Raportul MCV pentru România: haos în justiţie

Adio, dar rămân cu tine!

Revocarea Laurei Codruţa Kovesi din funcţia de sef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, la 9 iulie 2018, a marcat biruinţa "îngerilor infractorilor" - miniştrii succesivi ai justiţiei Florin Iordache şi Tudorel Toader, în complicitate cu Curtea Constituţională a României -, o victorie asupra acţiunii de combatere a corupţiei, care, astfel, a fost decapitată.

Lupta infractorilor contra DNA a dat naştere la o mulţime de situaţii confuze, prin care infractori dovediţi au devenit acuzatori (foarte mediatizaţi) ai procurorilor.

Cetăţenii s-au divizat în două tabere, susţinătorii lui Kovesi şi duşmanii ei.

Un singur cetăţean român s-a situat în ambele tabere: Klaus Iohannis.

Preşedintele a susţinut-o pe Kovesi, refuzând să o revoce, până a revocat-o.

Când a revocat-o, nu se mai poate spune că a susţinut-o, pentru că a revocat-o.

Unii partizani ai lui Klaus Iohannis, spun că, în faţa hotărârii Curţii Constituţionale, preşedintele "nu a mai avut încotro", fiind silit să o revoce pe Kovesi, ca să respecte Constituţia.

Nu, când eşti convins că ţi se impune să săvârşeşti o nedreptate, refuzi cu orice preţ.

Simplu.

Dacă s-ar fi opus şi ar fi refuzat să o revoce pe Kovesi, Iohannis ar fi devenit un erou şi un reper pentru ceea ce înseamnă tărie de caracter.

Când Kovesi a fost înscăunată drept (primul) procuror-şef la Parchetului European, au fost umiliţi toţi nemernicii din politică şi lătrăii din mass-media.

Preşedintele laş Klaus Iohannis s-a lăudat, în mod paradoxal, că el a susţinut-o.

A uitat că el a revocat-o.

Cel mai potrivit pentru lipsa de caracter a preşedintelui este titlul românesc al unui film american celebru, din 1977: "Adio, dar rămân cu tine" (în engleză "The Goodbye Girl", distins cu cincii premii Oscar, cinci premii Globul de Aur şi trei premii BAFTA).

Am ilustrat articolul despre Raportul MCV, cu o interpretare grafică proprie a afişului filmului, unde i-am înlocuit pe actorii Richard Dreyfuss şi Marsha Mason, cu Klaus Iohannis şi Laura Codruţa Kovesi.

Povestea laşităţii preşedintelui nostru nu are nici o legătură cu scenariul filmului de acum 42 de ani.

Doar titlul.

(MAKE)

Comisia Europeană a adoptat, ieri, noul raport pe Mecanismul de Cooperare şi Verificare (MCV) care este plin de critici la adresa decidenţilor politici din ţara noastră, care nu au reuşit să implementeze cele 12 măsuri prevăzute în evaluarea anterioară.

Din raport reiese că sistemul judiciar, care a intrat sub asaltul clasei politice odată cu procesul de revocare al Laurei Codruţa Kovesi parafat de Klaus Iohannis, a suferit modificări legislative menite să îi afecteze independenţa.

Cele mai multe neconformităţi constatate de oficialii europeni sunt îndreptate împotriva Secţiei de Investigare a Infracţiunilor din Justiţie (SIIJ), Parlamentului care a modificat legile justiţiei, Guvernului care a adoptat Ordonanţe de Urgenţă nefavorabile în domeniul Justiţiei şi fostului ministru al Justiţiei, Tudorel Toader.

Guvernul Dăncilă şi fosta majoritate parlamentară coagulată în jurul PSD se pare că nu au reuşit decât să ne trimită la coada Uniunii Europene.

Comisia Europeană a criticat dur măsurile luate de guvernul Dăncilă la începutul acestui an în domeniul justiţiei şi modificările legislative aprobate de Parlament.

Raportul, un bilanţ al evoluţiei situaţiei din luna noiembrie 2018 până în prezent, constată "o involuţie faţă de progresele înregistrate în anii precedenţi, situaţie care constituie o sursă de preocupare majoră".

În mai 2019, Comisia a informat autorităţile române că, dacă nu fac îmbunătăţirile necesare sau dacă adoptă noi măsuri negative, va lua măsuri în temeiul Cadrului UE pentru consolidarea statului de drept, care depăşeşte parametrii evaluaţi în cadrul MCV.

