Radu Puiu, XTB România: "Proiecţii economice - prudenţă în Occident, optimism în Orient, contraste în estimările pentru România"

Realitatea economică actuală reprezintă o necunoscută atât pentru instituţiile guvernamentale, precum băncile centrale, cât şi pentru investitorii privaţi sau instituţionali. Potrivit lui Radu Puiu, analist financiar al XTB România, efectul înăspririi politicilor monetare începe să se resimtă în economii, recuperând decalajele, iar băncile centrale sunt nevoite să acţioneze cu mai multă grijă pentru a nu afecta prea mult economia.

"Principala ipoteză se bazează pe China pentru a rămâne motorul creşterii globale pentru restul anului, în pofida încetinirii impulsului de redresare economică, arată previziunile de la jumătatea anului. În acelaşi timp, persistă îngrijorările legate de o posibilă recesiune în SUA", precizează analistul XTB România.

Potrivit lui Radu Puiu, în ceea ce priveşte SUA, cea mai mare întrebare pentru bănci pare a fi în continuare când, nu dacă, cea mai mare economie a lumii va intra în recesiune, în ciuda consensului că ce este mai rău a trecut pentru piaţa bursieră.

J.P. Morgan afirmă că o recesiune în SUA pare mai mult decât probabilă până la sfârşitul anului, însă crede că perspectivele de randament pe termen lung s-au îmbunătăţit. De asemenea, Wells Fargo anticipează o recesiune în acest an, cu o revenire în 2024. Morgan Stanley este de părere că o recesiune va fi probabil evitată în acest an. Barclays şi Citibank se aşteaptă la un astfel de eveniment la un moment dat în următoarele 12 luni.

Problemele legate de argumentul economiei puternice se concentrează în jurul modului în care economia ar putea evolua în următoarele luni. Inflaţia de 3% reprezintă o îmbunătăţire notabilă, dar este încă departe de obiectivul de 2% vizat de Fed. Inflaţia de bază, care elimină categoriile volatile de alimente şi energie, se situează la 4,8%.

Temerile de la începutul anului privind o aterizare dură a economiei SUA s-au diminuat deoarece inflaţia mai lentă a consumatorilor a îmbunătăţit perspectivele pe Wall Street, în condiţiile în care companiile încep să raporteze rezultatele pentru al doilea trimestru. Cu toate acestea, inflaţia este încă peste ţinta de 2% a Rezervei Federale.

Ipoteza creşterii economiei globale pentru a doua jumătate lui 2023 aduce China în centrul atenţiei

Aşteptările sunt ca Asia să aibă o creştere mult mai puternică, să se confrunte cu o inflaţie mai mică şi o politică monetară mai relaxată decât în SUA şi Europa.

Marile bănci de investiţii americane şi europene sunt optimiste în ceea ce priveşte Asia în general, regiunea urmând să depăşească în acest an creşterea economică a statelor din vest.

China a raportat o creştere trimestrială de 0,8% în al doilea trimestru, peste prognoza de 0,5%, dar ritmul anual a fost de 6,3%, mult sub aşteptările pentru un nivel de 7,3%. Datele indică faptul că boomul redeschiderii Chinei s-a încheiat.

Cifrele de creştere moderată sunt de natură să alimenteze aşteptările privind continuarea eforturilor guvernamentale de stimulare a economiei pentru a asigura atingerea obiectivului de creştere de 5% pentru 2023.

Şomajul în rândul tinerilor cu vârste cuprinse între 16 şi 24 de ani a crescut la un nivel record de 21,3% în iunie, de la 20,8% în luna precedentă.

Investiţiile în dezvoltarea imobiliară, un motor vital atât pentru cererea industrială din China, cât şi pentru cererea de consum, au scăzut cu 7,9% în prima jumătate a anului, comparativ cu anul precedent. Acest lucru indică un semn îngrijorător de slăbiciune persistentă într-o industrie care a încetinit chiar şi înainte de pandemie, deoarece guvernul a luat măsuri pentru a limita împrumuturile excesive.

Factorii de decizie politică din China nu sunt nevoiţi să "lupte" cu inflaţia, dar s-ar putea regăsi în situaţia în care să se confrunte cu opusul acesteia, deflaţia, adică scăderea preţurilor din cauza cererii slabe. În ultimele luni, autorităţile au încercat să stimuleze creditarea şi cheltuielile, cu un succes mixt.

