RAPORT BANCA MONDIALĂ Instabilitatea economică şi politică, impozitele mari şi justiţia ineficientă sufocă activitatea antreprenorială

Cele mai multe ţări în tranziţie din Europa de Est şi fosta Uniune Sovietică se confruntă cu o criză a oportunităţilor de angajare, iar angajarea forţei de muncă poate fi stimulată doar prin politici care să permită res-tructurarea întreprinderilor şi să îmbunătăţească mediul de investiţii. Raportul Băncii Mondiale, intitulat "Dezvoltarea oportunităţilor de angajare în Europa de Est şi fosta Uniune Sovietică", face o analiză a pieţei muncii din 27 de ţări în tranziţie încă de la prăbuşirea comunis-mului, în urmă cu 15 ani.

În pofida succesului economic înregistrat în regiune în ceea ce priveşte trecerea de la planificarea centralizată la piaţa liberă, într-un domeniu major s-au înregistrat rezultate nesimnificative - acela al creării de locuri de muncă productive. "Dacă nu se ameliorează perspectiva angajărilor, reducerea substanţială a sărăciei care s-a înregistrat în regiune în anul 1998 ar putea intra într-o perioadă de stagnare, fapt ce ar putea submina sprijinul politic pentru reforme", avertizează Arup Banerji, care a coordonat raportul şi este director de sector în cadrul Departamentului pentru Economii de Dezvoltare Umană al Băncii Mondiale pentru Europa şi Asia Centrală (ECA).

• Persistă nivelul de şomaj datorat tranziţiei

"Chiar dacă s-a prevăzut un anumit nivel de şomaj datorat tranziţiei, surpriza constă în persistenţa acestuia," explică Jan Rutkowski, economist senior în cadrul ECA şi coautor al studiului.

La rîndul său, Stefano Scarpetta, coautor al raportului, consultant în domeniul pieţei muncii şi economist senior al Vicepreşedinţiei Băncii Mondiale pentru Dezvoltare Umană şi Protecţie Socială, consideră: "Numeroşi muncitori disponibilizaţi din cauza transformărilor structurale nu au reuşit să-şi găsească noi locuri de muncă şi foarte puţini alţii fie au rămas fără locuri de muncă timp de peste un an, fie sînt angajaţi în locuri de muncă ce au o productivitate scăzută. În unele dintre noile state membre ale Uniunii Europene, precum şi în unele dintre ţările candidate la aderare rata şomajului tinde să fie de două cifre. În ţările din cadrul Comunităţii Statelor Independente, problema locurilor de muncă stă mai mult în calitatea acestora - sînt mai puţin productive şi nu sînt remunerate la fel de bine".

Raportul îndeamnă ţările să-şi dezvolte mediile de investiţii într-o manieră care să stimuleze companiile să investească şi să creeze locuri de muncă productive. De asemenea, aces-ta cere măsuri care să diminueze costurile mobilităţii forţei de muncă prin dezvoltarea pieţelor imobiliare şi ipotecare, precum şi prin sporirea accesului la oportunităţi de educaţie pe toată durata vieţii.

• Este esenţial să se reducă costurile pentru înfiinţarea unei afaceri noi

Prin intermediul unei înregis-trări a unui sondaj efectuat în rîndul a peste 4000 de patroni şi manageri de firme, autorii analizează factorii care stimulează sau descurajează companiile să facă investiţii şi angajări. Instabilitatea economică şi politică, impozitele mari şi jus-tiţia ineficientă sînt considerate factorii cheie care sufocă activitatea antreprenorială.

Pentru a crea locuri de muncă mai numeroase şi mai bune, guvernele şi companiile din sub-regiuni trebuie să ia următoarele măsuri, adaptate la condiţiile specifice fiecărei ţări. În Europa Centrală şi de Est, potrivit reprezentanţilor BM, trebuie depuse eforturi mai mari pentru ameliorarea condiţiilor mediului de investiţii, în pofida progreselor înregistrate în ultima vreme. Este esenţial să se reducă costurile pentru înfiinţarea unei afaceri noi, să se simplifice înregistrarea proprietăţii şi să se dezvolte executarea contractelor. Se impun, de asemenea, reforme ale sistemului de pensii şi asigurări sociale, ca o modalitate de diminuare a impozitelor pe salarii.

În Europa de Sud-Est trebuie să se ia măsuri pentru reducerea barierelor administrative şi pentru diminuarea impozitelor pe piaţa muncii, cel din urmă aspect trebuind să fie adresat în combinaţie cu reformarea sistemului de pensii şi asigurări sociale. În afară de aceasta, statele trebuie să desfăşoare reforme instituţionale şi ale cadrului de reglementare, astfel încît să dezvolte o piaţă a muncii flexibilă, unde drepturile fundamentale ale angajaţilor sînt protejate efectiv, însă unde angajatorii nu sînt constrînşi abuziv să-şi ajusteze numărul şi calificarea forţei lor de muncă.

În ţările cu venit mediu din Comunitatea Statelor Independente (precum Kazahstan, Rusia şi Ucraina), rata şomajului este mai redusă, însă numărul angajărilor sub nivelul calificării profesionale este mare, deoarece numeroase persoane ocupă locuri de muncă avînd o productivitate scăzută. Reducerea barierelor administrative constituie o prioritate, ca şi reglementarea raporturilor de muncă şi concentrarea asupra aplicării standardelor de muncă fundamentale. De asemenea, dacă ar putea fi dezvoltate strategii privind şomajul, ar putea fi dezvoltate şi alte programe care să îi sprijine pe muncitorii disponibilizaţi şi mai puţini s-ar simţi obligaţi să rămînă în locuri de muncă lipsite de orice perspectivă pentru a supravieţui.

În ţările cu venit mic din Comunitatea Statelor Independente, cele din Caucaz şi Asia Centrală, mediul se caracterizează prin instituţii subdezvoltate, guvernare slabă şi infrastructura care nu prezintă garanţii. Printre recomandările pentru această sub-regiune se numără: dezvoltarea susţinută a instituţiilor economiei de piaţă şi reducerea riscurilor asociate cu înfiinţarea de noi afaceri. Ţările sărace din CSI trebuie, de asemenea, să sporească siguranţa infrastructurii publice, să elimine barierele vamale şi reglementările comerciale împovărătoare şi să stimuleze investiţiile în capitalul uman din regiunile agricole, de vreme ce locurile de muncă s-au transferat în sectorul agricol.