Ratele de dobândă la titlurile de stat s-au diminuat

Piaţa titlurilor de stat din România a încorporat climatul macro-financiar mondial şi european şi factorii economici şi politici interni în ultima săptămână, observându-se scăderea generalizată a ratelor de dobândă, scădere mai pronunţaţă pe scadenţa 10 ani, arată Andrei Rădulescu, economis­tul-şef al Băncii Transilvania, într-un raport de analiză. Scăderea vine după creşterea până la 4,1% a ratei de dobândă la 10 ani din săptămâna precedentă. Evoluţia, potrivit analistului, este în convergenţă cu cele din Statele Unite şi Germania, iar aceasta a fost influenţată şi de reducerea primei de risc.

Rădulescu notează că evoluţiile economice interne "coroborate cu momentul favorabil din pieţele financiare internaţionale şi cu scăderea nivelului primei de risc (CDS) au determinat declinul ratei de dobândă la titlurile de stat pe scadenţa 10 ani cu 6,5% la 3,81% în ultima săptămână, minimul de la jumătatea lunii august".

Potrivit economistului, se evidenţiază o diminuare cu 13,6% în 2020 a ratei de dobândă la 10 ani. "Spread-ul de dobândă s-a ajustat cu 8,7% la 1,27 puncte procentuale", mai punctează Rădulescu.

În săptămana de dinainte, curba randamentelor s-a deplasat în sus, în medie cu 10 puncte de bază, partea mai lungă a curbei (5-10 ani) consemnând un factor adiţional de stres, aici fiind prezenţi investitorii nerezidenţi.

Totodată, analiştii BT Asset Management notează că s-a înregistrat o scădere medie săptămânală de circa 20 de puncte de bază pe randamentele la titlurile de stat în lei săptămâna trecută, iar în termeni YTD randamentele au scăzut cu aproximativ 45 de puncte de bază.

Pe termen scurt, potrivit analiştilor, în piaţa titlurilor de stat domină incertitudinea şi riscurile privind execuţia bugetară (pe fondul crizei, la şapte luni ponderea în încasări a cheltuielilor cu salarii şi pensii a ajuns la 96,3%), dar şi influenţa de an electoral - recent anunţata majorare cu 14% a pensiilor din septembrie şi majorarea alocaţiilor.

Un eveniment ce va fi urmărit astăzi de investitori şi care ar putea duce la majorarea randamentelor este votul pe moţiunea de cenzură. Totodată, vineri, Banca Naţională a României (BNR) va publica date privind achiziţiile de titluri de stat în lei din piaţa secundară în luna august.

În primele două săptămâni din iunie rata de dobândă la 10 ani a continuat declinul mai pronunţat început în finalul lui martie, coborând în data de 10 iunie la 3,710% pe fondul deciziei Băncii Naţionale (BNR) de tăiere a dobânzii de referinţă de la 2,00% la 1,75%. Rata de dobândă la 10 ani a explodat în data de 19 martie, vârful tensiunilor financiare provocate de Covid-19, la peste 6%. La începutul lunii august, BNR a decis reducerea ratei dobânzii-cheie la 1,50%.

"În România încrederea în economie s-a ameliorat în august, indicatorul Comisiei Europene urcând la maximul din martie. Totodată, creditul neguvernamental a continuat să crească în iulie, cu 0,8% lună/lună şi cu 3,6% an/an la 272,2 miliarde RON, dat fiind că incidenţa pandemiei şi consecinţele acestui şoc au fost contrabalansate de mixul relaxat de politici economice. Totodată, depozitele neguvernamentale au crescut spre un nivel record în iulie, ca urmare a majorării ratei de economisire. De asemenea, sectorul bancar şi-a consolidat poziţia financiară solidă în semestrul I: activele au urcat cu 13,9% an/an, iar rezultatul agregat a crescut cu 1,6% an/an. Pe de altă parte, deficitul bugetar s-a intensificat la 4,7% din PIB la şapte luni, evoluţie puternic influenţată de incidenţa pandemiei, dar majorarea cheltuielilor de capital exprimă premise pozitive pentru dinamica investiţiilor productive pe termen scurt. Nu în ultimul rând, Comisia Europeană a aprobat o schemă de susţinere a IMM-urilor afectate de pandemie în volum de 935 milioane EUR", mai sintetizează Rădulescu evenimentele din ultima săptămână.

În ultima săptămână Ministerul de Finanţe s-a împrumutat cu 109 milioane de lei prin titluri scadente în octombrie 2034, 490 milioane de lei prin obligaţiuni cu scadenţa octombrie 2023 şi cu 495,1 milioane de euro prin titluri scadente în decembrie 2023, la costuri medii anuale de 4,37%, 3,25%, respectiv 0,99%.

În august, guvernul a atras 2,6 miliarde de lei (cu 25% sub nivelul programat) şi 495,1 milioane de euro pe piaţa internă.