RAPORT TRANSPARENCY INTERNATIONAL Corupţia, un produs de import

Globalizarea a adus cu sine şi un efect neplăcut: corupţia transfrontalieră. Conform raportului intermediar Exporting Corruption pe anul 2018, document întocmit de organizaţia Transparency International, există o practică în rândul companiilor străine puternice de a mitui funcţionarii publici ai unui alt stat când doresc să pătrundă pe piaţa locală.

Raportul este o evaluare independentă a aplicării Convenţiei Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE), care cere părţilor să sancţioneze mituirea funcţionarilor publici străini şi să introducă măsuri conexe. Convenţia este un instrument cheie pentru combaterea corupţiei la nivel mondial, deoarece cele 44 de ţări semnatare sunt responsabile pentru aproximativ 65% din exporturile mondiale şi peste 75% din totalul fluxurilor de investiţii străine directe.

Documentul se referă la exportul de corupţie din ţările puternice, dar are doar câteva referiri la importul de corupţie, la destinatarii finali ai şpăgilor plătite de companiile străine. Cine sunt importatorii de corupţie? Ţările în curs de dezvoltare şi pieţele emergente, printre care se numără şi România. Ţara noastră nu a fost analizată în acest studiu privind exportatorii de corupţie, pentru că încă nu este membru al OCDE, ci şi-a depus doar candidatura pentru admiterea în această organizaţie internaţională.

Raportul intermediar pentru anul 2018 întocmit de Transparency International evaluează şi implicarea unor state care nu sunt membre ale OCDE: China, regiunea administrativă specială Hong Kong, India şi Singapore. Acestea acoperă 18% din totalul exporturilor mondiale. În raport, Hong Kong este acoperit separat, deoarece este un teritoriu autonom, cu un sistem juridic diferit faţă de China, iar datele sunt separate faţă de cele ale gigantului economic asiatic.

Documentul menţionează că există mulţi perdanţi şi puţini câştigători, atunci când companiile mituiesc funcţionarii publici străini pentru a câştiga contracte de prestării servicii sau achiziţii de lucrări publice în alte state. Prin prioritizarea profiturilor faţă de principii, guvernele din majoritatea ţărilor exportatoare majore nu reuşesc să verifice şi să pună sub acuzare companiile care folosesc practica mituirii funcţionarilor străini.

• Doar 11 ţări din OCDE, interesate să combată exportul de corupţie

Raportul constată că, din cei 44 de membri ai OCDE, doar 11 state au creat organisme al căror rol este reducerea acestei practici ilegale, folosită în special pentru obţinerea de drepturi miniere, a contractelor pentru proiecte mari de infrastructură, pentru achiziţii de avioane, elicoptere, echipament militar, echipament medical, medicamente etc..

Unul dintre exemplele cele mai şocante din ultimii ani este schema masivă de mituire pusă în practică de Odebrecht, un gigant brazilian din domeniul construcţiilor.

Reprezentanţii acestei companii au alocat 788 de milioane de dolari pentru mita plătită unor oficiali guvernamentali şi partidelor politice din cel puţin 12 ţări.

Conform autorilor raportului, mita plătită de companii funcţionarilor din alte state are consecinţe negative uriaşe asupra economiilor ţărilor vizate. Banii sunt irosiţi pe tranzacţii care sunt supraevaluate sau nu oferă beneficii reale. Resursele limitate sunt redirecţionate în beneficiul câtorva persoane, în timp ce restul cetăţenilor nu beneficiază de servicii publice vitale, cum ar fi accesul la apă potabilă, drumuri sigure sau servicii de sănătate de bază.

În raport se afirmă că la nivel global concurenţii care oferă produse mai bune pierd pe o piaţă nedreaptă, deoarece unele companii aleg să se angajeze în dare de mită, iar altele nu o fac.

De aceea, OCDE impune statelor membre să investigheze cazurile sus­pecte ale pătrunderii unor companii naţionale pe pieţe străine. Scopul aces­tei investigaţii este de a crea un mediu concurenţial echitabil pentru comerţul mondial.

Documentul cuprinde analizele efectuate pentru perioada 2014-2017 şi stabileşte că statele care au luat măsurile cele mai bune pentru stoparea exportului de corupţie sunt SUA, Germania, Marea Britanie, Italia, Elveţia, Norvegia şi Israel. Printre ţările care nu sunt interesate de faptul că agenţii economici de pe teritoriul lor dau şpagă pentru intrarea pe pieţe străine se numără China, India, Japonia, Coreea de Sud, Singapore, Spania, Mexic, Rusia, Turcia, Polonia, Bulgaria, Danemarca, Cehia şi altele. Din punct de vedere al statelor europene care au adoptat măsuri slabe cu privire la combaterea exportului de corupţie, printre ţările din această categorie se regăsesc Franţa, Austria, Ungaria.

