RAPORT MCV: "Integritatea ar trebui să fie principiul călăuzitor în viaţa publică"

Actualizare 21:50 Zgonea: "Observaţiile formulate în MCV la adresa Parlamentului ar trebui să reprezinte un duş rece"

Observaţiile formulate la adresa Parlamentului în raportul MCV ar trebui să reprezinte un duş rece şi este nevoie de mai multă voinţă politică pentru a răspunde cererilor Comisiei Europene, a scris preşedintele Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea, pe Facebook.

"Observaţiile formulate la adresa Parlamentului ar trebui să reprezinte un duş rece pentru obtuzitatea şi pasivitatea cu care, uneori, au fost tratate de către Legislativ subiecte importante pentru bunul mers al justiţiei, dar şi pentru recredibilizarea acestei instituţii în ochii cetăţenilor", consideră Zgonea.

Acesta a mai scris că este necesară mai multă voinţă politică pentru a răspunde cererilor Comisiei Europene şi "dorinţei legitime" a cetăţenilor de a vedea un Parlament care să le reprezinte interesele.

De asemenea, preşedintele Camerei Deputaţilor speră că în 2016 Parlamentul va da dovadă de mai multă responsabilitate şi că vor fi reluate unele proiecte pe care a încercat să le promoveze, dar a fost descurajat "fie de ironiile, fie de lipsa de reactie a unor oameni rezistenţi la schimbare".

"Voi relua demersurile pentru urgentarea dezbaterilor, în comisiile de specialitate, referitoare la Codul de conduită al parlamentarilor şi la punerea în acord a Codurilor penal şi de procedură penală cu deciziile Curţii Constituţionale, astfel încât să fie adoptate cât mai rapid în plenul Camerei Deputaţilor", a precizat Zgonea.

(S.A.)

----------

Actualizare 20:20 Gorghiu: "Vina menţinerii MCV aparţine majorităţii construite în jurul PSD"

Copreşedintele PNL Alina Gorghiu consideră că, prin raportul MCV, România primeşte o notă bună, însă afirmă că "vina" menţinerii acestui mecanism aparţine majorităţii construite în jurul PSD.

"Justiţia din România primeşte o notă bună din partea Comisiei Europene prin raportul MCV dat publicităţii astăzi. În ciuda performanţelor constante ale justiţiei, nu avem încă o perspectivă a finalizării acestei monitorizări. Vina nu aparţine nicidecum sistemului judiciar, ci unei majorităţi parlamentare duplicitare sau de-a dreptul ostile justiţiei, construite în jurul PSD", a scris Alina Gorghiu pe pagina sa de Facebook.

Aceasta subliniază este nedrept ca România să rămână sub această monitorizare din cauza faptului că PSD "nu respectă principiul egalităţii în faţa legii".

"Încă o dată, criticile din raport fac referire la refuzul Parlamentului de a încuviinţa cererile de ridicare a imunităţii parlamentare. E nedrept ca România să rămână sub această monitorizare pentru că PSD neagă principiul egalităţii în faţa legii. Poziţia PNL este clară: întotdeauna votăm la vedere pentru aprobarea cererilor de ridicare a imunităţii", a mai scris liderul liberal.

(S.A.)

----------

Actualizare 19:48 Firea: "Raportul MCV notează progresele justiţiei; criticile la Parlament trebuiau formulate cu mai multă atenţie"

Senatorul Gabriela Firea, purtător de cuvânt al PSD, a declarat că noul raport MCV pentru România notează progresele justiţiei, dar criticile aduse parlamentarilor şi Parlamentului ar fi trebuit formulate cu mai multă atenţie, în acord cu Constituţia ţării noastre, informează Agerpres.