Totodată, Comisia şi-a exprimat regretul că ţara noastră nu a pus în aplicare recomandările suplimentare formulate în raportul MCV de anul trecut, care erau în deplină concordanţă cu poziţiile exprimate de Comisia de la Veneţia şi de Greco. Oficialii europeni susţin că recomandările respective trebuie puse în aplicare dacă autorităţile de la Bucureşti doresc repunerea procesului de reformă pe calea cea bună şi reintrarea pe traiectoria încheierii MCV.

Comisia a salutat faptul că, după alegerile europarlamentare şi referendumul pe justiţie din 26 mai, guvernul Dăncilă a reconsiderat abordarea iniţială cu privire la domeniul justiţiei şi a renunţat la emiterea de ordonanţe de urgenţă pe justiţie.

• Secţia specială, instrument de presiune asupra magistraţilor

În evaluarea experţilor de la Bruxelles, "Secţia Specială împiedică lupta împotriva corupţiei". Despre modificările la legile justiţiei se arată că "amendamentele care au accelerat înfiinţarea secţiei speciale de investigare a infracţiunilor comise de magistraţi şi schimbările succesive în ceea ce priveşte condiţiile de numire a procurorilor au amplificat îngrijorările şi neîncrederea în aceste modificări. În mod special, unele amendamente par să fi operat schimbări la lege pentru a servi interesele anumitor persoane".

Raportul MCV mai arată că "abordarea cazurilor de mare corupţie a fost afectată în mod negativ de transferul multor dosare către secţia specială, care are competenţa de ancheta nu doar magistraţi, ci şi alte persoane".

Un caz concret menţionat este cel al fostei şefe a DNA, Laura Codruţa Kovesi cărei i s-a deschis dosar penal când candida pentru şefia parchetului european.

"Un exemplu elocvent îl constituie deschiderea unui dosar penal împotriva fostei procuroare-şef a DNA, care candida şi pentru funcţia de procuror european. Faptul că momentul deschiderii dosarului penal a coincis cu data convocării la audierile pentru funcţia respectivă a părut să indice intenţia de a împiedica această candidatură, iar o decizie a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a calificat drept ilegale măsurile preventive aplicate", se arată în raportul tehnic.

Un alt exemplu este cel al deciziei Secţiei speciale de a deschide un dosar penal fostului prim-vicepreşedinte al Comisiei Europene, Frans Timermans, deşi secţia nu avea competenţă. Ancheta îl viza şi pe procurorul general de la acea dată, Augustin Lazăr.

"Comisia reaminteşte faptul că, în temeiul Protocolului privind privilegiile şi imunităţile, ataşat la tratate, membrii Comisiei şi ai personalului acesteia beneficiază de imunitate juridică pentru actele îndeplinite în calitatea lor oficială, pe teritoriul oricărui stat membru. În pofida lipsei de competenţă a autorităţilor române în această privinţă, Secţia specială a înregistrat cazul la 11 februarie şi l-a închis abia la 27 martie, invocând lipsa de probe".

• Deciziile CCR, impact direct asupra cazurilor de corupţie

Experţii europeni critică măsurile luate după decizia Curţii Constituţionale privind completurile de 5 judecători şi completurile specializate de 3 judecători, care au generat un climat de insecuritate accentuată.

Evaluarea MCV arată că deciziile Curţii Constituţionale au un impact direct asupra cauzelor de corupţie la nivel înalt aflate pe rolul instanţelor, putând duce la întârzieri şi la redeschiderea proceselor, şi chiar au permis, în anumite condiţii, redeschiderea mai multor cauze definitive. Nu se pot prevedea încă pe deplin consecinţele unei astfel de situaţii, noteză Comisia.

"Reverberaţiile negative clare ale acestei situaţii asupra procesului de justiţie au ridicat, totodată, la un nivel mai general, semne de întrebare cu privire la durabilitatea progreselor înregistrate până în prezent de România în lupta împotriva corupţiei - cu atât mai mult cu cât au coincis cu modificările aduse Codului penal şi Codului de procedură penală, care nu au ţinut cont de recomandarea din noiembrie 2018 privind necesitatea compatibilităţii cu dreptul UE şi cu instrumentele internaţionale de combatere a corupţiei", adaugă Comisia Europeană în raportul MCV.

O noutate în acest raport faţă de cele precedente o reprezintă criticile aduse Consiliului Superior al Magistraturii, care trebuie să fie garantul independenţei judecătorilor şi procurorilor. În raportul MCV se arată că, în timp ce Consiliul Superior al Magistraturii raportează continuarea aplicării măsurilor privind independenţa justiţiei, în realitate activitatea instituţiei este marcată de controverse. Oficialii europeni consideră că, în loc ca deciziile esenţiale privind justiţia să fie luate de CSM, acestea au fost luat de Guvern sau Parlament, care au modificat ori de câte ori au dorit organizarea şi funcţionarea sistemului judiciar.

