Raport ONU: Cifrele privind foametea s-au menţinut la un nivel ridicat timp de trei ani consecutivi, pe fondul agravării crizelor globale

Aproximativ 733 de milioane de persoane au înfruntat foametea în 2023, echivalentul a o persoană din unsprezece la nivel global şi a una din cinci în Africa, conform celui mai recent raport privind Starea securităţii alimentare şi a nutriţiei în lume (State of Food Security and Nutrition in the World - SOFI), publicat astăzi de cinci agenţii specializate ale Organizaţiei Naţiunilor Unite, conform unui comunicat remis redacţiei.

Conform comunicatului, raportul anual, lansat în acest an în contextul reuniunii ministeriale a Grupului operativ al Alianţei globale G20 împotriva foametei şi sărăciei din Brazilia, avertizează că lumea este cu mult sub nivelul de atingere a obiectivului de dezvoltare durabilă (SDG) 2, foamete zero, până în 2030. Raportul arată că lumea a regresat cu 15 ani, cu niveluri de subnutriţie comparabile cu cele din 2008-2009.

În ciuda unor progrese în anumite domenii, cum ar fi întârzierile de creştere şi alăptarea la sân exclusivă, un număr alarmant de persoane continuă să se confrunte cu insecuritatea alimentară şi malnutriţia, nivelurile foametei la nivel mondial situându-se la un nivel constant timp de trei ani consecutivi, între 713 şi 757 de milioane de persoane fiind subnutrite în 2023 - cu aproximativ 152 de milioane mai mult decât în 2019, luând în considerare intervalul mediu (733 de milioane).

Tendinţele regionale variază semnificativ: procentul populaţiei care se confruntă cu foametea continuă să crească în Africa (20,4 %), rămâne stabil în Asia (8,1 %) - deşi reprezintă încă o provocare semnificativă, deoarece regiunea găzduieşte mai mult de jumătate din persoanele care se confruntă cu foametea la nivel mondial - şi înregistrează progrese în America Latină (6,2 %). Din 2022 până în 2023, foametea a crescut în Asia de Vest, în Caraibe şi în majoritatea subregiunilor africane.

Dacă tendinţele actuale se menţin, aproximativ 582 de milioane de persoane vor suferi de subnutriţie cronică în 2030, dintre care jumătate în Africa, avertizează Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO), Fondul Internaţional pentru Dezvoltare Agricolă (IFAD), Fondul Naţiunilor Unite pentru Copii (UNICEF), Programul Alimentar Mondial al ONU (PAM) şi Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS). Această proiecţie seamănă foarte mult cu nivelurile înregistrate în 2015, când au fost adoptate Obiectivele de dezvoltare durabilă, marcând o stagnare îngrijorătoare a progreselor.

Principalele constatări dincolo de foamete

Raportul evidenţiază faptul că accesul la alimente adecvate rămâne dificil pentru miliarde de persoane. În 2023, aproximativ 2,33 miliarde de persoane din întreaga lume se confruntau cu insecuritate alimentară moderată sau severă, un număr care nu s-a schimbat semnificativ de la creşterea bruscă din 2020, în contextul pandemiei COVID-19. Dintre acestea, peste 864 de milioane de persoane s-au confruntat cu insecuritate alimentară severă, rămânând uneori fără hrană pentru o zi întreagă sau mai mult. Acest număr a rămas constant ridicat din 2020 şi, în timp ce America Latină înregistrează progrese, provocări mai mari persistă, în special în Africa, unde 58% din populaţie suferă de insecuritate alimentară moderată sau severă.

Lipsa accesului economic la o alimentaţie sănătoasă rămâne, de asemenea, o problemă critică, afectând peste o treime din populaţia globală. Cu ajutorul noilor date privind preţurile alimentelor şi al îmbunătăţirilor metodologice, publicaţia arată că peste 2,8 miliarde de oameni nu îşi vor putea permite o alimentaţie sănătoasă în 2022. Această disparitate este cea mai pronunţată în ţările cu venituri mici, unde 71,5 % din populaţie nu îşi poate permite o alimentaţie sănătoasă, comparativ cu 6,3 % în ţările cu venituri mari. În special, numărul a scăzut sub nivelurile pre-pandemice în Asia şi în America de Nord şi Europa, în timp ce a crescut substanţial în Africa.