"Remarcăm cu toţii şi sunt vizibile (progresele justiţiei, n.r.) de cel puţin un an, doi. Nu pot fi contestate şi, fireşte, de aceea sunt şi cuprinse în acest raport. Cât priveşte criticile, cred că acestea ar fi trebuit formulate cu o mai mare atenţie, astfel încât anumite fraze să nu vină chiar în contradicţie cu expresia şi definiţia democraţiei în întreaga lume. Pentru că atâta vreme cât Parlamentul este expresia dorinţei unui popor, Parlamentul este cel care legiferează şi reprezintă voinţa electoratului la momentul scrutinului. Nu înţeleg de ce se face o atât de mare diferenţiere între a-i trata pe parlamentarii altor ţări şi cei din România, care, cu foarte mici excepţii, nu au făcut altceva decât să spună, să afirme, să facă declaraţii politice, pentru că, de fapt, aceasta le este lor activitatea. Nu cred că s-a întâmplat altceva, nu cred că au existat alte excese", a declarat purtătorul de cuvânt al PSD, miercuri, la Antena 3.

Firea a adăugat, în ceea ce priveşte situaţiile în care în Parlamentul României s-au adus în discuţie începeri de urmăriri penale, reţineri sau arestări preventive, că şi atunci era vorba "tot despre un vot democratic".

"Mai mult decât atât, şi eu am insistat şi alţi colegi din Parlament, de la toate formaţiunile politice, pentru modificarea, dacă este nevoie, a Constituţiei, a articolului care spune explicit faptul că Parlamentul încuviinţează cererile venite din partea procurorilor. Cu alte cuvinte, Parlamentul nu a făcut altceva decât să aplice Constituţia, nu şi-a inventat un atribut, o anumită responsabilitate, blocând, iată, pasămite, procesul de justiţie. Mi se pare totuşi nedrept, câtă vreme Parlamentul respectă Constituţia să fie criticat exact în acest aspect şi în această paradigmă că respectă legea fundamentală a ţării", a afirmat purtătorul de cuvânt al PSD.

(S.A.)

----------

Actualizare 19:02 PICCJ:"Conducerea PICCJ ia act de recomandările MCV referitoare la activitatea procurorilor"

Conducerea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie constată, într-un comunicat de presă remis redacţiei, modul obiectiv în care Raportul Comisiei Europene reflectă acţiunea conjugată a instituţiilor judiciare pentru îndeplinirea obiectivelor asumate.

"Astfel, referindu-se la eforturile depuse pentru implementarea noilor coduri, Raportul remarcă faptul că Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Procurorul General, Consiliul Superior al Magistraturii, Institutul Naţional al Magistraturii şi Ministerul Justiţiei au depus deopotrivă eforturi specifice pentru a oferi sprijin susţinut tuturor instanţelor şi parchetelor în scopul facilitării tranziţiei şi al depăşirii obstacolelor", arată comunicatul ICCJ.

În ceea ce priveşte combaterea micii corupţii, unul dintre obiectivele prioritare ale Ministerului Public, Raportul arată că progresele constatate în raportul din 2015 în ceea ce priveşte instrumentarea şi urmărirea penală a cazurilor de corupţie la nivel inferior au continuat, în special în ceea ce priveşte activitatea procurorului general şi a Direcţiei Generale Anticorupţie din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, precum şi faptul că procurorul general a acordat prioritate activităţii de combatere a corupţiei şi va fi important să fie disponibile resurse pentru continuarea acestei activităţi.

În anul 2015 au fost soluţionate 2.321 cauze având ca obiect infracţiuni de corupţie, dintre care 344 acte de sesizare a instanţei (310 rechizitorii şi 34 acorduri de recunoaştere a vinovăţiei) prin care s-a dispus trimiterea în judecată a 903 inculpaţi. Aceste cauze acoperă diferite domenii ale vieţii sociale, cum ar fi: educaţia, sănătatea, achiziţiile publice la nivelul administraţiei centrale şi locale, în cele din urmă fiind implicaţi un număr mare de funcţionari publici.