• Airbus, compania europeană cu cele mai mari probleme

Cu privire la Franţa, surpriza este mare, dar studiul se referă la două cazuri mari de export de corupţie. Unul priveşte Societe Generale, ce recent a fost obligată să achite către SUA o amendă în valoare de 500 de milioane dolari pentru nerespectarea sancţiunilor impuse Federaţiei Ruse.

Al doilea caz se referă la compania Airbus care, din datele prezentate de Transparency International, ar fi plătit diferite comisioane către funcţionari publici din opt ţări: Germania, Austria, Marea Britanie, SUA, Grecia, Peru, Kazahstan şi Kuweit. De exemplu, conform raportului celor de la Transparency International, în februarie 2018, procurorii germani din Munchen au indisponibilizat din conturile filialei germane a companiei Airbus, Airbus Defense and Space GmbH, suma de 81,25 milioane de euro şi au aplicat o amendă de 250.000 de euro, într-un caz privind mituirea unor funcţionari publici care au aprobat vânzarea a 18 aeronave Eurofighter Typhoon Fighters în Austria, precum şi aranjarea aşa-numitelor "tranzacţii de compensare" în valoare de pes­te 4 miliarde de euro în favoarea partenerilor din Austria. În timp ce autorităţile nu au găsit nicio dovadă privind infracţiunile de dare şi luare de mită, procurorii germani au afirmat că Airbus nu a putut să plătească peste 100 de milioane de euro legate de operaţiunile de compensare efectuate la două companii din Marea Britanie. Aceste plăţi au ocolit controalele interne şi au fost utilizate pentru "scopuri neclare", ducând în cele din urmă la sancţionarea pentru neglijenţă în încălcarea obligaţiilor. Compania a acceptat nota de plată, recunoscându-şi astfel culpa. Referitor la acest contract, pe rolul instanţelor aus­triece se află un dosar privind şpaga oferită unui angajat din cadrul Ministerului Federal al Apărării. În dosarul respectiv, întocmit în 2017, se afirmă că Airbus Defense and Space GmbH a comis infracţiunea de înşelăciune intenţionată şi fraudă, prin umflarea nejustificată a preţurilor pentru cele 18 aparate Eurofighter. Concernul aviatic a declarat că acuzaţiile sunt nefondate, dar urmărirea penală continuă.

Un alt dosar penal important menţionat de raportul întocmit de Transparency International şi în care este implicată compania franceză Airbus, se referă la achiziţia de nave militare. În iunie 2017, procurorii din oraşul german Bremen au ajuns la un acord cu societatea Atlas Elektronik - un joint-venture între Airbus şi compania Thyssen Krupp - prin care concernul se obligă să achite 48 de milioane de euro pentru ilegalităţile din două contracte încheiate în anul 2007 cu autorităţile din Grecia şi Peru. Procurorii germani au susţinut că Atlas Elektronik a plătit un intermediar grec cu 13 milioane euro în legătură cu achiziţionarea de submarine de către armata greacă, şi că s-au făcut plăţi suspecte în cazul vânzării de torpiloare către armata peruviană.

Conform Transparency International, alte cazuri aflate în atenţia procurorilor din diferite ţări legate de compania Airbus sunt legate de vânzarea de către concernul francez a 150 de aeronave către două companii aeriene din China, de comisioanele plătite către diferiţi func­ţionari din Kazahstan pentru achiziţionarea unor sateliţi produşi de companie şi vânzarea în Polonia a 50 de elicoptere de tip Caracal, pentru 3,7 miliarde de dolari, achiziţie care, din susţinerile procurorilor polonezi, ar fi fost făcută prin favorizarea societăţii franceze.

Un alt caz elocvent, potrivit raportului, este cel în care societatea franceză este investigată de procurorii anticorupţie din Kuweit cu privire la achiziţia unor elicoptere, contract în valoare totală de peste 1 miliard de dolari. Ancheta a fost iniţiată în urma unui articol publicat într-o revistă franceză şi în care era menţionat faptul că un intermediar al acestei afaceri a solicitat companiei Airbus un comision de 60 de milioane de euro.

• Odebrecht, compania braziliană cu cele mai multe şpăgi pentru funcţionari

Raportul menţionează că unul dintre cele mai importante cazuri de export de corupţie este reprezentat de compania multinaţională Odebrecht SA, care activează în domeniul construcţiilor, şi de filiala sa braziliană, Braskem SA, care activează în domeniul petrochimiei. Cercetările privind şpăgile plătite de cele două societăţi sunt în plină desfăşurare şi, până acum, procurorii şi oficialii Departamentului de Stat american au descoperit că au fost plătiţi funcţionari publici şi finanţate partide politice din 12 state - Angola, Argentina, Brazilia, Columbia, Republica Dominicană, Ecuador, Guatemala, Mexic, Mozambic, Panama, Peru şi Venezuela. Sumele plătite drept şpagă în cele 12 state totalizează 788 milioane de dolari şi au vizat câştigarea unor achiziţii publice privind contracte de lucrări în diferite domenii de activitate. Plăţile au fost efectuate prin companii intermediare şi prin conturi bancare offshore. Conform celor care anchetează în continuare activitatea celor două societăţi, comportamentul Odebrecht SA şi Braskem SA a dus la "plăţi şi pofituri corupte" în valoare totală de aproximativ 3,34 miliarde de dolari.

