RAPORT AL DEPARTAMENTULUI DE STAT AMERICAN: Lupta împotriva corupţiei la nivel înalt a continuat în 2016 în România, însă există în continuare probleme

Guvernul român a continuat lupta la nivel înalt împotriva corupţiei, iar reprezentanţi publici importanţi şi oameni de afaceri au fost anchetaţi şi urmăriţi cu succes, însă, în pofida unor progrese, corupţia a rămas o problemă, scrie Departamentul de Stat american în secţiunea a patra a Raportului din 2016 cu privire la practicile în domeniul drepturilor omului în România, subliniind că mita a rămas un lucru obişnuit în sectorul public, potrivit News.ro.

• Corupţia

Legile nu au fost implementate întotdeauna eficient, iar oficiali, inclusiv judecători, s-au angajat uneori în practici corupte în deplină impunitate, se arată în secţiunea a patra a raportului, intitulată "Corupţia şi lipsa de transpenţă a Guvernului".

Diplomaţia americană subliniază: "Imunitatea faţă de urmărirea penală a unor actuali şi foşti miniştri, care au fost de asemenea membri ai Parlamentului, a blocat în unele cazuri anchetele".

Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) a continuat să ancheteze cazuri de corupţie împlicând oficiali politici, din sistemul judiciar şi administrativ într-un ritm constant, de-a lungul lui 2016, se arată în raport.

Până la 31 octombrie, tribunalele au pronunţat 264 de condamnări definitive vizând 676 de inculpaţi în cazuri instrumentate de DNA. În aceeaşi perioadă a lui 2015, au fost pronunţate 239 de condamnări definitive vizând 785 de inculpaţi, potrivit diplomaţiei americane.

Între inculpaţii condamnaţi se află un ministru şi un adjunct de ministru, cinci membri ai Parlamentului, 12 judecători, patru procurori, zece primari, şase generali şi un comandant din cadrul Ministerului Apărării Naţionale, dar şi 44 de poliţişti, precizează Departamentul de Stat.

Până la aceeaşi dată, DNA a trimis în judecată 284 de cazuri privind 914 inculpaţi, dintre care 48 au fost inculpaţi în urma unor înţelegeri cu procurorii. Între ei se află un fost preşedinte al Camerei Deputaţilor, 16 membri ai Parlamentului, un fost ministru, doi adjuncţi de ministru, şapte judecători, opt procurori, 18 primari şi 47 de ofiţeri de poliţie.

Tot până în octombrie, procurorii DNA au dispus confiscări în valoare de 292 de milioane de euro (321 de milioane de dolari), iar tribunalele au dispus confiscarea a 29,3 milioane de euro (32,2 milioane de dolari) în cadrul unor cazuri DNA.

Tribunalele au achitat 64 de inculpaţi până la 1 septembrie, iar verdictele în cazuri de corupţie au fost adesea contradictorii, unele sentinţe diferind mult în cazul aceloraşi infracţiuni.

Aplicarea procedurilor judiciare a întârziat în principal din cauza unor probleme procedurale şi administrative, în special cu privire la confiscări, notează Departamentul de stat.

• Conflictul de interese

Conflicte de interese, nerespectarea normelor de conduită etică şi "necinstea generală" a funcţionarilor publici au rămas în continuare probleme în toate cele trei ramuri ale guvernării, denunţă Departamentul de Stat american.

"Corupţia era larg răspândită în achiziţiile publice", afirmă diplomaţia americană, care precizează că preşedintele Klaus Iohannis a promulgat o lege cu privire la un "mecanism software cuprinzător" împotriva unor eventuale conflicte de interese în licitaţiile publice.

"Mita a fost un lucru obişnuit în sectorul public, în special în domeniul îngrijirilor de sănătate", se subliniază în raport, în care se adaugă că unele organisme guvernamentale aplică sancţiuni cu întârziere, iar corpurile de inspecţie ale acestora au fost în general inactive.