Conform sursei citate, raportul tehnic consemnează faptul că Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi unităţile din subordine nu au propria poliţie judiciară, context în care procurorul general a înfiinţat câteva echipe mixte în care procurorii lucrează împreună cu inspectori antifraudă şi ofiţeri de poliţie judiciară. "Acest mod de lucru a determinat rezultate mult mai bune în ceea ce priveşte investigaţiile penale şi confiscarea bunurilor din infracţiuni, iar procurorul general a conchis că o poliţie judiciară în cadrul parchetelor va aduce o eficienţă sporită", precizează comunicatul

Tot în Raportul tehnic se menţionează faptul că procurorul general a recomandat tuturor procurorilor, ca o linie de politică penală, să verifice consistenţa pedepselor aplicate pentru infracţiunile de corupţie şi să atace acele hotărâri judecătoreşti atunci când pedepsele aplicate sunt prea mici, în special când persoanele inculpate sunt reprezentanţi ai autorităţilor publice.

Totodată, în ceea ce priveşte conflictele de interese de natură penală, raportul arată că ANI şi-a dezvoltat în continuare cooperarea cu Ministerul Public pentru a ajuta la raţionalizarea anchetelor şi a schimburilor de informaţii.

Referindu-se la problema reorganizării parchetelor, Raportul menţionează faptul că la nivelul urmăririi penale, procurorul general a propus regruparea procurorilor la nivelul tribunalului (instanţa de al doilea grad de jurisdicţie) şi închiderea parchetelor la nivelul instanţei de prim grad de jurisdicţie, constatând că unele parchete sunt prea mici sau au un volum de lucru scăzut, iar în luna decembrie 2015 s-a finalizat un studiu de impact care urmează să facă obiectul unor consultări cu sistemul, menţionează documentul citat.

"Conducerea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie ia act de recomandările formulate de Comisie referitoare la activitatea procurorilor. Raportul urmează a fi supus unei analize aprofundate, din fiecare secţiune se vor extrage concluziile şi recomandările care vizează activitatea Ministerului Public, urmând a fi dispuse măsurile ce se impun în vederea implementării acestora", conchide PICCJ comunicatul.

-----------------

Actualizare 16:49 Băsescu: "Dacă Ponta şi Antonescu nu aplicau o lovitură statului de drept, MCV ar fi fost o amintire pentru România"

Fostul preşedinte, Traian Băsescu, este de părere că, dacă fostul premier Victor Ponta şi fostul preşedinte al Senatului Crin Antonescu nu ar fi aplicat statului de drept o "grea lovitură", România ar fi avut al şaselea raport pozitiv pe justiţie, iar Mecanismul de Cooperare şi Verificare (MCV) ar fi fost "o amintire" pentru ţara noastră.

"Am citit atent raportul MCV. Este al treilea raport consecutiv care constată progresele justiţiei (2013, 2014, 2015). Dacă în 2012 n-ar fi existat nefericiţii (de azi) Ponta şi Antonescu să aplice statului de drept o grea lovitură, astăzi am fi fost la al şaselea raport pozitiv pentru justiţie, iar MCV-ul ar fi fost o amintire pentru România şi spaţiul Schengen o realitate pentru români. Chiar nu merge cu «punct şi de la capăt». Poate încercăm cu «continuitate» (vezi relaţiile cu SUA, cu R. Moldova etc, etc)", a scris fostul şef de stat, pe pagina sa de Facebook.

(S.A.)

-----------

Actualizare 15:52 Raluca Prună: "Raportul MCV, pozitiv. CE nu a putut constata însă progrese privind imunitatea"

Ministrul Justiţiei, Raluca Prună, a declarat că raportul MCV arată progresele sistemului judiciar, DNA, ÎCCJ, ANI şi parchetele confirmând un trend ascendent în eficienţa combaterii corupţiei, astfel încât se poate vorbi despre premisele finalizării MCV, însă rămâne problema imunităţii parlamentare.

Ministrul Justiţiei a precizat, astăzi, la finalul şedinţei de guvern, că raportul emis de Comisie Europeană este un raport pozitiv, care notează progresele făcute de instituţiile din sistemul judiciar, în domeniul controlului integrităţii şi al combaterii corupţiei, ea adăugând că fără "profesionalismul" judecătorilor şi al procurorilor acest lucru nu ar fi fost posibil.