Pentru toată această activitate, cele două societăţi au fost sancţionate dras­tic. În urma unei înţelegeri în anul 2017 cu Departamentul de Stat american, cu Brazilia şi cu Elveţia, Odebrecht SA a fost amendată cu 2,6 miliarde de dolari, iar Braskem SA cu 632 milioane de dolari, cele două companii aflându-se şi sub o monitorizare atentă timp de trei ani.

• Companie farmaceutică amendată cu 519 milioane de dolari

Conform raportului, una ditre ţările care verifică atent afacerile derulate de companii în alte state este Israel, care a deschis 13 investigaţii în perioada 2014-2017.

În primul caz de descoperire a mituirii unor funcţionari străini, compania israeliană NIP Global a fost obligată în decembrie 2016 să plătească o amendă de 1,2 milioane de dolari, după ce a recunoscut că a dat o şpagă de 500.000 de dolari unui înalt funcţionar din cadrul Ministerului de Interne din Lesotho, Africa, pentru a putea să înceapă o afacere în acea ţară.

Conform raportului, în ianuarie 2018, în urma unei investigaţii începute în 2017, autorităţile israeliene au ajuns la o înţelegere cu compania Teva Pharmaceuticals Industries Ltd. În baza acordului cu Ministerului Justiţiei din Israel, Teva a recunoscut toate acuzaţiile, şi-a asumat responsabilitatea pentru acţiunile sale ilegale şi a fost de acord să plătească o amendă administrativă de 75 de milioane de shekeli (aproximativ 22 de milioane de dolari). În afara acestei amenzi, gigantul farmaceutic a plătit sancţiuni de 519 milioane de dolari autorităţilor americane pentru încălcarea legislaţiei privind practicile corupţiei străine.

Conform celor de la Transparency International, în februarie 2018, poliţia israeliană a început verificarea companiei Shikun & Binui Holdings Ltd, o societate publică controlată de Arison Investments, privind presupusa mituire a funcţionarilor publici din Africa, inclusiv în Kenya, pentru derularea unor proiecte de construcţii în valoare de sute de milioane de dolari.

În martie 2018, poliţia israeliană şi Autoritatea Fiscală au raportat că au reţinut trei funcţionari de rang înalt din Israel Shipyards, o companie privată deţinută de grupul Shlomo, privind suspiciunea de mituire a unor oficiali africani pentru facilitarea tranzacţiilor de export în valoare de zeci de milioane de dolari. Investigaţiile se referă la vânzarea de către companie, în urmă cu aproximativ 10 ani, a două nave de patrulare către marina nigeriană.

• China, cel mai mare exportator de corupţie

Raportul întocmit de Transparency International susţine că, dintre toate statele investigate, companiile chineze sunt cele mai implicate în cazurile de corupere a unor funcţionari străini, acest lucru fiind cauzat şi de faptul că în perioada 2014-2017 autorităţile de la Beijing nu au făcut nicio verificare cu privire la agenţii economici chinezi care au intrat pe pieţele din alte ţări.

Conform unui tabel inclus în documentul citat, există cel puţin 12 cazuri în care companiile mari din China ar fi mituit funcţionari publici străini de pe toate continentele. Astfel, în 2018, China Harbour Engineering Company a fost pusă pe lista neagră deoarece a încercat să mituiască funcţionari publici din Bangladesh pentru obţinerea unor lucrări. China International Water and Electric, constructor de hidrocentrale, este cercetată în Ecuador pentru coruperea unui funcţionar public. Compania respectivă a mai fost sancţionată în anul 2014 de Banca Mondială pentru conduită inadecvată în Africa şi în sud-estul Asiei.

În anul 2017, o companie chineză de construcţii a fost implicată în deturnarea de fonduri în valoare de 47,2 milioane de dolari, alături de oficiali guvernamentali din Etiopia. În Kenya a fost anchetată China Roads and Bridge Construction Company, pentru mituirea unor funcţionari publici din cadrul autorităţii pentru drumuri şi autostrăzi.

Consiliul de etică al Fondului de pensii al guvernului norvegian a recomandat, în urmă cu trei ani, excluderea companiei chineze ZTE de la Fondul de Pensii Global, din cauza acuzaţiilor de corupţie în care societatea era implicată în mai multe ţări.

În afara acestor cazuri, alte companiile chineze au fost implicate în perioa­da 2014-2017 în cazuri de corupţie din SUA, Sri Lanka, Zambia, India şi Elveţia.

Practic, până acum, companiile chineze au exportat corupţia pe toate continentele, fără ca autorităţile de la Beijing să ia măsuri pentru a stopa acest fenomen. Abia în martie 2018, oficialii chinezi au înfiinţat o nouă agenţie anticorupţie - Comisia Naţională de Supraveghere - care va verifica şi activitatea marilor companii din ţară ce derulează afaceri în străinătate.