• CSM, poziţii susceptibile de partizanat politic

În raportul MCV se arată: "Modul de funcţionare a CSM suscită îngrijorare cu privire la independenţa sa instituţională şi la autoritatea sa. Un exemplu în acest sens este comunicarea. Au existat multe situaţii în care declaraţii publice emise în numele CSM sau în numele uneia dintre secţiile din cadrul CSM nu fuseseră de fapt aprobate de către Plenul CSM sau de către secţia corespunzătoare, ci reflectau exclusiv poziţia preşedintelui instituţiei sau a unui număr restrâns de membri. Se face, de asemenea, o confuzie între rolurile secţiilor şi rolul Plenului. Constituţia prevede că apărarea independenţei sistemului de justiţie este responsabilitatea Plenului CSM, dar Secţia pentru judecători a făcut o serie de declaraţii publice în această privinţă care nu au fost sprijinite de Plen. Această stare de fapt este reflectată, de asemenea, de noile legi ale justiţiei şi a fost exacerbată de ordonanţele de urgenţă ale guvernului privind legile justiţiei, care au permis ca hotărâri cu privire la aspecte-cheie să fie luate de un număr restrâns de membri ai CSM. Este, de exemplu, cazul numirii conducerii Secţiei speciale pentru investigarea infracţiunilor din justiţie şi a inspectorului-şef. Toate aceste elemente riscă să slăbească încrederea publicului în sistemul judiciar".

Experţii europeni sunt îngrijoraţi de poziţiile conducerii actuale a CSM, care în perioada noiembrie 2018-iunie 2019, CSM a luat doar două hotărâri de apărare a independenţei sistemului

judiciar şi 19 hotărâri de apărare a reputaţiei profesionale, a independenţei şi a imparţialităţii magistraţilor. În plus, în urma unei analize, se poate constata că timpul necesar pentru luarea

hotărârilor CSM a crescut în ultimii doi ani, ceea ce a diminuat impactul acestora. În raport se arată: "CSM nu a explicat niciodată cu claritate de ce, în privinţa legilor justiţiei, concluziile sale sunt

diametral opuse celor exprimate de alte părţi interesate. În situaţiile în care a acţionat pentru apărarea independenţei sistemului judiciar, CSM a stârnit uneori îngrijorare că ar putea fi supus influenţelor politice. Având în vedere aceste evoluţii, părţile interesate din România şi-au exprimat rezervele cu privire la legitimitatea şi responsabilitatea unora dintre membrii CSM".

În raport sunt criticate declaraţiile emise de preşedintele CSM, în numele instituţiei, care au fost aprobate doar de o parte dintre membrii Consiliului şi care s-au referit la nerespectarea recomandărilor din raportul MCV pe anul trecut al Comisiei Europene, din Opiniile emise de Comisia de la Veneţia şi din raportul Greco adoptat la sfârşitul lunii iunie 2019.

În ce priveşte activitatea Direcţiei Naţionale Anticorupţie, raportul MCV notează că deşi activitatea instituţiei a scăzut în intensitate, lupta anticorupţie continuă, iar şeful interimar a reuşit să ţină Direcţia în echilibru.

Raportul MCV notează favorabil activitatea actualului ministru al justiţiei, Ana Birchall şi a preşedintelui Klaus Iohannis, şi se arată că aceştia au contribuit prin acţiunile lor la evitarea activării articolului 7 împotriva României (suspendarea dreptului de vot în Consiliul UE).

Şi activitatea Agenţiei Naţionale de Integritate este lăudată în raportul MCV pentru anul în curs. De asemenea, pentru a doua jumătate a anului, Camera Deputaţilor primeşte o bilă albă pentru desfiinţarea comisiei Iordache. În schimb, Senatul este criticat pentru că a refuzat să ridice imunitatea fostului ministru al sănătăţii Florian Bodoc şi a fostului preşedinte al Camerei superioare a Parlamentului, Călin Popescu Tăriceanu.

Spre deosebire de noi, Bulgaria stă mult mai bine, raportul MCV pe 2019 arătând că toate recomandările au fost îndeplinite, chiar dacă nu prevede decizia de abrogare a mecanismului. În schimb, pentru vecinii de la sud, Comisia va decide scoaterea Bulgariei din MCV imediat după primirea punctelor de vedere de la Consiliul Uniunii Europene şi Parlamentului European. Apoi, odată scoasă din MCV, Bulgaria va fi monitorizată sub noul mecanism european pentru statul de drept.

