentru a determina cel mai bun plan de evitare a zonelor dificile pentru traiectoria de zbor.

Imaginile radarului meteorologic le arată piloţilor unde pot apărea cele mai intense turbulenţe, iar aceştia colaborează cu echipa de la controlul traficului aerian pentru a evita acele zone.

Centrele meteorologice de la sol pot vedea modelele meteo care se dezvoltă cu ajutorul sateliţilor. Acestea furnizează informaţiile echipajelor de zbor în timp real, astfel încât echipajul să ştie la ce condiţii să se aştepte pe toată durata zborului. Informaţiile pot include, de asemenea, zonele de turbulenţe preconizate în cazul în care apar furtuni de-a lungul rutei de zbor, subliniază analistul financiar din cadrul XTB România.

Riscul reprezentat de anomaliile meteorologice nu este un factor de risc specific unei anumite companii aeriene, reprezintă o nouă realitate pentru companiile aeriene la nivel global, în special cele care operează zboruri pe distanţe lungi deasupra oceanelor.

Industria aviatică se confruntă cu necesitatea de a adapta transportul aerian la o lume în curs de încălzire pentru a proteja pasagerii şi angajaţii, precum şi pentru a menţine costurile sub control.

Măsurile de adaptare, inclusiv ziduri de protecţie în zonele de coastă pot contribui la protejarea aeroporturilor existente împotriva creşterii nivelului mărilor şi a valurilor cauzate de furtună, dar pot fi costisitoare şi complicat de implementat.

În regiunile foarte calde sau în timpul verii, aeroporturile pot alege să programeze zborurile în perioadele mai reci ale zilei pentru a atenua efectele căldurii. În egală măsură, acolo unde este posibil, aeroporturile pot extinde pistele pentru a permite distanţe mai mari de decolare.