Autorităţile vor lua probabil mai multe măsuri de stimulare, inclusiv cheltuieli fiscale pentru a finanţa proiecte de infrastructură de mare anvergură, mai mult sprijin pentru consumatori şi firme private şi o anumită relaxare a politicii imobiliare.

În acest context, JPM a redus prognoza privind produsul intern brut (PIB) al Chinei de la 5,5% la 5%. De asemenea, banca şi-a temperat perspectivele privind industria imobiliară, nefiind prevăzută încă nicio redresare. Cele mai mari reduceri au fost în cazul construcţiilor noi, JPM aşteptându-se acum la o contracţie de 20% în acest an. Anterior, banca preconiza o contracţie de 7% a construcţiilor noi.

Banca estimează că o reducere cu 10 puncte de bază (pb) a ratei dobânzii de politică monetară în trimestrul al patrulea şi o relaxare a politicii imobiliare la nivel naţional, inclusiv o relaxare a cerinţelor de avans, sunt posibile măsuri pe care guvernul le-ar putea lua pentru a stimula creşterea economică. Citi se aşteaptă la o reducere cu 20 pb a ratei dobânzii de politică monetară şi cu 25 de puncte de bază a ratei rezervelor obligatorii (RRR) până la sfârşitul celui de-al treilea trimestru.

Morgan Stanley şi-a redus prognoza pentru PIB-ul Chinei de la 5,7% şi, de asemenea, şi-a redus cu 40 pb prognoza pentru 2024, până la 4,5%. Acest lucru a presupus o revenire la tendinţa de creştere potenţială a Chinei post pandemică.

Cu toate acestea, Goldman Sachs şi-a menţinut prognoza de creştere a PIB-ului pe întregul an 2023 la 5,4%, chiar dacă şi-a redus prognoza de creştere pentru trimestrul curent la 5,5% pe trimestru, de la 6,5% anterior.

Perspectivele pentru economia României oferă un grad scăzut de optimism

Revenind pe plan local, Banca Mondială (BM) nu şi-a modificat estimarea de 2,6% emisă în ianuarie privind ritmul de creştere care ar urma să fie înregistrat în acest an de economia României, potrivit celei mai recente ediţii a raportului "Global Economic Prospects", publicat pe 6 iunie.

Instituţia se aşteaptă ca economia României să încetinească în acest an de la creşterea de 4,7% raportată în 2022. De asemenea, a revizuit în scădere de la 4,2% la 3,9% aşteptările pentru creşterea de anul viitor.

Fondul Monetar Internaţional (FMI) a estimat în aprilie că ritmul de creştere economică reală a României se va tempera la 2,4% în 2023. Cifra este mai mică decât cea estimată în prognoza din toamnă (+3,1%). În 2024, se aşteaptă ca PIB-ul ţării să crească cu 3,7%.

FMI şi BM sunt ceva mai pesimiste în comparaţie cu Comisia Europeană, care vede economia României în creştere cu 3,2% în acest an (şi 3,9% în 2024).

Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE) se aşteaptă ca inflaţia din România să încetinească în următoarele 18 luni, dar să rămână peste ţinta de 2,5%. Rata şomajului din ţară va scădea în 2024, dar va rămâne peste nivelul pre pandemic, potrivit prognozei.

Inflaţia preţurilor de consum din România a scăzut la 10,25% de la an la an, de la 10,64% în mai, rămânând aproape de traiectoria avută în vedere de Banca Naţională a României (BNR), care se aşteaptă ca inflaţia să ajungă la 7,1% până la sfârşitul anului.

"Economia ţării va slăbi pe termen scurt, având în vedere cererea slabă în contextul unei inflaţii ridicate, a ratelor ridicate ale dobânzilor şi a creşterii economice scăzute a partenerilor comerciali (Germania, Italia, Franţa)", subliniază Radu Puiu.

Rezilienţa: un cuvânt-cheie într-un mediu macroeconomic imprevizibil

Economia reacţionează mereu la evoluţii neaşteptate sau la ceea ce economiştii numesc şocuri. Astfel, perspectivele economiei şi ale inflaţiei ar putea arăta foarte diferit peste câteva luni. Acesta este un motiv cheie pentru care prognoza este dificilă. "În prezent, un cuvânt care descrie mediul macroeconomic actual este rezilienţa - rezilienţă în ceea ce priveşte economia în general şi rezilienţă în ceea ce priveşte inflaţia", precizează analistul XTB România.