Premierul demis Viorica Dăncilă a declarat, ieri, că Mecanismul de Cooperare şi Verificare (MCV) "'arată discriminare pentru România şi Bulgaria faţă de celelalte state membre''.

Dăncilă a declarat că procesul de monitorizare la care sunt supuse România şi Bulgaria trebuie fie desfiinţat, fie extins la nivelul tuturor statelor membre ale Uniunii Europene (UE).

Totodată, Viorica Dăncilă a subliniat că Guvernul pe care îl conduce nu a intervenit în justiţie: "Noi nu am interferat în justiţie, nu am luat nicio măsură pe justiţie şi de fiecare dată am solicitat ca politicul să nu intervină în justiţie. Nu am dat nicio ordonanţă de urgenţă pe justiţie''.

Declaraţia premierului Dăncilă este contrazisă de afirmaţiile din raportul tehnic pe MCV unde se arată că guvernul condus de aceasta a adoptat mai multe ordonanţe de urgenţă în domeniul justiţiei. În documentul Comisiei Europene se spune: "Deşi guvernul adoptase deja trei ordonanţe de urgenţă în septembrie şi octombrie 2018, de la raportul din noiembrie 2018, guvernul a adoptat alte două ordonanţe de urgenţă care modifică şi mai mult legile justiţiei. (...) Majoritatea acestor modificări nu au fost în concordanţă cu recomandările Comisiei sau cu recomandările GRECO şi ale Comisiei de la Veneţia. Rapiditatea adoptării, lipsa consultărilor şi motivele neclare care stau la baza acestor ordonanţe de urgenţă au generat reacţii extrem de negative, inclusiv argumente potrivit cărora acestea ar fi neconstituţional".

----------------------

Raportul MCV pen 2019 a iscat reacţii din partea liderilor politici.

Premierul desemnat Ludovic Orban, care este şi preşedintele PNL, a declarat că, după o analiză foarte serioasă a tuturor criticilor, recomandările din raportul pe acest an trebuie puse în practică astfel încât, într-un timp cât mai scurt posibil, România "să scape de sub MCV".

Deputatul Dan Barna, preşedintele USR, a declarat că recomandările cuprinse în raportul MCV privind România prezentat de Comisia Europeană nu reprezintă "o surpriză" şi a adăugat că este "o provocare mare" pentru următorul guvern şi pentru Parlament "cum reparăm justiţia şi cum o respectăm".

Liderul grupului UDMR din Camera Deputaţilor, Korodi Attila, a declarat raportul MCV este o radiografie care trebuie luată în considerare şi că sunt corecţii care trebuie făcute. Întrebat dacă România a făcut paşi înapoi în această privinţă, parlamentarul UDMR a punctat că este un semn de slăbiciune faptul că procurorul general, dar şi şefii DNA şi DIICOT sunt interimari şi nu au mandate ferme, câştigate.

În schimb, preşedintele Comisiei juridice de la Camera Deputaţilor, social-democratul Nicuşor Halici, a declarat că raportul MCV pentru ţara noastră este "foarte contradictoriu" şi nu înţelege "care este involuţia".

----------------------

Direcţia Naţională Anticorupţie susţine că raportul MCV arată că presiunea continuă la care au fost supuse instituţiile cheie în combaterea corupţiei a avut un impact negativ şi subliniază că îşi poate exercita rolul doar într-un cadru legislativ care garantează independenţa instituţiilor judiciare şi eficienţa combaterii corupţiei la nivel înalt. DNA arată, într-un comunicat de presă, că raportul MCV remarcă faptul că, de la ultima evaluare care a avut loc în noiembrie 2018, în pofida faptului că Direcţia şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au continuat să investigheze şi să sancţioneze faptele de corupţie la nivel înalt, demonstrând profesionalism în împrejurări foarte dificile, atacurile împotriva activităţii lor, modificările succesive aduse cadrului legislativ aplicabil şi posibilitatea punerii la îndoială a autorităţii deciziilor definitive ridică probleme asupra sustenabilităţii rezultatelor în lupta împotriva corupţiei la nivel înalt.

----------------------

Referitor la raportul MCV, ministrul justiţiei, Ana Birchall, a declarat: "Sigur că ne-am fi dorit cu toţii un raport mai bun. Am luat notă de stadiul îndeplinirii recomandărilor. Raportul recunoaşte îndeplinirea doar a două recomandări din cele 12.

Raportul este critic. tonalitatea distinge două perioade: una până în aprilie 2019, a doua din aprilie până în prezent. În ceea ce priveşte activitatea Guvernului României în perioada a doua, sunt cel puţin şapte referiri pozitive cu privire la activitatea MJ sau a ministrului justiţiei. Apreciez că raportul reflectă în general într-o manieră obiectivă situaţia de fapt".