Raluca Prună a mai spus că, după 10 ani de la instituirea Mecansimului de Cooperare şi Verificare şi după trei rapoarte pozitive consecutive, se poate vorbi despre premisele finalizării mecansimului, într-un orizont de timp apropiat. Întrebată însă de jurnalişti care sunt aşteptările sale cu privire la finalizarea procesului MCV, ministrul a spus că este prematur şi neserios să dea un termen. "Nu aş vrea să mă pronunţ, eu, ca ministru, am datoria de a mă concentra pe ceea ce mai rămâne de făcut şi este consemnat în raport" a comentat Raluca Prună, insistând că, faţă de alte state, România a dovedit că a făcut progrese.

(A.L.)

------------

Actualizare 15:26 DNA: Raportul MCV notează că, în 2015, Parlamentul a refuzat aproximativ o treime din cererile de ridicare a imunităţii

Raportul MCV arată că, în 2015, Parlamentul a refuzat aproximativ o treime din cererile formulate de DNA de ridicare a imunităţii unor parlamentari, remarcă Direcţia Naţională Anticorupţie.

"Raportul Comisiei Europene remarcă rezultatele 'impresionante'în combaterea corupţiei la nivel înalt ce implică 'politicieni de marcă şi funcţionari publici de rang înalt', evidenţiază atenţia acordată de către DNA identificării corupţiei la nivel local şi remarcă o consolidare a sprijinului public de care beneficiază DNA, reflectată de numărul tot mai mare de sesizări din partea populaţiei şi de sondajele de opinie. Pe de altă parte, însă, în raport se reia observaţia consemnată şi în raportul anterior şi anume că răspunsurile Parlamentului la cererile formulate de DNA de ridicare a imunităţii unor parlamentari (pentru a permite iniţierea de anchete sau aplicarea măsurilor de arest preventiv) sunt lipsite de criterii obiective, neexistând o justificare clară şi consecventă în fiecare caz, în special pentru refuzuri", se arată într-un comunicat al DNA.

DNA menţionează că documentul consemnează că, în 2015, DNA a trimis în judecată peste 1.250 de inculpaţi, printre aceştia numărându-se prim-ministrul, foşti miniştri, parlamentari, primari, preşedinţi ai consiliilor judeţene, judecători, procurori şi o gamă largă de înalţi funcţionari.

Totodată, se notează că DNA şi-a intensificat măsurile intermediare de îngheţare a averilor în aceste cazuri, cuantumul fiind de 452 de milioane euro.

"Combaterea practicilor de corupţie în sistemul judiciar a reprezentat o prioritate pentru DNA şi pentru autorităţile judiciare. Numărul de cazuri scoase la iveală a crescut în ultimii ani şi sistemul judiciar a arătat din ce în ce mai mult că doreşte să demonstreze că are standarde înalte de integritate", se spune în comunicat.

Referitor la corupţia la nivel local, susţine DNA, raportul subliniază că o tendinţă specifică a fost identificarea acestui fenomen.

"Începând cu 2013, numărul total de funcţionari locali trimişi în judecată pentru corupţie se ridică la aproape 100 de primari, peste 20 de preşedinţi ai consiliilor judeţene şi zeci de alţi funcţionari locali. Documentul constată că rezultatele solide au inclus atât punerea sub acuzare, cât şi soluţionarea, cu regularitate, a unor cazuri de corupţie la nivel înalt. Referitor la finalizarea cauzelor, se arată că şi în cauzele în care există un mare număr de martori şi probe complexe judecătorii ÎCCJ - instanţa la care ajunge o mare parte a dosarelor anticorupţie - au depus eforturi susţinute pentru a asigura respectarea drepturilor procedurale ale tuturor părţilor. Durata procedurilor s-a menţinut, de asemenea, relativ scurtă: majoritatea cauzelor finalizate au fost înregistrate în 2014 şi 2015", precizează DNA.

Sursa citată subliniază că raportul mai notează că un număr mare de politicieni bine cunoscuţi din România au fost condamnaţi pentru corupţie la nivel înalt, fiind un semn că tendinţa subiacentă în ceea ce priveşte independenţa justiţiei este pozitivă şi că nicio persoană care comite o infracţiune nu se situează mai presus de lege.