Deşi s-au înregistrat progrese în ceea ce priveşte creşterea ratelor de alăptare la sân exclusivă în rândul sugarilor la 48%, atingerea obiectivelor globale în materie de nutriţie va fi o provocare. Prevalenţa greutăţii scăzute la naştere a stagnat în jurul valorii de 15%, iar întârzierea de creştere în rândul copiilor sub cinci ani, deşi a scăzut la 22,3%, este încă departe de atingerea obiectivelor. În plus, prevalenţa emacierii în rândul copiilor nu a înregistrat îmbunătăţiri semnificative, în timp ce anemia la femeile cu vârste cuprinse între 15 şi 49 de ani a crescut.

În mod similar, noile estimări privind obezitatea la adulţi arată o creştere constantă în ultimul deceniu, de la 12,1 % (2012) la 15,8 % (2022). Proiecţiile indică faptul că, până în 2030, lumea va avea mai mult de 1,2 miliarde de adulţi obezi. Povara dublă a malnutriţiei - coexistenţa subnutriţiei împreună cu excesul de greutate şi obezitatea - a crescut, de asemenea, la nivel mondial, la toate grupele de vârstă. Subponderalitatea a scăzut în ultimele două decenii, în timp ce obezitatea a crescut brusc.

Aceste tendinţe subliniază provocările complexe ale malnutriţiei în toate formele sale şi nevoia urgentă de intervenţii specifice, deoarece lumea nu este pe direcţia de atingere a niciunuia dintre cele şapte obiective globale de nutriţie până în 2030, arată cele cinci agenţii.

Insecuritatea alimentară şi malnutriţia se agravează din cauza unei combinaţii de factori, inclusiv inflaţia persistentă a preţurilor la alimente, care continuă să erodeze câştigurile economice ale multor persoane din multe ţări. Factori majori precum conflictele, schimbările climatice şi recesiunile economice devin din ce în ce mai frecvente şi mai grave. Aceste probleme, împreună cu factori subiacenţi, cum ar fi regimurile alimentare sănătoase inaccesibile, mediile alimentare nesănătoase şi inegalitatea persistentă, coincid acum simultan, amplificând efectele lor individuale.

Finanţare pentru a pune capăt foametei

Tema raportului din acest an, "Finanţare pentru a pune capăt foametei, insecurităţii alimentare şi tuturor formelor de malnutriţie", subliniază faptul că realizarea ODD 2 "Foamete zero" necesită o abordare multidimensională, inclusiv transformarea şi consolidarea sistemelor agroalimentare, abordarea inegalităţilor şi asigurarea unei alimentaţii sănătoase accesibile şi la preţuri convenabile pentru toţi. Raportul face apel la o finanţare sporită şi mai eficace din punct de vedere al costurilor, cu o definiţie clară şi standardizată a finanţării pentru securitate alimentară şi nutriţie.

Şefii celor cinci agenţii ale ONU, directorul general al FAO, QU Dongyu, preşedintele IFAD, Alvaro Lario, directorul executiv al UNICEF, Catherine Russell, directorul executiv al PAM, Cindy McCain, şi directorul general al OMS, Dr. Tedros Adhanom Ghebreyesus, scriu în prefaţa raportului: "Estimarea deficitului de finanţare pentru securitatea alimentară şi nutriţie şi mobilizarea unor modalităţi inovatoare de finanţare pentru a-l acoperi trebuie să fie printre priorităţile noastre majore. Politicile, legislaţia şi intervenţiile menite să pună capăt foametei şi să asigure accesul tuturor oamenilor la alimente sigure, nutritive şi suficiente (obiectivul 2.1 al ODD) şi să pună capăt tuturor formelor de malnutriţie (obiectivul 2.2 al ODD) necesită o mobilizare semnificativă a resurselor. Acestea nu sunt doar o investiţie în viitor, ci şi obligaţia noastră. Ne străduim să garantăm dreptul la hrană şi nutriţie adecvată al generaţiilor actuale şi viitoare".

După cum s-a subliniat în timpul unui eveniment recent din cadrul Forumului politic la nivel înalt de la sediul ONU din New York, raportul evidenţiază faptul că deficitul de finanţare iminent necesită soluţii inovatoare şi echitabile, în special pentru ţările care se confruntă cu niveluri ridicate de foamete şi malnutriţie exacerbate de impactul schimbărilor climatice.