Ana Birchall a mai spus că în mandatul său de ministru al justiţiei nu putea face mai mult, deoarece ea a preluat funcţia în momentul în care "România era în pragul activării articolului 7 şi realmente ne-a trecut glonţul pe la ureche".

Opinia Cititorului ( 19 )

1. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 23.10.2019, 00:11)
Ministrul Bitch-all a "halici" involutia.
Asta este rezultatul citirii raport MCV de catre politicieni.
Nu are nimeni nici o problema cu justitia. Politicienii isi vad de hotia lor iar restul sa-si vada de ale lor.
Inainte tovarasi !
1. 1.1. Franț (răspuns la opinia nr. 1)
  (mesaj trimis de Acronymus în data de 23.10.2019, 04:57)
  Ce spui, tu, Franț? Că nu sunt probleme? O vorbă din popor zice că atunci când doi îți spun că ești beat, te duci și te culci. La problema cu Justiția, cu SIIJ și altele, trei instituții îți spun că ești beat: Comisia Europeană, Comisia de la Veneția și Greco. Dar tu te tii batos că nu. Înseamnă că ai o problema de percepție a realității și ar fi bine sa te cauți.
  1.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.1)
  (mesaj trimis de anonim în data de 23.10.2019, 19:24)
  Pai daca tote (sau aproape toete institutiile) din domeniul justitiei nu au sefi cum sa mearga ceve bine. Cine sa faca un control? Cine sa coordoneze ceva? Eu propun sa-l punem sef la toate aceste institutii pe procurorul PORTOCALA sa conduca toata justitia si sa PARADEASCA TOT.
2. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 23.10.2019, 00:56)
Rapoartele MCV pentru România și Bulgaria publicate pe 22 octombrie nu monitorizează independența justiției, cadrul legal și lupta împotriva corupției. Dacă ar fi făcut-o, raportul MCV pentru Bulgaria ar fi trebuit să fie distrugător. Rapoartele monitorizează mai degrabă obediența guvernelor de la Sofia și București și dublele standarde din UE. Raportul MCV negativ pentru România este un cadou electoral al PPE pentru președintele Klaus Iohannis, înaintea alegerilor prezidențiale. Același raport, tocmai prin criticile sale, arată un lucru îmbucurător – încă există un stat român.
Întorcându-ne la raportul dulceag al Comisiei Europene în privința Bulgariei, trebuie spus că analiștii de la Sofia consideră că guvernul lui Boyko Borisov și-a impus punctul de vedere în fața celor care au redactat documentul. Și mai limpede, Radosveta Vassileva vorbește despre o complicitate între Partidul Popular European, Comisia Europeană și premierul bulgar, membru al familiei PPE. Nu pot exista decât două motive pentru care Bulgaria a beneficiat de un raport MCV atât de bun: fie incompetența specialiștilor Comisiei, fie complicitatea PPE, consideră Vassileva.
În acest context, Vassileva amintește despre discuția cu vicepreședintele CE Frans Timmermans transmisă live pe Facebook de către premierul Borisov, în iulie anul acesta. Era vorba despre un târg: Bulgaria va sprijini candidatura germanului Manfred Weber la președinția PE și pe cea a lui Timmermans la conducerea noii Comisii (deși olandezul făcea parte din altă familie politică), cu condiția ridicării MCV-ului pentru Bulgaria și a intrării în Spațiul Schengen. Timmermans nu a avut atunci decât cuvinte de laudă despre așa-zisa luptă antiocorupție de la Sofia. Și da, este același Timmermans care tuna și fulgera împotriva guvernului Poloniei și celui din România. Și da, este același german din PPE Manfred Weber despre care premierul României, Viorica Dăncilă, susține că a trimis o scrisoare companiei Volkswagen în care își arată susținerea pentru deschiderea unei fabrici în Bulgaria, nu în România.
Cât despre România, raportul MCV și diatribele pornind de la acest raport ale oficioaselor #rezist si ale politicienilor de aceeași orientare nu arată decât aceeași complicitate – raportul MCV din 2019 pentru România nu este decât o armă de campanie servită de PPE președintelui Klaus Iohannis, cu câteva săptămâni înainte de prezidențiale. Pentru a nu mai spune că un raport MCV din 2020 favorabil ”guvernului meu” va fi o armă electorala pentru alegerile parlamentare.