"DNA este considerată a fi una dintre instituţiile cheie în ceea ce priveşte consolidarea credibilităţii şi a profesionalismului sistemului judiciar prin obţinerea, în timp, a unor rezultate solide. Totodată, este subliniat rolul important pe care conducerea instituţiilor respective l-a jucat în acest sens, persoanele din conducere fiind confruntate cu critici personale puternice. Raportul concluzionează că 'menţinerea eforturilor instituţiilor judiciare care combat corupţia la nivel înalt rămâne cel mai important semnal de consolidare a luptei împotriva corupţiei; legislaţia în domeniul corupţiei trebuie să se aplice tuturor în mod egal şi la toate nivelurile'", mai precizează DNA.

Mecanismul de Cooperare şi Verificare (MCV) a fost creat la momentul aderării României la Uniunea Europeană în 2007. Potrivit DNA, începând cu momentul respectiv, rapoartele privind MCV au evaluat progresele realizate de România şi au căutat să ajute la orientarea eforturilor autorităţilor române prin recomandări specifice, în materie de reformă a sistemului judiciar şi de luptă împotriva corupţiei.

(A.L.)

----------------

Actualizare 14:20 Iohannis: "Raportul MCV confirmă, pentru al treilea an consecutiv, progresele înregistrate de România"

Raportul elaborat de Comisia Europeană, în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare, confirmă, pentru al treilea an consecutiv, progresele înregistrate de România cu privire la reforma în sistemul judiciar şi lupta împotriva corupţiei, consideră Klaus Iohannis, potrivit unui comunicat al Administraţiei Prezidenţiale.

"România se află pe o direcţie ascendentă în îndeplinirea obiectivelor din cadrul MCV, angajamentul ţării noastre pentru consolidarea statului de drept şi independenţa justiţiei fiind unul ireversibil", transmite preşedintele.

Potrivit sursei citate, şeful statului a constatat că există, în prezent, o abordare convergentă la nivel european cu privire la progresele semnificative înregistrate de România în combaterea corupţiei. Aceste evaluări se regăsesc şi în raportul GRECO, publicat de Consiliul Europei pe 22 ianuarie.

"Raportul dat publicităţii astăzi de către Comisia Europeană arată că principalele instituţii din domeniul judiciar şi de integritate au continuat să obţină rezultate impresionante în lupta împotriva corupţiei la nivel înalt. Se confirmă astfel sustenabilitatea eforturilor autorităţilor române şi determinarea de a face reformele necesare pentru societatea românească", se mai arată în comunicat.

Preşedintele României susţine cu aceeaşi hotărâre continuarea demersurilor în domeniul justiţiei şi combaterii corupţiei şi "îşi exprimă convingerea că anul 2016 va consolida progresele înregistrate, în beneficiul cetăţenilor", precizează sursa citată.

(S.A.)

---------

Actualizare 13:40 Guvern: Raportul MCV reconfirmă progresele continue şi constante înregistrate de România

Raportul privind Mecanismul de Cooperare şi Verificare (MCV) publicat miercuri de Comisia Europeană reconfirmă progresele continue şi constante înregistrate de România în toate domeniile evaluate, precizează Guvernul, potrivit unor surse din presă.

"Acest al treilea raport anual consecutiv pozitiv dovedeşte caracterul durabil şi sustenabil al reformei în justiţie şi al luptei împotriva corupţiei, fiind un indicator al măsurii în care autorităţile române şi-au asumat şi au îndeplinit obiectivele MCV. În acest sens, considerăm că recunoaşterea progreselor din raportul MCV ar putea fi subliniată mai clar prin introducerea unei perspective de finalizare a acestei monitorizări de către Comisia Europeană", menţionează sursa citată.

În opinia Executivului de la Bucureşti, concluziile pozitive ale raportului arată că "există premisele finalizării procesului MCV prin internalizarea obiectivelor mecanismului la nivelul autorităţilor române, de exemplu, în structura Strategiei Naţionale Anticorupţie".

