RAED ARAFAT: "Dacă vrem să modificăm medicina de urgenţă fără analiză, nu reuşim decât să dărâmăm un sistem functional"

Şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă (DSU), Raed Arafat, a afirmat că dacă sistemul de medicină de urgenţă este modificat fără gândire şi fără analiză, atunci va fi făcut un singur lucru, şi anume dărâmarea unui sistem funcţional, fără a şti ce construim în locul lui, menţionând că nu avem ce pune în locul acestui sistem, relatează News.ro.

Arafat a prezentat, într-un clip video postat pe pagina sa de Facebook, evoluţia personalului serviciilor de ambulanţă. "Să vedem evoluţia personalului cum a fost, evoluţia personalului serviciilor de ambulanţă, pentru că am auzit că pe timpul în care s-a înfiinţat Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă lucrurile au mers mai prost, lucrurile s-au blocat, lucrurile nu au evoluat. Vedem la numărul medicilor. Într-adevăr, 2014, până în 2022 am ajuns la 702 medici, prin plecare în pensie, dar mai ales prin lipsa ocupării posturilor scoase la concurs. S-au scos n posturi la concurs în unele judeţe, mai ales în judeţele din sud şi nu s-au prezentat medici să ocupe aceste posturi. Deci asta este una din problemele la care ne uităm şi trebuie să-i găsim alternativă", a precizat Arafat.

El afirmă că o alternativă o reprezintă şi acordarea de competenţe în plus pentru asistenţii medicali.

"Alternativă nu poate să fie să forţăm medicii să se înscrie, alternativă trebuie să ne împingă către adaptarea sistemului şi rezolvarea sistemului într-un fel în care să dăm competenţe în plus în sistem categoriei de asistenţi medicali, printr-un atestat, printr-o pregătire specifică, să poată să asiste un transport al unui bolnav intubat prin telemedicină cu medic de la distanţă, între două oraşe, dacă bolnavul e stabil, cum se întâmplă în alte ţări", a precizat şeful DSU.

Arafat a mai declarat că erau judeţe unde era un medic pe tură, iar acum nu mai este nici acela.

"Sunt judeţe în care când am început să lucrăm, aveau măcar un medic pe tură. Acum nu pot acoperi un medic pe tură din lipsă medicilor care să se înscrie la concurs. Dar aceste judeţe au probleme şi la unităţile lor de primiri urgenţă, unde tot acolo medici sunt puţini şi nu ne permite să avem o maşină de terapie intensivă pe linia SMURD-ului. Aşa că dacă eu vin să încep să iau medicii de la UPU să-i mut la Ambulanţă, adică medicii de urgenţă, în ideea că medicalizez ambulanţa, eu fac mult mai rău, pentru că las UPU fără medici", a adăugat Arafat.

El a prezentat şi situaţia unităţilor de primire urgenţe.

"Haideţi să vedem unităţile de primiri urgenţe unde situaţia diferă, pentru că unităţile de primiri urgenţă au alt rol. Ele primesc cazuri de la Ambulanţă, de la SMURD, dar primesc cazuri şi venite pe jos sau cu maşini particulare, iar cei care sunt veniţi pe jos sau cu maşină proprie nu înseamnă că nu reprezintă o urgenţă. Sunt pacienţi care vin cu infarct, care vin pe picioarele lor, dar au infarct miocardic şi pot oricând să facă stop cardiac. Sunt pacienţi care vin cu probleme, care pot să se agraveze rapid dacă nu sunt preluaţi, aşa că criteriul că dacă ai venit pe jos înseamnă că nu eşti grav, dacă ai venit cu ambulanţa eşti grav, nu este adevărat. Diferă şi trebuie să se facă triajul şi să se trieze aceşti bolnavi în mod corect la sosire în UPU", a menţionat şeful DSU.

Acesta s-a referit şi la situaţia medicilor din unităţile de primiri urgenţe.

"Aici vedem numărul total al medicilor în unităţile de primiri urgenţe şi aici a fost o evoluţie foarte bună. Dar aici a crescut şi numărul unităţilor de primiri urgenţă şi a compartimentelor de primiri urgenţă din oraşele mai mici, a crescut între 2014 şi 2020. La acest moment există 1.612 medici în unităţile de primiri urgenţă şi compartimentele de primiri urgenţă, dar medici de urgenţă între ei sunt numai 978. Iar cei 978 de la 537, deci acest număr în creştere este datorită rezidenţilor care termină şi îi angajăm şi, din păcate, au început pensionările deja. Tinerii care s-au angajat acum 20 - 30 de ani deja încep să plece, cei care au lucrat în astfel de structuri şi aici începem să vedem clar că stagnează, creşterea nu mai este ca înainte rapidă şi depinde şi de numărul rezidenţilor care nu mai este ca înainte. Deci, dacă cifra este corectă, la acest moment, avem aproape de 220 - 230 de rezidenţi raportaţi în medicină de urgenţă pe diferiţi ani", a mai transmis Arafat.