În lumina celor de mai sus, rapoartele MCV nu sunt altceva decât hârtia de turnesol a obedienței guvernelor din România și Bulgaria față de liderii de la Bruxelles, acolo unde PPE a avut pâinea și cuțitul în ultimele legislaturi.
Iar un exemplu al atitudinii guvernelor bulgare față de UE a fost dat de fostul premier socialist Serghei Stanișev, în 2009. Atunci, revista The Economist caracteriza statutul Bulgariei, acceptat și chiar promovat de guvernanții de la Sofia, drept ”un nou colonialism”. ”În februarie (2009), consilierii lui Stanișev au venit cu un plan nou extraordinar, care ar fi dat Comsiei si UE mai multă putere de a interveni acolo unde «se văd vulnerabilități structurale care nu pot fi rezolvate de guvernul bulgar de unul singur». Planul propunea ca oficialii și diplomații UE să fie implicați în monitorizarea și aplicarea legilor, să gestioneze fondurile UE, să supervizeze judecătorii și procurorii, investigatorii. Ei ar urma să fie cei care să urmărească cazurile de corupție politica și crima organizată în care sistemul judiciar nu acționează cu celeritate”, scria The Economist. Cu alte cuvinte, ceva la care Monica Macovei visa și aplica în România. Ulterior s-a autopropus ministru al Justiției in Bulgaria, însă era prea târziu – liderii bulgari ”reușiseră” deja să-și anihileze propriul stat.
Lucrurile pot părea mai limpezi cititind comunicatele de presă ale Comisiei Europene despre rapoartele MCV pentru Bulgaria în lumina concluziilor trase de Spasimir Domaradzki, profesor de științe politice la Universitatea Lazarski din Varșovia, despre situația Bulgariei. ”În Bulgaria, capturarea statului este tolerată de Bruxelles pentru că aici absența statului de drept nu se datorează opoziției față de UE, ci oportunismului”. ”Însă distribuirea fondurilor UE de către elitele politice este posibilă doar dacă robinetul fondurilor este deschis. De aceea, politicienii bulgari preferă să se comporte ca niște guvernatori UE într-o colonie, nu să promoveze o viziune pentru prosperitatea alegătorilor”.
1. 2.1.  Mai citește și altceva (răspuns la opinia nr. 2)
  (mesaj trimis de Acronymus în data de 23.10.2019, 05:03)
  Te sfătuiesc să mai citești și altceva decât propaganda Antena 3, România TV și DC News. Nu doar Comisia Europeană ne da în cap. Îți amintești de raportul Greco, care ține de Consiliul Europei, care nu are nimic de a face cu Uniunea Europeană? Și ăla ne este defavorabil. La fel, Comisia de la Veneția, care nu tine de UE. Îți amintești de Rezoluția Parlamentului European din noiembrie anul trecut privind statul de drept din România? Si aia ne este defavorabilă. Cam multe chestii defavorabile, nu crezi? Așa că lasă propaganda ieftină sau schimba canalele de informare.
  2.2.  Articolul de mai sus... (răspuns la opinia nr. 2.1)
  (mesaj trimis de Prostu satului în data de 23.10.2019, 09:03)
  ... a aparut sub semnatura lui Calin Marchievici, in publicatia pastorita de dl. Cornel Nistorescu, Cotidianul.ro.
  2.3.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 2.1)
  (mesaj trimis de anonim în data de 23.10.2019, 15:54)
  Cu rezolutiile PE poti sa te stergi la fund. Sunt niste porcarii scrise de analfabeti.
  Raportul GRECO il poti baga in acelasi orificiu cand spune asta in 2017 GRECO: 'Bulgaria Has Implemented Satisfactorily 12 of the 19 Recommendations'
  Eu iti propun, micule analfabet Acronymus sa facem ca in Bulgaria din moment ce Bulgaria este laudata. Sa desfiintam DNA pe care bulgarii nu o au. Si tot asa. Vrei ca in Bulgaria? Sa fie facut.
  2.4.  Vreau ca in Bulgaria (răspuns la opinia nr. 2.3)
  (mesaj trimis de Vanat în data de 23.10.2019, 16:05)
  Eu vreau ca in Bulgaria. Sa desfiintam DNA. Sa spargem CSM in doua.
  Bulgaria ocupă locul 77 în lume în materie de corupție, potrivit unui raport al Universității Naționale Australiene din Canberra, a informat presa bulgară în urmă cu câteva zile. Studiul compara corupția de la țară la țară și urma să prezentat Camerei de Comerț și Industrie a Uniunii Contribuabililor din Bulgaria.” Tendința era de stagnare.