Totodată, Guvernul apreciază că reformele prevăzute de MCV, inclusiv lupta împotriva corupţiei, trebuie continuate "în primul rând pentru societatea românească".

"Angajamentul Guvernului de a îndeplini aceste obiective, în beneficiul societăţii româneşti şi al cetăţenilor români, este unul puternic şi fără echivoc", mai precizează Guvernul.

---------------

Comisia Europeană a publicat miercuri cel mai recent raport privind măsurile întreprinse de România în ceea ce priveşte reforma sistemului judiciar şi combaterea corupţiei, în cadrul Mecanismului de cooperare şi de verificare (MCV).

"În cursul anului trecut, România şi românii au dovedit că au voinţa de a lupta împotriva corupţiei şi de a apăra independenţa sistemului judiciar. Demonstraţiile în masă împotriva corupţiei au evidenţiat cât de importante sunt aceste probleme pentru cetăţenii români. De-a lungul anului trecut, am constatat că sistemul judiciar şi parchetul anticorupţie au dat dovadă de profesionalism şi de angajament, obţinând rezultate bune în urmărirea penală a cazurilor de corupţie; de asemenea, reformele au fost asumate la nivel intern. Este încurajator să văd că România a continuat să realizeze reforme şi că această tendinţă pozitivă a continuat în 2015. În 2016, aceste eforturi trebuie intensificate şi axate pe prevenirea corupţiei şi pe asigurarea condiţiilor necesare pentru ca judecătorii să îşi poată îndeplini în continuare atribuţiile în mod corespunzător", a declarat prim-vicepreşedintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, citat într-un comunicat al executivului comunitar.

În ansamblu, sistemul judiciar român a continuat să dea dovadă de profesionalism, demonstrându-şi inclusiv capacitatea de adaptare la schimbările importante aduse Codului de procedură civilă şi Codului de procedură penală, să depună eforturi în vederea unificării jurisprudenţei şi să fie pregătit să apere independenţa sistemului judiciar. Acţiunile întreprinse de principalele instituţii judiciare şi de autorităţile cu responsabilităţi în materie de integritate în vederea combaterii corupţiei la nivel înalt au oferit în continuare rezultate impresionante. Menţinerea acestei tendinţe este un semn că România realizează progrese durabile în direcţia îndeplinirii obiectivelor MCV, apreciază executivul comunitar.

În acelaşi timp, mai multe recomandări din raportul privind MCV pe 2015 sunt în continuare valabile, ceea ce înseamnă că reforma nu se bucură de consensul general necesar pentru ca progresele înregistrate să devină durabile. Independenţa sistemului judiciar şi respectarea hotărârilor judecătoreşti continuă să fie atacate. Parlamentul pune sub semnul întrebării reforma codurilor penale, iar deciziile acestei instituţii de a le permite sau nu organelor de urmărire penală specializate în combaterea corupţiei să îi trateze pe parlamentari ca pe orice alţi cetăţeni nu se bazează nici în prezent pe criterii obiective. S-au adus îmbunătăţiri în ceea ce priveşte măsurile de combatere a corupţiei generalizate, însă nu la scara necesară pentru soluţionarea unei probleme sistemice, anvergura măsurilor şi voinţa politică aferentă fiind insuficiente, se menţionează în raport.

Pentru societatea românească, reforma sistemului judiciar şi combaterea corupţiei rămân aspecte importante care pot duce la demonstraţii publice de amploare. Consolidarea procesului de reformă trebuie sprijinită în continuare, pentru ca progresele realizate să devină ireversibile. Comisia Europeană salută angajamentul politic asumat de către guvern de a continua reformele şi de a combate corupţia.

Anul 2016 va constitui un test în multe privinţe, consideră Comisia. Măsura în care aspectele legate de integritate vor predomina în ceea ce priveşte numirile în posturi înalte din cadrul sistemului judiciar şi controlul la care vor fi supuşi candidaţii la viitoarele alegeri vor constitui indicii-cheie ale terenului câştigat de procesul de reforme. Menţinerea tendinţei favorabile reformelor şi obţinerea unor rezultate pozitive vor oferi, în egală măsură, indicii de durabilitate.