Până la 31 octombrie, DNA a trimis Parlamentului şase cereri în vederea aprobării arestării preventive a şase membri ai Legislativului. Acesta a probat trei cereri şi le-a respins pe celelalte. DNA a cerut totodată legiutorului să ridice imunitatea în cinci cazuri, în vederea anchetării unor actuali şi foşti membri ai Cabinetului, dar Parlamentul a aprobat trei solicitări, a respins una, iar un membru al Legislativului a demisionat pentru a renunţa la imunitate.

• Declararea Averilor

Legea abilitează Agenţia Naţională de Integritate (ANI) să administreze şi să verifice declaraţiile financiare ale tuturor oficialilor şi să monitorizeze eventuale conflicte de interese, se arată în raport, care adaugă că legea stipulează că agenţia poate identifica "discrepanţe semnificative" între venitul unui oficial şi bunurile pe care le deţine, de la un prag de 45.000 de lei (11.000 de dolari) în sus, şi permite confiscarea bunurilor nejustificate.

Mecanismul de confiscare a "bunurilor nejustificate" a fost "greoi", apreciază Departamentul de Stat.

Până la 25 octombrie, ANI a identificat 23 de cazuri de "discrepanţe semnificative", însumând 8,1 milioane de lei (peste 1,9 milioane dolari). Între cei 23 de oficiali se află un senator, un fost membru al Parlamentului, un primar, opt funcţionari publici de rang înalt, un fost procuror de rang înalt, un consilier local şi cinci funcţionari publici în funcţii de execuţie.

Până la aceeaşi dată, ANI a identificat 216 cazuri de incompatibilităţi, 105 cazuri de conflicte de interese, 42 de cazuri de conflicte de interese de natură penală, iar 16 alte cazuri indică puternic infracţiuni penale sau de corupţie.

• Accesul la informaţii publice

Reprezentanţi ai unor instituţii media, precum Press One, EurActiv şi Timpolis, s-au plâns că Executivul a refuzat să le ofere informaţii publice pe care le-au cerut despre misiunea, programele, angajaţii şi cheltuielile Academiei Naţionale pentru Ştiinţele Securităţii (ANSS), notează diplomaţia americană.

Aceste publicaţii au acuzat că Academia este o instituţie-fantomă, finanţată cu fonduri publice, prin care se plătesc salarii unor politicieni şi oficiali de rang înalt cu legături în sectoarele securităţii şi aplicării legii.

Guvernul nu a respectat, adesea, legea care cere transparenţă în luarea deciziilor, critică Washingtonul.

Departamentul pentru servicii online şi design din cadrul biroului premierului este însărcinat cu coordonarea şi implementarea planului de acţiune Parteneriatul în vederea deschiderii Guvernului, în coordonare cu ONG-uri. Parteneriatul a înregistrat un oarecare succes în sporirea volumului de date deschise şi în învăţarea cetăţenilor să folosească aceste date, se arată în raport, care menţionează totodată că Executivul a adoptat în august un plan de acţiune în acest domeniu pentru perioada 2016-2018.

Departamentul de Stat mai arată: "În pofida faptului că serviciile de informaţii au transferat majoritatea dosarelor Securităţii din perioada comunistă Colegiului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, puterile colegiului au rămas limitate, deoarece legea nu-i permite să emită verdicte cu caracter constrângător cu privire la dosare ale colaboratorilor Securităţii".

• Implicarea politicienilor în presă şi hărţuirea jurnaliştilor, semnalate în raportul Departamentului de Stat

Influenţarea politicii editoriale în presa privată din România, probleme la Radioul public, hărţuirea şi ameninţarea unor jurnalişti se numără printre criticile aduse în Raportul Departamentului de Stat.

Cazul Sky News, despre acuzaţiile ziariştilor britanici referitoare la traficul de arme din România, dovedit fals, a fost şi el inclus în monitorizare.

Potrivit raportului, organizaţii independente, precum Reporteri fără Frontiere, au remarcat politizarea excesivă a mass-media, mecanisme corupte de finanţare, politici editoriale subordonate intereselor patronale şi influenţe dinspre serviciile de informaţii.