  Aceeași idee o regăsim și în raportul Transparency Internațional pe 2018, indexul pe corupție, unde situația din Bulgaria este prezentată ca fiind în regres. În clasamentul regional al statelor membre ale Uniunii Europene, Bulgaria continua să ocupă ultimul loc (valoarea medie a indicelui UE este de 64,6). În clasamentul din 2018, scorul Bulgariei era în scădere cu șase poziții în clasamentul mondial (de la 71 în 2017 la 77 în acest an), ceea ce reprezintă un indicator de regres comparativ cu alte țări.
  reprezentanții Transparency au spus că „rezultatul din 2018 nu permite Bulgariei să avanseze de pe ultimul său loc în Uniunea Europeană (n.n. România este deasupra ei). Rezultatele pentru perioada 2012-2018 oferă o evaluare critică – există o stagnare în lupta împotriva corupției în comparație cu evoluțiile pozitive într-o parte semnificativă a celorlalte state membre ale UE, iar Bulgaria rămâne serios în urmă. Datele arată că, în ciuda stabilității politice și economice relative, principalele puncte slabe din perioada de șapte ani sunt legate de eficiența utilizării resurselor publice, funcționarea instituțiilor de supraveghere și sistemul de justiție din țară.”
3. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 23.10.2019, 08:41)
Este haos in justitie datorita politicienilor de la presedinte si slugilor lor din justitie(Macovei,Kovesi etc.),parlamentari prin legile facute,guvernanti etc.De 30 de ani tara a fost distrusa de toti.Cu ce e mai bun Iohanis fata de Basescu si Iliescu?Cum au diparut dosarele,cum au fost luate averile nazite de unii?
1. 3.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 3)
  (mesaj trimis de anonim în data de 23.10.2019, 09:12)
  Da, 30 de ani,....Dar Raportul MCV de dinainte de Dragnea si ai lui ne era favorabil, facuseram progrese. Raportul de acum arata ca am distrus progresele. Deci, 30 de ani ca 30 de de ani, dar nu poti ascunde dezastrul facut de PSD in favoarea criminalilor, in ultimii 3 ani.
4. "Nu, când eşti convins că ţ
(mesaj trimis de Prostu satului în data de 23.10.2019, 09:18)
Cu parere de rau, Make, sintagma din final, "cu orice pret", da bine ca figura de stil, dar nu numai ca e complet nepractica si de altfel nepracticata cam de nimeni, indiferent de vremuri si subiect, ci poate fi si ilogica, chiar absurda daca o iei la bani marunti.
Ca sa fiu mai clar, da-mi voie sa propun o reformulare care sa evidentieze mai bine absurdul propozitiei: "Nu, când eşti convins că ţi se impune să săvârşeşti o nedreptate, refuzi chiar si cu pretul savarsirii unei nedreptati mult mai mari."
Sau, cum a spus-o mult mai bine Alexandr Zinoviev, ca motto la carticica sa (pe care o recomand calduros tuturor celor interesati de pervertirea mentala indurata sub comunism) Homo Sovieticus, sub forma unui asa-zis "proverb sovietic" - Vom lupta pentru pace pana nu va mai ramane piatra pe piatra.
1. 4.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 4)
  (mesaj trimis de MAKE în data de 23.10.2019, 09:50)
  N-am inteles logica reformularii.
  "Pretul savarsirii unei nedreptati mult mai mari" este o expresie exclusa de premisa "refuzi sa savirsesti o nedreptate, cu orice pret".
  4.2. P.S. (răspuns la opinia nr. 4.1)
  (mesaj trimis de MAKE în data de 23.10.2019, 09:58)
  Totusi, hai sa nu ne pierdem intr-o dezbatere care presupune largirea spatiului de referinta.
  Desi eu sint convins ca revocarea lui Kovesi nu a urmarit regularea procesului de combatere a coruptiei, ci nimicirea lui, de fapt, in cadrul interventiei mele, putem face abstractie de convingerile mele, caci, in principal, eu doar pun in evidenta ca PRESEDINTELE A SAVIRSIT O NEDREPTATE, IN RAPORT CU CONVINGERILE CARE II ERAU PROPRII.
  Ceea ce se numeste "lasitate".
5. raportul de sclav
(mesaj trimis de Biz în data de 23.10.2019, 16:08)
acest mcv este un mecanism concret prin care tii sclavul la respect, in speta asta romania. cand csm si ccr iau decizii care nu convin stapanirii de la bruxelles, e de rau vezi raportul, cand iau decizii pe dos, e perfect suntem un stat democratic model, iar justitia e libera pt ca dna inchide pe cine pofteste.
