RAPORT BNR: "Revenirea PIB-ului nu echivalează cu dispariţia rănilor economice şi sociale"

• Raport BNR: Politica monetară şi stabilitatea financiară - ameninţate de criptoactive

O revenire economică viguroasă are loc în Europa, în economiile dezvoltate, în multe regiuni ale globului, arată Banca Naţională a României în cadrul unei cercetări. Lucrarera băncii centrale precizează: "În economia românească, revenirea, în privinţa dinamicii PIB, trece dincolo de numeroase prognoze. Fondul Monetar Internaţional (FMI) (2021) vorbeşte, în cea mai recentă estimare, de 7 la sută creştere a Produsului Intern Brut (PIB), în România, în acest an. Banca Mondială (BM) (2021) este apropiată de această prognoză. Date mai recente disponibile sugerează o creştere chiar mai înaltă. Se pare că am subestimat rezilienţa economiei autohtone în perioada foarte critică din anul 2020, diversitatea ei sectorială binefăcătoare. Această constatare nu anulează însă faptul că pandemia şi ceea ce s-a întâmplat în 2020 în economie şi societate lasă urme adânci, că revenirea PIB la nivelul pre-pandemie nu echivalează cu dispariţia rănilor economice şi sociale. O recoltă agricolă bună în acest an ajută redresarea economică internă. Se poate constata o închidere a deviaţiei PIB (output gap), în prima parte a acestui an. Creşterea probabilă semnificativă a deficitului de cont curent (la peste 6 la sută din PIB în acest an) şi presiuni inflaţioniste rezultate din rebound-ul puternic, rigidităţi generate de perturbaţii în lanţurile de aprovizionare, creşterea preţurilor la produse de bază şi liberalizarea tarifelor la energie (în România) întregesc tabloul economic. Este de notat că un context economic european în puternică ameliorare, un rebound economic solid în UE, ajută economia noastră. Însă, dinamica activităţii economice nu este sustenabilă la o cotă foarte înaltă (creştere reală a PIB de peste 7 la sută) în anii următori având în vedere deficitele externe, chiar dacă absorbţia fondurilor europene va fi intensă - inclusiv prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilientă (PNRR). Perspectiva economică pe termen mediu obligă la atenţie specială pentru necesara consolidare bugetară (...). Această consolidare, ce reclamă aducerea deficitului bugetar (cash şi SEC/ESA) la în jur de 3 la sută din PIB în 2024, nu va fi un proces uşor, având în vedere dimensiunea deficitului structural ce era de peste 5 la sută din PIB la finele lui 2019 - cel mai mare în Uniunea Europeană (UE), aşa cum era şi deficitul primar al bugetului public. Este important ca, în acest an, execuţia bugetară să fie cât mai aproape de cea programată, adică un deficit cash în jur de 7 la sută şi unul ESA de circa 8 la sută din PIB. Dacă se vor înregistra câştiguri adiţionale pe partea de venituri fiscale/bugetare, acestea trebuie să fie folosite pentru consolidare (desigur, în afară de resurse dedicate luptei contra pandemiei). Deja datoria publică a atins pragul de circa 50 la sută din PIB. Este esenţial ca, în anii ce vin, această datorie, chiar dacă va mai creşte, să se stabilizeze (finanţele publice să fie sustenabile), iar acest deziderat depinde esenţialmente de consolidarea bugetară - care, la rândul ei, depinde de un pas ferm de ajustare medie anuală a deficitului bugetar de 1,5 la sută din PIB (o reducere cumulată a deficitului de circa 6 la sută din PIB) în intervalul 2021-2024. Este de menţionat că România este sub incidenta Procedurii de Deficit Excesiv (PDE), chiar dacă regulile vor fi reactivate numai din 2023".

Referitor la pandemie, ştirea bună este că vaccinurile acţionează cu eficacitate oriunde sunt aplicate pe scară largă, apreciază autorii Raportului de analiză a convergenţei "România - Zona Euro MONITOR - O revenire economică puternică are loc, însă lupta cu pandemia continuă".În opinia specialiştilor citaţi, distanţa până la pragul imunităţii colective prin vaccinare, de cica 70 la sută, este încă foarte mare, în România, în condiţiile în care un val patru, provocat de variante noi şi mai periculoase ale Covid-19, deja se simte şi, în multe state din UE, se reimpun unele restricţii.