El a afirmat că baza sistemului medical de urgenţă o reprezintă echipajele de prim-ajutor de la pompieri.

"Baza sistemului o alcătuiesc echipele de prim-ajutor de la pompieri. Da, nu sunt medici, dar sunt pregătiţi, defibrilează, folosesc defibrilatoare inteligente care nu le permit să greşească, pot să asigure căile respiratorii, pot să înceapă o resuscitare. O parte din ei a obţinut certificarea sau atestarea pe a pune linii intravenoase şi la comanda medicului să administreze anumite medicamente, chiar dacă e la distanţă şi avem rezultate excelente cu ei şi asigură un timp de reacţie foarte bun, fie că e ţinut pe maşină de prim-ajutor, fie că ei sunt pe motocicletă, fie chiar pe maşină de incendii, dacă pleacă din lipsă de ambulanţe în zonă, pot să asigure primul ajutor. Acest model îl găsiţi la New York, îi găsiţi la Washington, îl găsiţi la Paris şi îl găsiţi în multe alte oraşe care folosesc astfel de sisteme de prim ajutor calificat cu oameni pregătiţi, care pot să facă anumite manevre şi chiar să evacueze bolnavul de urgenţă la spital", a explicat Arafat.

El a menţionat că sunt 400 de asemenea echipaje funcţionale 24 de ore din 24 în ţară.

"La Bucureşti această componentă este formată din 40 de maşini, vreo trei motociclete pe zi şi încă se adaugă la ele ce avem la vârf cele şapte maşini de terapie intensivă, aceste echipaje fac pe zi 250 - 300 de intervenţii şi asta înseamnă să ajungi repede, să ajungi în 7 - 8 minute şi să faci treabă. Dacă noi venim şi atacăm această componentă şi spunem că pompierii nu sînt medical, nu ne place de ei, vrem să-i înlocuim, nici nu avem cu cine, nici nu avem cum şi nici nu avem cum să-i oprim de activitatea lor, pentru că asta înseamnă impact major pe populaţia din Bucureşti. Şi asta se aplică şi în restul ţării, acolo unde există aceste echipaje. Sunt aproape de 400 de echipaje funcţionale, 24 din 24 de ore în ţară din această categorie de echipaje", a explicat şeful DSU.

El consideră că dacă sistemul de medicină de urgenă este modificat fără o analiză, atunci nu vom face decât să dărâmăm un sistem funcţional şi nu vom avea ce pune în locul lui.

"Medicina de urgenţă prin excelenţă ei funcţionează la diferite niveluri de competenţă. Pompierul de aici salvează vieţi, asistentul salvează vieţi, medicul de la Ambulanţă salvează vieţi şi medicul de urgenţă salvează vieţi. Şi în UPU şi în sprijinul colegilor din prespital suplimentar cu capacităţi în plus. Acolo unde nu îl am atunci aici se asigură la nivelul cel mai înalt posibil de competenţă şi se duce către zonă, unde se asigură asistenţa de urgenţă la nivel înalt. Dacă vrem să luăm aceste aspecte, că modalitate de organizare care este foarte avansată şi vrem să le luăm şi să le modificăm fără gândire, fără analiză, fără nimic, nu reuşim decât să facem un singur lucru, dărâmăm un sistem funcţional, dar nu ştim ce să construim în locul lui. Nici nu avem ce să punem în locul lui", a precizat Arafat.

El a mai menţionat că la nivelul DSU nimeni nu urmăreşte interesul personal.

"Am auzit aspectul interesului personal. Vă asigur că la nivelul DSU nimeni nu merge după interesul lui personal. Dacă mergeam după interesul personalul al şefului Departamentului, al meu personal sau al oricăruia dintre colegii noştri, poate că niciunul dintre noi nu era aici şi poate că alegeam alte căi şi poate că acum aveam conturile pline de bani şi asta era atunci interesul nostru personal. Nu. Ne facem treaba, suntem mulţumiţi cum suntem, de asta suntem aici pentru că rezultă din activitatea noastră un lucru foarte bun, dezvoltăm un sistem, nu este nimic care este corelat cu interesul personal, dar după ce munceşti pe un sistem ani de zile clar că te interesează că s-a muncit să continue şi evolueze şi nu să fie oprit sau distrus din necunoştinţă de cauză, din dezinformare, din informaţii incomplete", a afirmat şeful DSU.