Ţările care au cea mai mare nevoie de finanţare sporită se confruntă cu provocări semnificative în ceea ce priveşte accesul. Dintre cele 119 ţări cu venituri mici şi medii analizate, aproximativ 63% au acces limitat sau moderat la finanţare. În plus, majoritatea acestor ţări (74%) sunt afectate de unul sau mai mulţi factori majori care contribuie la insecuritatea alimentară şi malnutriţie. Eforturile coordonate de armonizare a datelor, de creştere a toleranţei la risc şi de sporire a transparenţei sunt vitale pentru reducerea acestui decalaj şi pentru consolidarea cadrelor globale privind securitatea alimentară şi nutriţia.

Declaraţii

Directorul general al FAO, QU Dongyu: "Transformarea sistemelor agroalimentare este mai importantă ca oricând, deoarece ne confruntăm cu urgentarea atingerii ODD-urilor în termen de şase ani. FAO îşi menţine angajamentul de a sprijini ţările în eforturile lor de a eradica foametea şi de a asigura securitatea alimentară pentru toţi. Vom lucra împreună cu toţi partenerii şi cu toate demersurile, inclusiv cu Alianţa globală G20 împotriva foametei şi sărăciei, pentru a accelera schimbările necesare. Împreună, trebuie să inovăm şi să colaborăm pentru a construi sisteme agroalimentare mai eficiente, mai favorabile incluziunii, mai reziliente şi mai durabile, care să poată rezista mai bine provocărilor viitoare pentru o lume mai bună."

Preşedintele IFAD, Alvaro Lario: "S-a dovedit că cea mai rapidă cale de ieşire din foamete şi sărăcie este reprezentată de investiţiile în agricultură în zonele rurale. Însă peisajul global şi financiar a devenit mult mai complex de la adoptarea Obiectivelor de dezvoltare durabilă în 2015. Pentru a pune capăt foametei şi malnutriţiei trebuie să investim mai mult - şi mai inteligent. Trebuie să aducem bani noi în sistem din sectorul privat şi să reluăm apetitul din perioada pandemiei pentru o reformă financiară globală ambiţioasă, care să ofere finanţare mai ieftină ţărilor care au cea mai mare nevoie de ea''.

Directorul executiv al UNICEF, Catherine Russell: "Malnutriţia afectează supravieţuirea copiilor, creşterea fizică şi dezvoltarea creierului. În ultimele două decenii, ratele de întârziere de creştere a copiilor la nivel mondial au scăzut cu o treime, adică cu 55 de milioane, ceea ce demonstrează că investiţiile în nutriţia maternă şi infantilă dau rezultate. Cu toate acestea, la nivel mondial, unul din patru copii sub vârsta de cinci ani suferă de subnutriţie, care poate duce la afecţiuni pe termen lung. Trebuie să intensificăm urgent finanţarea pentru a pune capăt malnutriţiei infantile. Lumea poate şi trebuie să facă acest lucru. Nu este doar un imperativ moral, ci şi o investiţie solidă în viitor."

Directorul executiv al PAM, Cindy McCain: "Un viitor fără foamete este posibil dacă putem mobiliza resursele şi voinţa politică necesare pentru a investi în soluţii testate pe termen lung. Fac apel la liderii G20 să urmeze exemplul Braziliei şi să prioritizeze acţiuni globale ambiţioase împotriva foametei şi sărăciei", a declarat directorul executiv al PAM, Cindy McCain. "Avem tehnologiile şi cunoştinţele necesare pentru a pune capăt insecurităţii alimentare - dar avem nevoie urgentă de fonduri pentru a investi în ele la scară largă. PAM este pregătit să îşi intensifice colaborarea cu guvernele şi partenerii pentru a aborda cauzele profunde ale foametei, a consolida sistemele de protecţie socială şi a sprijini dezvoltarea durabilă, astfel încât fiecare familie să poată trăi în demnitate."

Directorul general al OMS, Dr. Tedros Adhanom Ghebreyesus: "Progresele pe care le-am făcut în ceea ce priveşte reducerea întârzierii de creştere şi îmbunătăţirea alăptării exclusive la sân arată că provocările cu care ne confruntăm nu sunt insurmontabile. Trebuie să folosim aceste progrese ca motivaţie pentru a atenua suferinţa pe care milioane de oameni din întreaga lume o îndură în fiecare zi din cauza foametei, a insecurităţii alimentare, a alimentaţiilor nesănătoase şi a malnutriţiei. Investiţia substanţială necesară în alimente sănătoase, sigure şi produse în mod durabil este mult mai mică decât costurile pentru economii şi societăţi dacă nu facem nimic."

