RAPORT ONU: Dezvoltarea umană, rămasă în urmă cu 5 ani din cauza Covid-19

Un raport al Organizaţiei Naţiunilor Unite publicat astăzi susţine că o serie de crize fără precedent, printre acestea şi Covid-19, a înlăturat progresul uman cu cinci ani şi a alimentat un val global de incertitudine, notează BSS.

Programul ONU pentru Dezvoltare (PNUD) a anunţat că, pentru prima dată de când a fost creat în urmă cu peste 30 de ani, Indicele Dezvoltării Umane , o măsură a speranţei de viaţă a ţărilor, a nivelurilor de educaţie şi a standardelor de viaţă, a scăzut timp de doi ani, în 2020 şi 2021.

"Înseamnă că murim mai devreme, suntem mai puţin educaţi, veniturile noastre scad", a declarat pentru AFP şeful UNDP, Achim Steiner.

"Puţin sub trei parametri, puteţi înţelege de ce atât de mulţi oameni încep să se simtă disperaţi, frustraţi, îngrijoraţi de viitor", a spus el.

Indicele dezvoltării umane a crescut constant timp de zeci de ani, dar a început să scadă în 2020 şi a continuat să scadă în 2021, eliminând câştigurile din ultimii cinci ani, se arată în lucrare.

Intitulat "Timpuri incerte, vieţi neliniştite", raportul indică pandemia de Covid-19 ca fiind un factor major al regresului global, dar mai spune că un număr tot mai mare de crize, politice, financiare şi legate de climă, nu au permis ca populaţiile să se redreseze.

"Am mai avut dezastre înainte. Am avut conflicte înainte. Dar confluenţa a ceea ce înfruntăm în acest moment este un regres major pentru dezvoltarea umană", a spus Steiner.

Regresul este cu adevărat global, afectând peste 90% din ţările din întreaga lume, potrivit studiului.

Elveţia, Norvegia şi Islanda îşi păstrează locurile în fruntea listei, în timp ce Sudanul de Sud, Ciad şi Niger se află în partea de jos.

Şi, în timp ce unele ţări începuseră să-şi revină după pandemie, multe altele, din America Latină, Africa sub-sahariană, Asia de Sud şi Caraibe încă nu cotiseseră colţul înainte de o nouă criză: războiul din Ucraina.

Deşi consecinţele invaziei Ucrainei de către Rusia asupra securităţii alimentare şi energetice nu au fost încă calculate în indicele din acest an, "fără nicio îndoială, perspectivele pentru 2022 sunt sumbre", a spus Steiner.

O contribuţie majoră la scăderea recentă a indicelui dezvoltării umane este scăderea globală a speranţei de viaţă, de la 73 de ani în 2019 la 71,4 ani în 2021, se mai arată în raport.

Autorul principal al raportului, Pedro Conceicao, a descris scăderea drept un "şoc fără precedent", menţionând că unele ţări, inclusiv Statele Unite, au înregistrat scăderi de doi ani sau mai mult.

Raportul descrie, de asemenea, modul în care forţele de transformare, cum ar fi schimbările climatice, globalizarea şi polarizarea politică, prezintă umanităţii un nivel complex de incertitudine "niciodată văzut în istoria omenirii", ceea ce duce la creşterea sentimentelor de nesiguranţă.

"Oamenii şi-au pierdut încrederea unii în alţii", a spus Steiner.

"Nu contează instituţiile, vecinul nostru devine acum cea mai mare ameninţare, fie că vorbim literalmente în comunitate, fie la nivel global de către naţiuni, care ne paralizează".

"Nu putem continua cu cartea de joc a secolului trecut", a argumentat Steiner, preferând să se concentreze pe transformarea economică mai degrabă decât să se bazeze pe creştere ca panaceu.

"Sincer vorbind, transformările de care avem nevoie acum ne cer să introducem parametrii viitorului: emisii reduse de carbon, mai puţine inegalităţi, o durabilitate mai mare", adaugă acesta.

Raportul aduce şi o notă pozitivă, spunând că îmbunătăţirile ar putea fi făcute prin concentrarea pe trei domenii principale: investiţii în energie regenerabilă şi pregătirea pentru viitoare pandemii, asigurări pentru a absorbi şocurile şi inovaţii pentru a consolida capacitatea de a face faţă crizelor viitoare.

Steiner a cerut, de asemenea, o inversare a recentei tendinţe de scădere a asistenţei pentru dezvoltare pentru ţările cele mai vulnerabile.

Continuarea pe acest drum ar fi o eroare gravă, a spus Steiner, şi "subestimează impactul pe care îl are asupra capacităţii noastre de a lucra împreună ca naţiuni".