RAPORT Încă sunt probleme cu discursul care instigă la ură

Discursul intolerant şi instigator la ură continuă să fie o problemă pentru spaţiul public autohton. Maghiarii, romii şi minorităţile sexuale au fost ţinta predilectă a discursului intolerant şi instigator la ură în ţara noastră în 2017, susţine raportul anual lansat de organizaţia ActiveWatch.

În raport s-a făcut o trecere în revistă a principalelor tendinţe în materie de "hate speech" (discurs instigator la ură) şi de combatere a acestuia care s-au manifestat pe durata anului.Analiza mai arată că discursul islamofob şi anti-refugiaţi s-a diminuat odată ce presa şi-a pierdut interesul faţă de criza refugiaţilor, însă nu a dispărut cu totul. Alte concluzii ale raportului sunt că discursul instigator la ură de factură violentă tinde să fie utilizat mai degrabă de comunicatori activi la nivel local, nu naţional, şi că de regulă, manifestările publice care au ca scop exprimarea unor mesaje intolerante sau de ură (adunări, proteste etc.) tind să atragă un număr mic de persoane. Potrivit acestei analize, deşi cultura rămâne un vehicul important de promovare a diversităţii în spaţiul public, în 2017 au fost organizate mai puţine evenimente de acest tip decât în anii precedenţi. Explicaţia este dispariţia totală, în 2017, a finanţărilor din Granturile Spaţiului Economic European, principala sursă de finanţare pentru evenimente culturale care promovează diversitatea.

În ceea ce priveşte activitatea Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării (CNCD), raportul arată că instituţia, comparativ cu 2015 şi 2016, în 2017 a constatat mai des faptele de discriminare: dintre cele 73 de sesizări, instituţia a aplicat 12 amenzi şi 12 avertismente (în perioada octombrie 2015 - decembrie 2016, CNCD analizase 106 hotărâri şi aplicase 15 amenzi şi 12 avertismente). Însă, valoarea totală a amenzilor aproape s-a înjumătăţit: în 2017, cifra a fost de 34.000 de lei, în timp ce în perioada octombrie 2015 - decembrie 2016 aceasta se ridicase la 61.000 de lei. Unele decizii cu încărcătură politică luate la începutul anului 2018 relevă, potrivit raportului, presiunile la care este supusă CNCD şi sunt de natură să compromită însăşi principiile care guvernează activitatea acestei instituţii. În privinţa Consiliului Naţional al Audiovizualului (CNA), raportul arată că instituţia a aplicat, în 2017, un număr mic de sancţiuni, însă cu o valoare totală mult mai mare decât a celor aplicate de CNCD. În ceea ce priveşte activitatea parchetelor, raportul menţionează că datele oferite de Ministerul Public arată lipsa de fermitate în legătură cu soluţionarea cauzelor încadrate la articolul 369 Cod Penal şi în prevederile  OUG nr. 31/2002 se păstrează. O altă observaţie este aceea că instanţele de judecată au finalizat soluţionarea unui singur caz penal pe durata perioadei de referinţă a raportului. Legislaţia existentă în materie de combatere a discursului instigator la ură este acoperitoare şi nu este excesivă. Autorii raportului susţin că cercetare este în principal calitativă, realizată prin "desk research", prin urmare rezultatele ei nu pot fi considerate ca fiind relevante din punct de vedere statistic.