cand altii din tara doar indraznesc sa vb despre decizii ale csm, ccr vazute favorabil la bruxelles, se amesteca in treburile justitiei. invers, daca iohannis sau altii dau in csm cand sunt decizii care nu plac bruxelles-ului, ati ghicit, ei nu se amesteca in justitie, ci corecteaza greselile facute de zeita aceea legata la ochi, ca balanta sa se incline cum trebuie.
oribil e sa vezi oameni care se pretind destepti, formatori de opinie, care in exces de zel, sunt in stare sa dea si in presedinte, altfel laudat pe aici, care a cutezat sa o revoce pe zeita de la care isi iau lumina toti zevzecii, codruta kovesi. care a facut ce i s-a dictat, cine are alta parere, sa se uite pe dosarele facute publice pana acum, cum au fost scoase, cand au fost scoase la lumina, in ce latura politica avea voie sa loveasca, cand in cei de la pedele&basescu, cand in pesede, pe rand ca sa ajunga la toti, dar nu pe toti deodata.
1. 5.1.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 5)
  (mesaj trimis de MAKE în data de 23.10.2019, 16:38)
  Ar trebui sa-mi fie rusine, nu-i asa?!
  Problema, insa, o prezinti dupa cum iti place: in realitate, presedintele Iohannis nu "a cutezat sa o revoce pe zeita...", cum spui tu, ci NU a cutezat sa NU o revoce.
  Ma mir, chestiunea este simpla, ce e greu de inteles?!
  Iohannis nu a vrut sa o revoce pe Kovesi.
  Dar, s-a speriat ca va fi suspendat din functia de presedinte si ca va fi linsat sub motivul insusirii necuvenite a unei case (inchiriata in Sibiu bancii Raiffeisen - informatie care este corecta).
  Speriat fiind, desi nu a vrut sa o revoce pe Kovesi, totusi a revocat-o.
  Se numeste "lasitate".
  Punct.
  Desi nu am nici un dubiu ca sint destept, nu am de ce sa pretind ca as fi destept in acest caz, deoarece este un caz atit de simplu de lasitate, incit orice prost o poate constata.
  Chestiunea nu are nimic a face cu calitatile lui Kovesi, degeaba vrei sa ma aburesti, nu tine.
  Daca vrei sa discutam despre Kovesi, atunci deschidem un alt set de replici.
  Aici e vorba numai si numai de lasitatea lui Iohannis, cum s-a inmuiat el in fata amenintarii.
  5.2.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 5.1)
  (mesaj trimis de Biz în data de 23.10.2019, 16:57)
  Nu trebuie nici sa iti fie rusine, dar nici nu trebuie sa ridicam statui unor oameni, care nu par asa de liberi cum place unora sa ii vada. Chestiunea cu lasitatea sau curajul lui Iohannis e atat de secundara in tabloul care conteaza ce se intampla in tara asta incat nici nu intru in comentarii pe acest subiect. Nu mai pot eu de Iohannis, de Kovesi si de alti sclavi cu functii.
  Si nici nu pun la indoiala ca esti un om destept, pana la urma fiecare cu lipsurile lui.
  Dar pana ne lamurim amandoi ca Kovesi e un om, si nu vreun sfant, propun ca si csm si ccr, si chiar instantele de judecata sa nu mai tina oamenii din treaba si sa mai ia si salarii de la statul asta pipernicit, iar toate deciziile sa vina in plic de la kovesi. cand nu poate ea din inaltul scaunului ce i s-a dat, propun sa ti le trimita tie. Ca sa construiti linistiti statul vostru utopic, cu justitie asijderea.
  5.3.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 5.2)
  (mesaj trimis de MAKE în data de 23.10.2019, 17:16)
  OK, daca nu e importanta dovada lipsei de caracter a presedintelui Romaniei, atunci sa ne intoarcem la lucrurile cu adevarat importante: stiai ca Florin Salam a lansat un nou slagar?
  5.4.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 5.3)
  (mesaj trimis de Biz în data de 23.10.2019, 17:28)
  Se spune că și prostul e consecvent sau că să îl parafrazam pe Churchill numai prostul nu își schimbă părerea. Deci, pe linia asta, și prostul are ceva caracter. Dar ca să țin pasul cu glumele astea de articole și comentarii, și Trump și Putin și câți alți președinți pe lumea asta au Pb de caracter, deci ai avea ceva de lucru și prin alte țări dacă o ții tot așa :)
  5.5.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 5.4)
  (mesaj trimis de MAKE în data de 23.10.2019, 18:17)
  Ei, daca si Trump si Putin au probleme de caracter, atunci, da, ai dreptate, nu mai conteaza nimic si toate articolele si comentariile sint niste glume.