Comisia Europeană consideră că procesul de monitorizare în cadrul MCV, oportunităţile oferite de fondurile UE şi implicarea constructivă atât a Comisiei însăşi, cât şi a multor altor state membre continuă să ofere un sprijin preţios pentru consolidarea reformelor în România. Executivul comunitar menţionează că aşteaptă cu interes să continue colaborarea strânsă cu România pentru a asigura îndeplinirea obiectivelor MCV şi a se asigura că autorităţile române dau curs recomandărilor incluse în raportul adoptat miercuri. Potrivit comunicatului CE, după toate probabilităţile următorul raport MCV va fi prezentat în termen de aproximativ un an.

"Încrederea publicului în sistemul judiciar este în parte o reflectatre a dorinţei acestuia de a-şi juca rolul de actor independent în guvernarea României. Procedurile de numire deschide şi bazate pe merit vor juca un rol deosebit de important în 2016. De asemenea, ar trebui luate măsuri pentru a remedia tendinţa continuă ca magistraţii să facă obiectul unor critici personale în exercitarea fucţiilor lor", arată raportul MCV.

Potrivit raportului, ar trebui să se asigure instituirea în timp util a unor proceduri clare şi solide pentru numirile în funcţiile de conducere din cadrul magistraturii prevăzute în 2016. Pentru aceasta este nevoie ca, înainte cu câteva luni de fiecare procedurî, să se stabilească diferitele etape şi criteriile care vor sta la baza deciziilor. Totodată, ar trebui să se utilizeze o abordare diferită pentru numirile în posturi care nu sunt posturi de conducere la cel mai înalt nivel în cadrul serviciilor de urmările penală, acordându-li-se persoanelor numite un rol important în selectarea echipelor lor. Ar trebui să se asigure transparenţa tuturor procedurilor.

"Noul Consiliu Superior al Magistraturii ar trebui să stabilească dacă pot fi întreprinse măsuri suplimentare pentru a furniza un sprijin adecvat magistraţilor împotriva căroora sunt îndreptate critice ce subminează independenţa justiţiei", precizează Comisia Europeană, în ceea ce priveşte independenţa sistemului judiciar.

Din perspectiva reformei în sistemul judiciar, faza actuală a reformei codurilor juridice ale ţării noastre ar trebui încheiată rapid printr-un accord în Parlament privind modificarea codurilor, adoptându-se numai modificările care respectă opiniile instituţiilor judiciare, astfe cum au fost prezentate de guvern.

"Guvernul şi Consiliul Superior al Magistraturii ar trebui să instituie măsuri clare de promovare a transparenţei şi a responsabilităţii, inclusiv prin asigurarea unui program regulat de reuniuni deschise cu adunări ale judecătorilor şi procurorilor la toate nivelurile, a unui dialog permanet cu societatea civilă şi a unui raport anual", arată raportul.

"Integritatea ar trebui să fie principiul călăuzilor în viaţa publică , iar cadrul juridic şi instituţiile din domeniul integrităţii să fie concepute pentru a promova acest obiectiv", precizează sursa citată.

CE recomandă să se reexamineze modul în care se poate garanta faptul că hotărârile judecătoreşti referitoare la suspendarea din funcţie a parlamentarilor sunt aplicate în mod automat de către Parlament. De asemenea, este necesar să se ia măsuri pentru a asigura respectarea normelor în materie de integritate în organizarea alegerilor locale şi generale din 2016.

În ceea ce priveşte lupta împotriva corupţiei, CE subliniază că ar trebui să se utilizeze fondurile UE pentru diseminarea măsurlor de prevenire eficace impotriva micii corupţii prin intermediul Strategiei naţionale anticorupţie şi al reformelor. Totodată, ar trebui să se adopte criterii obiective pentru luarea şi motivarea deciziilor cu privire la ridicarea imunităţii pentru a evita cercetarea penală a infracţiunilor de corupţie.