• Daniel Dăianu: Pandemia şi schimbările climatice - "evenimente de înscris în ceea ce Mervyn King numeşte «incertitudine radicală»"

Pandemia şi schimbările climatice sunt "evenimente de înscris în ceea ce Mervyn King numeşte «incertitudine radicală»", apreciază Daniel Dăianu, în Raportul BNR. Acesta arată, printre altele: "Schimbarea de climă modifică date ale întregii noastre vieţi şi obligă la schimbări de politici publice, de atitudini (comportamente individuale), de modele de business. Costurile trecerii către o "viaţă verde", sustenabilă sunt mari, pot deveni copleşitoare dacă nu vom acţiona la timp; timpul se scurge din Clepsidră şi se pare că am trecut deja de praguri critice. Se vorbeşte de zeci de trilioane de dolari necesari pentru această tranziţie, este drept că într-o perspectivă inter-temporală. Guverne şi bănci centrale iniţiază politici noi în acest sens. În UE, de pildă, Banca Centrală Europeană (BCE) renunţa chiar la conceptul de «market neutrality» prin încurajarea de achiziţii de obligaţiuni verzi; explicaţia este simplă: nevoia de politică activă, având în vedere că pieţele au propria miopie şi nu internalizează pericolul efectelor schimbărilor de climă".

Cum există negaţionişti în privinţa pandemiei, tot astfel sunt cei care subestimează pericolul schimbărilor de climă, rolul acţiunii nefaste a omului în această privinţă, subliniază Raportul citat: "Dacă pandemia a impus o stare de management al unei crize sanitare fără precedent pentru generaţiile în viaţă, schimbarea de climă introduce, se poate afirma, o logică de gestionare a crizelor în mod permanent. Există efecte economice severe, probleme sanitare ce decurg din schimbarea de climă, există implicaţii legate de posibile deplasări necontrolate de populaţie, consecinţe majore de ordin geopolitic - dacă ne gândim la problema resurselor de apă, la chestiunea alimentară, a accesului la resurse, în general. Aceste aspecte nu ţin de un science fiction, de o perspectivă foarte îndepărtată. Se văd şi se simt deja asemenea fenomene, iar ele nu au cum să nu se acutizeze în anii ce vin, deoarece au cauze greu reversibile. În România, nevoile bugetului nostru public, care vor fi acutizate de lecţii şi consecinţe ale pandemiei şi de efecte ale schimbărilor de climă, sunt de examinat şi prin prisma unei sub-finanţări cronice a educaţiei publice şi sănătăţii publice, a altor bunuri publice fără de care funcţionarea economiei, în ansamblu, suferă. Este de subliniat aici că investiţiile în educaţie şi sănătate publică nu produc, cel mai adesea, efecte imediate; productivitatea strategiilor şi investiţiilor în aceste domenii se vede în timp".

Documente ale BNR şi ale Consiliului Fiscal, precum şi alte analize subliniază necesitatea de creştere a veniturilor fiscale/bugetare. Sursele citate arată că veniturile fiscale pot ajunge la peste 30 la sută din PIB în câţiva ani, printr-un demers ferm, consecvent. Deciziile de la întrunirile recente ale G-7 şi G-20 privind impozitarea companiilor internaţionale arată că cei care au blamat un "race to the bottom" prin arbitraj de jurisdicţie fiscală au avut dreptate. Evaziunea fiscală şi arbitrajul de jurisdicţie fiscală trebuie combătute în mod ferm, subliniază academicianul Daniel Dăianu, preşedintele Consiliului Fiscal, în introducerea studiului postat pe site-ul BNR, menţionând: "România are de câştigat dacă firmele mari vor fi corecte în conduita faţă de ţările unde au afaceri, în vremuri când toate bugetele naţionale sunt stresate".

Printre alte, Raportul pledează pentru politici industriale pornind de la rolul necesar al acţiunii guvernamentale în perioada dificilă prin care trecem. Pandemia şi schimbarea de climă cer o colaborare cât mai bună între public şi privat, pentru a permite oamenilor să trăiască decent, în condiţii de democraţie.

Ultima parte a Raportului se ocupă de impactul digitalizării în industria financiară, de avântul criptoactivelor, de atenţia pe care băncile centrale o acordă introducerii de monede digitale. Criptoactivele, ca o formă de sector financiar nereglementat (un fel de free finance/banking) reprezintă o ameninţare pentru stabilitatea financiară, se arată în introducerea Raportului BNR. Acesta subliniază că băncile centrale şi guvernele trebuie să reglementeze şi să supraveghere criptoactivele, nu numai pentru că acestea pot finanţata crima organizată şi terorismul, traficul de arme şi persoane, facilitează spălarea banilor, ci şi fiindcă transmisia monetară (politica monetară), stabilitatea financiară, stabilitatea sistemului financiar internaţional sunt ameninţate de criptoactive.