Raport: Libertatea religioasă, la fel de ameninţată şi în 2022

Raportul internaţional privind libertatea religioasă în anul 2022 a fost prezentat în Statele Unite ale Americii. Datele sunt noi, problemele rămân aceleaşi. Îngrădirea libertăţilor oamenilor reprezintă un proiect sinsitru, care rezistă peste veacuri şi este pus în aplicare de toţi liderii cu apucături dictatoriale. Raportul privind libertatea religioasă internaţională în 2022 a fost prezentat Congresului SUA, în paginile lui se găseşte o evaluare a libertăţii religioase sau a condiţiilor de credinţă din 199 de ţări şi teritorii în ultimul an. Naţiunile descrise în raport includ cei mai apropiaţi aliaţi ai SUA şi ţări cu care această ţară nu are relaţii diplomatice, ţări aflate în război sau care se bucură de pace. Echipa International Religious Freedom este dedicată protejării libertăţii religioase şi expunerii, contracarării şi prevenirii restricţiilor asupra acestui drept fundamental în întreaga lume. Raportul dezvăluie poveştile indivizilor şi comunităţilor care se luptă să supravieţuiască în timp ce regimurile opresive încearcă să le şteargă chiar şi amintirile existenţei lor, un exemplu fiind cazul budiştilor tibetani şi al uigurilor din China. De-a lungul anului 2022 au existat atacuri îndreptate împotriva multor persoane, inclusiv creştini, musulmani sau atei. Atacurile antisemite şi anti-musulmane continuă, de asemenea, să crească în multe regiuni.

Ţara noastră are şi ea un capitol dedicat, iar datele sunt în foarte mare măsură similare cu cele din 2021. Printre ideile principale ale raportului se regăsesc: "Constituţia interzice restrângerea libertăţii de conştiinţă şi de credinţă, precum şi forţarea unei persoane să adopte o credinţă religioasă contrară convingerilor individului. Acesta stipulează că toate religiile sunt independente de stat, iar grupurile religioase au libertatea de a se organiza «în conformitate cu propriile lor statute». Potrivit legii cu privire la libertatea religioasă şi culte, statul recunoaşte «rolul important» al Bisericii Ortodoxe Române în istoria ţării, dar recunoaşte şi rolul «altor biserici şi confesiuni». Legea specifică o clasificare pe trei niveluri a organizaţiilor religioase: confesiuni religioase, asociaţii religioase şi grupuri religioase. Pe parcursul anului 2022, guvernul a aprobat două cereri de înregistrare a asociaţiilor religioase. Au continuat rapoartele privind ritmul lent de retrocedare a proprietăţilor confiscate, în special către Biserica Greco-Catolică şi comunitatea evreiască. În ianuarie, Călin Georgescu, preşedintele de onoare al partidului politic Alianţa pentru Unitatea Românilor, i-a lăudat pe Ion Antonescu, dictatorul ţării în timpul Holocaustului, şi pe Corneliu Zelea Codreanu, fondatorul şi liderul Mişcării Legionare, organizaţie care a adoptat legislaţie antisemită şi a desfăşurat diverse atacuri antisemite, inclusiv un pogrom la Bucureşti în 1941. În martie, un tribunal de la Bucureşti a revocat pedeapsa cu închisoarea amânată împotriva fostului ofiţer de informaţii Vasile Zărnescu, găsit anterior vinovat de negarea Holocaustului, şi i-a emis în schimb un avertisment. În februarie, premierul Nicolae Ciucă a înfiinţat un comitet interministerial pentru monitorizarea implementării strategiei naţionale pe doi ani de combatere a antisemitismului, xenofobiei, radicalizării şi discursului instigator la ură, pe care guvernul a adoptat-o în 2021".

Raportul mai menţionează: "Unele grupuri religioase minoritare, inclusiv Biserica Greco-Catolică şi Biserica Adventistă de Ziua a şaptea, au continuat să raporteze că preoţii şi adepţii ortodocşi români le-au blocat uneori accesul la cimitire. Pe internet au continuat să apară materiale care promovează opinii antisemite, care glorifică Mişcarea Legionară, un grup antisemit fondat în 1927 şi cunoscut şi sub numele de Legiunea Arhanghelului Mihail şi promovează negarea Holocaustului şi revizionismul. (...) Oficialii ambasadei SUA au continuat să pledeze în faţa guvernului pentru restituirea proprietăţii religioase proprietarului iniţial şi toleranţa religioasă. Ambasada a subliniat respectul pentru libertatea religioasă şi a adus un omagiu victimelor Holocaustului prin postări pe Facebook. Oficialii Ambasadei s-au întâlnit cu liderii Republicii Moldova şi cu reprezentanţi ai comunităţilor evreieşti şi islamice pentru a discuta modalităţi de promovare a libertăţii religioase şi a dialogului interconfesional. (...) Guvernul SUA estimează că populaţia (n.r. României) este de 18,5 milioane (la jumătatea anului 2022). Conform unui recensământ guvernamental din 2011, aderenţii BOR reprezintă 86,5% din populaţie, iar romano-catolicii aproape 5%. Conform recensământului, există aproximativ 151.000 de greco-catolici; cu toate acestea, greco-catolicii estimează numărul lor la 488.000. Potrivit Bisericii Greco-Catolice, încă de la momentul recensământului, un număr semnificativ de persoane ale căror familii greco-catolice au fost forţate să se ascundă în timpul regimului comunist şi-au redescoperit rădăcinile şi s-au alăturat Bisericii Greco-Catolice. Alte grupuri religioase includ creştinii ruşi de rit vechi; Protestanţi, inclusiv protestanţi reformaţi, penticostali, baptişti, adventisti de ziua a şaptea, luterani evanghelici şi augustini evanghelici; evrei; musulmani; Martorii lui Iehova; Baha'i; Biserica lui Isus Hristos a Sfinţilor din Zilele din Urmă, budişti zen; Familia (Copiii lui Dumnezeu); Federaţia Familiei pentru Pace şi Unificare Mondială (Biserica Unirii); Biserica Scientologiei; şi Societatea Internaţională a Conştiinţei Krishna. Ateii şi agnosticii reprezintă mai puţin de 1% din populaţie. (...) Organizaţiile care doresc să fie recunoscute drept culte religioase trebuie să demonstreze 12 ani de activitate continuă după 2006, data intrării în vigoare a legii. O asociaţie religioasă este apoi eligibilă pentru a aplica pentru statutul de confesiune religioasă dacă are cel puţin 0,1 la sută din populaţie, după cum a fost numărat în cel mai recent recensământ (aproximativ 20.120 de persoane)".

După cum se poate observa, la nivelul ţării noastre nu există o înrăutăţire a situaţiei, dar încă rămân litigii istorice nerezolvate

.