În timp ce presa independentă exprimă o varietate de puncte de vedere fără restricţii, politicieni şi persoane apropiate acestora sau grupuri politice deţineau sau controlau indirect numeroase surse de informare la nivel naţional sau local. Ştirile şi tonul editorial pe care acestea le promovează arată, de regulă, punctele de vedere ale celor care le controlează. Au existat acuzaţii cu privire la faptul că aceşti patroni au îngropat subiecte de presă care aveau legătură cu interesele lor sau i-au ameninţat pe autori să nu publice astfel de articole, se mai arată în document.

Au existat şi încercări de a suprima independenţa editorială a publicaţiilor tipărite. În aprilie 2016, aminteşte sursa citată, o instanţă din Caraş-Severin a decis că jurnaliştii Oana Bejenariu şi Alexandra Jurca de la Express de Banat trebuie să plătească despăgubiri de 15.000 de lei pentru că au scris un articol critic la adresa conducerii agenţiei locale de ocupare a forţei de muncă, motivul fiind că respectivul text a dăunat imaginii publice a instituţiei.

De asemenea, au fost semnalate probleme la Radioul public, unde câţiva reporteri au acuzat managementul staţiei că a acceptat numai opinii contra unui amendament legislativ care îi viza chiar pe şefii din mass-media publice. Consiliul Naţional al Audiovizualului a stabilit că postul de radio nu a fost echilibrat în prezentarea acestui subiect. Jurnaliştii au fost audiaţi de o comisie de disciplină, care i-a găsit nevinovaţi. ONG-urile din domeniul presei au constatat că astfel de cazuri în presa publică s-au înmulţit.

Radio Romania face şi obiectul unor acuzaţii de cenzură. În noiembrie, Radio România Actualităţi a întrerupt transmisia live a unei dezbateri între reprezentanţi ai societăţii civile, presei şi preşedinte pe tema serviciilor media publice, după ce în discuţie a fost abordată şi situaţia postului public de radio.

Sursa citată mai arată că politicienii şi cetăţenii, uneori, au insultat sau au hărţuit jurnalişti.

În raport se arată că jurnalista Emilia Şercan, lector la Facultatea de Jurnalism a Universităţii din Bucureşti, a fost ameninţată de mai multe ori pentru că a expus cazuri de plagiat ale unor înalţi oficiali, printre care fostul prim-ministru Victor Ponta, fostul ministru de Interne Petre Tobă, fostul vicepremier Gabriel Oprea.

Securitatea naţională este un alt subiect abordat de Departamentul de Stat. În august, aminteşte sursa citată, patru ONG-uri au protestat după ce autorităţile au deschis un dosar penal împotriva unor jurnalişti de la Sky News, acuzaţi că au publicat informaţii false, care ar fi afectat siguranţa naţională. Sky News a transmis un reportaj în care se susţinea că se face trafic de arme în România, dinspre Ucraina, către Occident şi Orientul Mijlociu.

Conform acestor ONG-uri, respectivul reportaj nu a afectat siguranţa naţională. Organizaţiile au susţinut că, plecând de la argumentul autorităţilor, orice cetăţean care critică Executivul pe tema siguranţei naţionale poate fi subiectul unei investigaţii.

În schimb, Guvernul a continuat să afirme că reportajul, care s-a dovedit a fi fals, a avut intenţia de a provoca o reacţie a justiţiei, care a deturnat atenţia serviciilor de informaţii şi contraterorism şi a afectat relaţiile cu alte ţări. Cazul nu este încheiat.

În octombrie, Curtea supremă a hotărât ca cei trei români intervievaţi de Sky News să fie eliberaţi din arestul preventiv.

În privinţa internetului, raportul notează că Executivul nu a restricţionat, întrerupt sau cenzurat accesul şi că nu există dovezi că ar fi monitorizat comunicaţiile online private fără aprobarea autorităţilor. Este citat şi un raport al Comisiei Europene, care arată că 52% dintre români folosesc cu regularitate internetul.