RAPORTUL ANTIFRAUDĂ PENTRU ANUL 2017 AL PE: Dezvoltarea rurală şi agricultura, campioanele fraudării fondurilor europene

Parlamentul European (PE) va dezbate, mâine, raportul întocmit de deputatul Marian Jean Marinescu (Partidul Popular European), cu privire la măsurile pe care oficialii de la Bruxelles le-au luat, pe parcursul anului 2017, în lupta împotriva fraudei fiscale şi a fondurilor europene alocate tuturor statelor membre.

În documentul întocmit de raportorul Marian-Jean Marinescu (deputat european din partea Partidului Naţional Liberal) se arată că fenomenul corupţiei este larg răspândit în toate statele membre şi reprezintă o ameninţare gravă la adresa intereselor financiare ale Uniunii Europene, care, la rândul ei, reprezintă o ameninţare pentru încrederea în administraţia publică.

Conform datelor cuprinse în raport, cazurile de corupţie sistematică şi instituţionalizată din anumite state membre dăunează grav intereselor financiare ale UE, reprezentând o ameninţare la adresa democraţiei, a statului de drept şi a drepturilor fundamentale.

Ultimul raport special privind corupţia, Eurobarometru 470, publicat în decembrie 2017, a stabilit că percepţiile şi atitudinile globale faţă de corupţie au rămas stabile în comparaţie cu 2013, ceea ce indică faptul că nu s-au înregistrat rezultate concrete în ceea ce priveşte îmbunătăţirea încrederii cetăţenilor UE în instituţii, tendinţă ce a rămas valabilă şi pe parcursul anului 2018.

Deşi în documentul întocmit de raportorul Marian-Jean Marinescu se menţionează că numărul total al neregulilor frauduloase şi ne-frauduloase raportate în 2017 (15.213 de cazuri) a fost cu 20,8% mai mic decât în 2016 (19.080 de cazuri) şi că valoarea aces­tora a scăzut cu 13% (de la 2,97 miliarde euro în 2016 la 2,58 miliarde euro în 2017), se arată că mai mult de jumătate din statele membre ale UE nu au adoptat strategii naţionale de combatere a fraudei, că nu există un sistem uniform de colectare de date privind cazurile de fraudă din partea statelor membre şi că multe dintre aceste ţări nu dispun de legi specifice împotriva criminalităţii organizate, care afectează interesele financiare ale UE.

• Parlamentul European, îngrijorat de rata mică de recuperare a fondurilor fraudate

În documentul supus dezbaterii şi votului Parlamentului European, se constată cu îngrijorare că rata medie de recuperare pentru cazurile raportate ca frauduloase în perioada 1989-2017 a fost de numai 37%, drept pentru care Comisia Europeană ar trebui să caute soluţii pentru a îmbunătăţi procesul de recuperare a sumelor fraudate din fondurile Uniunii.

Un prim pas în acest sens ar fi ca oficialii de la Bruxelles să raporteze, anual, sumele recuperate în urma recomandărilor formulate de Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) şi să comunice sumele care urmează să fie recuperate.

Un al doilea pas în combaterea fraudării fondurilor europene şi recuperării sumelor care au fost cheltuite ilegal îl reprezintă colaborarea dintre OLAF şi viitorul Parchet European, pe baza unui schimb eficient de informaţii, evitând în acelaşi timp dublarea sau competenţele conflictuale în această materie.

Documentul întocmit de raportorul Marian-Jean Marinescu se referă şi la proiectul de regulament privind suspendarea alocării fondurilor europene în cazul în care un stat membru încalcă principiile şi valorile statului de drept. În raport se arată că, pentru a oferi o evaluare obiectivă şi sistematică, Comisia Europeană ar trebui să publice periodic o evaluare a ameninţărilor la adresa statului de drept, inclusiv a riscurilor corupţiei sistemice, în fiecare stat membru, pe baza unui set de indicatori şi a unor rapoarte independente.

Un minus constatat în raport îl reprezintă şi faptul că oficialii de la Bruxelles ai Comisiei Europene nu mai consideră necesară publicarea anuală a unui raport anticorupţie, menţionând că includerea unei monitorizări anticorupţie în cadrul procesului de guvernanţă economică a semestrului european se concentrează în principal pe impactul economic al corupţiei şi ignoră complet alte dimensiuni care pot fi afectate de corupţie, cum ar fi încrederea cetăţenilor în administraţia publică şi chiar structurile democratice ale statelor membre.

Tot pentru combaterea luptei anticorupţie, prin raportul care va fi dezbătut mâine şi aprobat joi, Parlamentul de la Strasbourg solicită Comisiei de la Bruxelles să reia negocierile cu Grupul de state împotriva corupţiei al Consiliului Europei (GRECO) pentru a evalua în timp util respectarea Convenţiei Organizaţiei Naţiunilor Unite împotriva corupţiei (UNCAC) şi pentru a institui un mecanism de evaluare internă pentru ins­tituţiile UE.

• Nereguli mari la cheltuirea fondurilor alocate agriculturii

Un factor important în combaterea fondurilor europene îl va constitui digitalizarea tuturor proceselor de achiziţie (cereri de propuneri, evaluare, punere în aplicare, plăţi) care să fie aplicată de toate statele membre, deoa­rece peste 2 trilioane de euro sunt cheltuiţi în investiţiile publice prin intermediul acestor achiziţii.

Deşi, conform informaţiilor colectate pentru anul 2017 în acest raport, se consemnează o scădere a numărului de cazuri - de la 272 în 2016 la 133 în 2017 - raportate ca fiind frauduloase în proiectele de dezvoltare rurală şi o scădere, în consecinţă, a valorii fraudei de la 47 de milioane la 20 de milioane de euro, valoarea neregulilor raportate ca frauduloase în privinţa sprijinului acordat agriculturii a cres­cut de la 11 milioane la 39 milioane EUR, iar valoarea financiară medie implicată în fiecare caz a crescut cu 227%, ceea ce reprezintă o tendinţă negativă în acest domeniu finanţat din fondurile europene.

Pentru a fi stopată această tendinţă, raportul consemnează că este necesar ca normele administrative impuse de dispoziţiile comune pentru perioada 2014-2020 să permită reducerea numărului de nereguli frauduloase, identificarea cazurilor frauduloase şi îmbunătăţirea accesului beneficiarilor la fondurile UE.

Cu toate acestea, în documentul întocmit de Marian-Jean Marinescu se arată că statele membre cele mai active în detectarea şi raportarea neregulilor potenţiale frauduloase au fost Polonia, România, Ungaria, Italia şi Bulgaria, ce au raportat împreună 73% din fraudele în politica agricolă comună în perioada 2013 -2017.

Pentru următorul exerciţiu financiar multianual, 2021-2027, Parlamentul European doreşte realizarea unui sistem care să permită autorităţilor să facă schimb de informaţii prin care s-ar verifica încrucişat evidenţele contabile pentru tranzacţiile între două sau mai multe state membre, în scopul prevenirii fraudei transfrontaliere în ceea ce priveşte fondurile structurale şi de investiţii.