Note pentru editori: raportul SOFI

Starea securităţii alimentare şi a nutriţiei în lume este un raport anual elaborat în comun de Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO), Fondul Internaţional pentru Dezvoltare Agricolă (IFAD), Fondul Naţiunilor Unite pentru Copii (UNICEF), Programul Alimentar Mondial al ONU (PAM) şi Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS).

Din 1999, raportul monitorizează şi analizează progresele înregistrate la nivel mondial în ceea ce priveşte eradicarea foametei, asigurarea securităţii alimentare şi îmbunătăţirea nutriţiei. De asemenea, raportul oferă o analiză aprofundată a principalelor provocări pentru atingerea acestor obiective în contextul Agendei 2030 pentru dezvoltare durabilă. Raportul se adresează unei audienţe largi, inclusiv factorilor de decizie politică, organizaţiilor internaţionale, instituţiilor academice şi publicului general.

Tema din acest an este oportună şi relevantă în perioada premergătoare Summitului viitorului şi celei de-a patra Conferinţe internaţionale privind finanţarea pentru dezvoltare din 2025.

Glosar de termeni

Calitatea alimentaţiei (sau alimentaţia sănătoasă): Cuprinde patru aspecte-cheie: diversitate (în cadrul fiecărui grup de alimente şi între grupurile de alimente), adecvare (suficienţa tuturor nutrienţilor esenţiali în raport cu necesităţile), moderaţie (alimente şi nutrienţi care sunt legaţi de efecte negative asupra sănătăţii) şi echilibru (aport de energie şi macronutrienţi). Alimentele consumate trebuie să fie sigure.

Context alimentar: Contextul fizic, economic, politic şi sociocultural în care consumatorii interacţionează cu sistemele agroalimentare pentru a lua decizii cu privire la achiziţionarea, prepararea şi consumul alimentelor.

Foamea: o senzaţie de disconfort sau de durere cauzată de o alimentaţie insuficienţa energetic. În prezentul raport, termenul de foame este sinonim cu subnutriţia cronică şi este măsurat prin prevalenţa subnutriţiei.

Malnutriţie: o stare fiziologică anormală cauzată de un aport inadecvat, dezechilibrat sau excesiv de macronutrienţi şi/sau micronutrienţi şi/sau de o boală care determină pierderea în greutate. Malnutriţia include subnutriţia (întârzierea de creştere şi emacierea la copii), deficienţele de vitamine şi minerale (cunoscute şi sub denumirea de deficienţe de micronutrienţi), precum şi supraponderalitatea şi obezitatea.

Insecuritatea alimentară moderată: un nivel de gravitate a insecurităţii alimentare în care persoanele se confruntă cu incertitudini privind capacitatea lor de a obţine hrană, fiind nevoite să reducă, în anumite momente pe parcursul anului, calitatea şi/sau cantitatea de alimente pe care le consumă din cauza lipsei de bani sau a altor resurse. Se referă la o lipsă de acces constant la alimente, care diminuează calitatea alimentaţiei şi perturbă tiparele normale de alimentaţie. Se măsoară cu ajutorul Food Insecurity Experience Scale şi contribuie la urmărirea progreselor înregistrate în vederea atingerii ţintei 2.1 a ODD (Indicatorul 2.1.2).

Insecuritate alimentară severă: un nivel de gravitate a insecurităţii alimentare în care, la un moment dat pe parcursul anului, oamenii au rămas fără alimente, le-a fost foame şi, în cel mai extrem caz, au rămas fără hrană timp de o zi sau mai mult. Acesta este măsurat cu ajutorul Food Insecurity Experience Scale şi contribuie la urmărirea progreselor înregistrate în vederea atingerii ţintei 2.1 a ODD (Indicatorul 2.1.2).

Subnutriţie: o stare în care consumul obişnuit de alimente al unei persoane este insuficient pentru a asigura cantitatea de energie alimentară necesară menţinerii unei vieţi normale, active şi sănătoase. Prevalenţa subnutriţiei este utilizată pentru a măsura foamea şi progresele înregistrate în vederea atingerii ţintei 2.1 a ODD 2 (Indicatorul 2.1.1).