RAPORTUL GLOBAL DEBT MONITOR DE LA IIF Povara datoriilor la nivel global a scăzut, în ultimii doi ani

Datoria globală a scăzut cu 4 trilioane de dolari în 2022, până la 299 trilioane de dolari, pe fondul menţinerii tendinţei de creş­tere a costurilor de finanţare, conform ultimului raport Global Debt Monitor (GDM) de la Institute of International Finance (IIF).

Declinul de 4 trilioane de dolari a fost determinat de scăderea cu 6 trilioa­ne de dolari a datoriilor de la nivelul economiilor avansate şi de creşterea cu 2 trilioane de dolari a datoriilor de la nivelul economiilor emergente.

Povara datoriei globale, exprimată prin raportarea acesteia la Produsul Intern Brut global, a scăzut cu 12,3 puncte procentuale faţă de anul precedent, până la 337,3%, în condiţiile în care PIB-ul global nominal a crescut cu 2 trilioane de dolari, până la circa 88,6 trilioane de dolari, un nou nivel record determinat mai ales de creşterea accelerată a inflaţiei.

În T4 2022, datoria globală a crescut cu 10,7 trilioane de dolari, după un declin de 8,9 trilioane în trimestrul anterior, pe fondul unei creşteri cu 4 trilioane de dolari a PIB-ului global, ceea ce a determinat a şaptea scădere trimestrială consecutivă a ponderii datoriilor în PIB, cu 3,3 puncte procentuale (vezi graficul 1).

Raportată la PIB, datoria totală din economiile avansate a scăzut cu 21 de puncte procentuale în 2022, până la 389,4%, în timp ce datoria din economiile emergente a crescut cu 2 puncte procentuale, până la 250,2%. Creşterea poverii datoriilor la nivelul economiilor emergente a fost determinată mai ales de deprecierea puternică a monedelor naţionale în raport cu dolarul american.

"Deprecierea monedelor din economiile emergente a condus la scăderea cererii investitorilor internaţionali pentru datoriile în moneda locală la minime ale ultimilor ani, fără să existe semnale ale unei redresări iminente", se mai arată în raportul de la IIF.

Datoria totală la nivelul economiilor emergente a crescut cu 3,1 trilioane de dolari în T4 2022, până la 98,2 trilioane de dolari, după ce a atins un maxim istoric de 99,6 trilioane în T1 2022, în timp ce datoria totală de la nivelul economiilor dezvoltate a oprit seria de trei scăderi trimestriale consecutive cu o creştere de 7,6 trilioane de dolari, până la 200,8 trilioane de dolari (vezi graficul 2).

După repartizarea pe sectoare, datoriile guvernamentale au înregistrat cele mai mari scăderi în 2022, de circa 3,3 trilioane de dolari, până la 84,1 trilioane de dolari, în condiţiile în care datoriile guvernamentale de la nivelul economiilor dezvoltate au scăzut cu 4,1 trilioane, până la 59,1 trilioane de dolari, iar datoriile guvernamentale din economiile emergente au crescut cu 0,8 trilioane de dolari, până la 25 de trilioane.

Datoriile companiilor nefinanciare la nivel global au crescut cu 0,8 trilioane de dolari faţă de anul precedent, până la 89,7 trilioane de dolari, în timp de datoriile gospodăriilor au crescut cu 0,2 trilioane, până la 57 de trilioane, în condiţiile unei creşteri cu 0,3 trilioane în economiile dezvoltate şi a unei scăderi de 0,1 trilioane în economiile emergente.

În ultimul trimestru al anului trecut, datoriile companiilor nefinanciare la nivel global au înregistrat cea mai mare creştere, de 3,3 trilioane de dolari, urmate de datoriile guvernamentale, cu o creştere de 2,9 trilioane de dolari.

Creşterea nivelului datoriilor pentru toate sectoarele în T4 2022 i-a determinat pe analiştii de la IIF să se întrebe dacă nu cumva asistăm la formarea unui "nou val al datoriilor", fenomen stimulat de programele de stimulare a lichidităţii de pe pieţe, în special de Banca Japoniei şi Banca Populară a Chinei.

"O evaluare mai atentă asupra datelor trimestriale sugerează că T4 2022 a marcat un punct de inflexiune", subliniază analiştii de la IIF.

Raportul de la IIF mai arată că datoriile companiilor nefinanciare din SUA au înregistrat o creştere record în 2022, de 1,7 trilioane, şi au depăşit 20 de trilioane de dolari, în timp ce creşterea datoriilor companiilor nefinanciare din restul lumii s-a temperat pe fondul creşterii costurilor de finanţare şi a îngrijorărilor referitoare la perspectivele economice.

Valoarea nominală a datoriilor care vor ajunge la scadenţă până la sfârşitul acestui an, obligaţiuni şi credite, este de circa 7,2 trilioane de dolari, conform datelor de la IIF. Obligaţiunile cu scadenţa în 2023 au o valoare nominală de circa 6,5 trilioane de dolari, iar cea mai mare parte, cu o valoare de circa 6,08 trilioane sunt emise în monedă locală.

Raportul de la IIF se încheie cu un avertisment referitor la aşa-numitul "sistem bancar din umbră", format din creditori, brokeri şi alţi intermediari, a căror activitate nu este reglementată şi reprezintă o sursă majoră de risc sistemic la nivel global.

Cu toate acestea, "rolul tot mai mare al acestor instituţii financiare nebancare - fonduri de investiţii, fonduri de hedging şi private equity - au permis un acces mai mare pe pieţele internaţionale pentru mulţi debitori şi o diversificare a surselor de creditare".

În aceste condiţii, "ne aşteptăm ca instituţiile financiare nebancare să joace un rol cheie în mobilizarea capitalului privat pentru susţinerea acţiunilor climatice, care ar trebui să conducă la ruperea legăturilor dintre acumularea datoriilor şi emisiile de carbon", după cum mai susţin economiştii de la IIF.