RAPORT AVOCATUL POPORULUI: Mediul rural, deficitar la acordarea asistenţei medicale primare

La nivel naţional, din datele transmise comunicate de casele judeţene de asigurări de sănătate se constată existenţa unui număr de 212 localităţi din mediul rural fără medic de familie, în condiţiile în care 665 de posturi de medici de familie sunt vacante, este una dintre concluziile raportului prezentat ieri de Avocatul Poporului, cu privire la asistenţa medicală primară din mediul rural şi din zonele greu accesibile.

"Există localităţi din mediul rural care nu au un medic de familie (din situaţia centralizată prezentată de Ministerul Sănătăţii, rezulta că, la sfârşitul anului 2019, erau unităţi administrativ teritoriale fără medici de familie: Alba - 13, Caraş-Severin - 14, Sălaj - 16, Buzău - 10, Hunedoara - 12). Din răspunsurile comunicate de casele judeţene de asigurări de sănătate, a rezultat că sunt (...) multe judeţe care au un deficit mare de medici de familie, care să asigure asistenţa medicală în mediul rural. Deficitul de medici de familie care activează în mediul rural este determinat, în principal, de dificultăţile întâmpinate de către personalul medical, dificultăţi de natură profesională (deficitul de personal specializat, dificultăţile de accesibilitate la educaţia medicală continuă), de natură umană - posibilităţile de adaptare la condiţiile de viaţă oferite de mediul rural, nestimulative, lipsite de orizont, fără acces la educaţie, cultură, sanitaţie deficitară (România are 45% din populaţie în mediul rural, din care 45% au toalete în curte, lipseşte accesul la reţeaua de apă centralizată şi canalizare), precum şi lipsa de susţinere din partea administraţiei locale şi centrale", se arată în raportul Avocatului Poporului.

Instituţia publică menţionează că, în unele localităţi, lipsa cadrelor medicale în mediul rural a dus la închiderea mai multor cabinete.

"Acest aspect este legat şi de faptul că o mare parte a medicilor de familie sunt persoane care au ieşit la pensie. Referitor la acest aspect, DSP Dâmboviţa a precizat că, datorită faptului că din ce în ce mai mulţi medici de familie pensionari care şi-au mai prelungit activitatea un număr de ani doresc să se retragă din activitate, a solicitat autorităţilor locale rămase fără asistenţă medicală primară, să încerce să creeze facilităţi pentru medicii de familie, astfel încât localităţile lor să devină atractive pentru aceştia mai ales, pentru medicii tineri, care doresc să intre în sistemul de sănătate", se spune în documentul citat.

Avocatul Poporului arată că, deşi la nivel teoretic, există o Strategie naţională de sănătate, în vederea optimizării resurselor umane din sănătate şi implementarea de strategii sustenabile de atragere şi retenţie a medicilor şi asistenţilor medicali în sistemul de sănătate românesc mai ales în specialităţile şi zonele deficitare - ce prevede acordarea unor facilităţi la deschiderea cabinetelor medicilor de familie şi asigurarea de condiţii suplimentare motivante pentru deschiderea de cabinete în zonele defavorizate - în practică, această strategie nu a dat rezultatele scontate, situaţia în teritoriu, mai ales în zona rurală, fiind una deficitară din punct de vedere al garantării şi asigurării sănătăţii publice, prin intermediul medicilor de familie.

Mai mult, Avocatul Poporului constată "neimplicarea autorităţilor locale în vederea asigurării unor facilităţi medicilor care aleg zonele rurale din judeţ, uneori din lipsă de interes, alteori din perspectiva neputinţei atragerii medicilor de familie, din motive financiare sau de aşezare geografică a localităţii".

Raportul citat arată că lipsa cadrelor medicale în mediul rural este şi consecinţa următorilor factori:

- lipsa de cooperare a autorităţilor locale/instituţiile judeţene sau centrale;

- lipsa studenţilor care doresc să aleagă profesia de medic de familie; cauzele acestei împrejurări pot fi materiale, profesionale şi organizatorice;

- necesitatea unor modificări curriculare particulare practicii din mediul rural pentru rezidenţii în medicină de familie (mai multe cursuri, seminarii, expunere timpurie la practica

din mediul rural);

- nevoia de o reformă structurală profundă a sistemului medical în România, posibil, o nouă lege a sănătăţii, o lege a prevenţiei, care să reglementeze condiţiile în care să se deruleze activitatea medicală;

- necesitatea alocării unui procent mai mare, decât cel alocat până în prezent din PIB pentru medicina primară.

"În condiţiile în care zona rurală este populată cu persoane de toate vârstele, de la nou-născuţi până la persoane vârstnice, inclusiv femei însărcinate şi persoane cu nevoi speciale, sau cu posibilităţi materiale şi financiare insuficiente unui nivel de viaţă decent, accesul acestora la servicii medicale, altele decât prin intermediul medicului de familie este limitat sau chiar inexistent, în lipsa unui medic de familie în comunitate. Cu atât mai mult, persoanele aflate în situaţii speciale, de genul celor evidenţiate mai sus, au nevoie de prezenţa unui medic de familie în apropierea locuinţei lor, care să le cunoască istoricul stării de sănătate şi care, în anumite situaţii, să fie în măsură de asigure asistenţa medicală de care au nevoie, fără a fi necesar ca pacienţii să fie internaţi în spitale. În aceste condiţii, existenţa unui cabinet de medicină de familie, cu o echipă completă (medic, personal medico-sanitar etc.), dotat cu echipamente medicale necesare efectuării examinării medicale de bază şi tratament pentru pacienţi, constituie o garanţie pentru asigurarea sănătăţii populaţiei. Prin urmare, necesitatea unui medic de familie într-o comunitate, este evidentă", se specifică în documentul citat.

Situaţia este dramatică, mai ales că, potrivit Avocatului Poporului, în condiţiile actualei pandemii, persoanele din zona rurală au fost lipsite de asistenţă medicală - mai ales că multe spitale din oraşele apropiate au fost folosite ca unităţi suport în lupta anti-Covid 19 - şi multe localităţi din ţară au rămas fără medici de familie, fie ca urmare a decesului, fie ca urmare a pensionării sau a vreunei forme legale de încetare a activităţii (renunţare la colaborări).

Avocatul Poporului arată că, în conformitate cu dispoziţiile articolului 34 din Constituţia României stabileşte dreptul la ocrotirea sănătăţii. Conform textului de lege din actul fundamental al ţării, "dreptul la ocrotirea sănătăţii este garantat".

"Statul este obligat să ia măsuri pentru asigurarea igienei şi a sănătăţii publice. Organizarea asistenţei medicale şi a sistemului de asigurări sociale pentru boală, accidente, maternitate şi recuperare, controlul exercitării profesiilor medicale şi a activităţilor paramedicale, precum şi alte măsuri de protecţie a sănătăţii fizice şi mentale a persoanei se stabilesc potrivit legii".

Avocatul Poporului constată că, în cazul celor 212 localităţi din mediul rural lipsite de asistenţă medicală primară, statul nu şi-a respectat obligaţia constituţională consfinţită în articolul 34 şi de aceea atrage atenţia Guvernului, Ministerului Sănătăţii şi Parlamentului să dispună măsurile necesare pentru remedierea actualei stări de fapt şi pentru garantarea sănătăţii publice pentru toţi cetăţenii, indiferent de zona în care locuiesc.