RĂZBOIUL DIN UCRAINA, DEPARTE DE A SE ÎNCHEIA Noi sancţiuni economice, armament american în Ucraina, Papa se roagă pentru pace

Oficialii de la Bruxelles iau în calcul aprobarea unei a şase runde de sancţiuni economice la adresa Federaţiei Ruse, din cauza faptul că autorităţile de la Kremlin nu par dispuse să înceteze ostilităţile armate declanşate în Ucraina în 24 februarie 2022.

Următoarele sancţiuni ale Uniunii Europene vor viza băncile şi în special Sberbank, precum şi importurile de petrol din Federaţia Rusă a declarat Ursula von der Leyen, preşedinta Comisiei Europene, conform unui interviu publicat ieri de ziarul german Bild am Sonntag.

"Ne uităm în continuare la sectorul bancar, în special la Sberbank, care reprezintă 37% din sectorul bancar rus. Şi, desigur, există problemele legate de energie", a spus Ursula von der Leyen.

UE a scutit până acum cea mai mare bancă a Rusiei în seriile anterioare de sancţiuni, deoarece aceasta, împreună cu Gazprombank, este unul dintre principalele canale de plăţi pentru petrolul şi gazul din Rusia, pe care ţările din UE continuă să le cumpere în pofida conflictului din Ucraina.

Preşedinta Comisiei Europene a mai spus că UE lucrează la "mecanisme inteligente", astfel încât şi importurile de petrol să poată fi incluse în următoarele sancţiuni.

"Ceea ce nu ar trebui să se întâmple este ca Putin să obţină preţuri chiar mai mari pe alte pieţe pentru aprovizionarea care altfel ar merge către UE", a spus ea."Principala prioritate este reducerea veniturilor lui Putin", a spus Ursula von der Leyen.

• Navele ruse - acces interzis în porturile UE de la Marea Neagră

În acest timp, autorităţile navale din statele membre ale Uniunii Europene pun în implementare decizia Consiliului European din 8 aprilie, prin care se interzice accesul, în porturile europene, navelor înregistrate în Federaţia Rusă. Începând de ieri, în urma autorităţilor navale din România şi Bulgaria, vasele ruseşti sunt interzise să intre în porturile de la Marea Neagră şi în cele de la Dunăre.

Conform unei informări emisă de Autoritatea Navală Română, accesul este interzis atât navelor comerciale şi militare, cât şi iahturilor cu lungimea de 15 metri sau mai mare care nu transportă mărfuri şi care nu transportă mai mult de 12 pasageri, precum şi ambarcaţiunilor de agrement şi motovehiculelor nautice, astfel cum sunt definite în Directiva 2013/53/UE a Parlamentului European şi a Consiliului.

Excepţie fac navele care au nevoie de asistenţă şi care caută un loc de refugiu sau care au nevoie de o escală de urgenţă în port din motive de siguranţă maritimă sau din motive de salvare a unor vieţi omeneşti pe mare.

"Prin derogare, autorităţile competente pot autoriza o navă să aibă acces într-un port, în condiţiile pe care le consideră adecvate, după ce au stabilit că accesul este necesar pentru:

(a) achiziţionarea, importul sau transportul în Uniune de gaze naturale şi petrol, inclusiv produse obţinute prin rafinarea petrolului, titan, aluminiu, cupru, nichel, paladiu şi minereu de fier, precum şi anumite produse chimice şi produse din fier astfel cum sunt menţionate în anexa XXIV;

(b) achiziţionarea, importul sau transportul de produse farmaceutice, medicale, agricole şi alimentare, inclusiv grâu şi fertilizatori al căror import, achiziţionare şi transport sunt permise în temeiul prezentului regulament;

(d) transportul combustibilului nuclear şi al altor produse strict necesare funcţionării capacităţilor nucleare civile;

(e) achiziţionarea, importul sau transportul în Uniune de cărbune şi alţi combustibili fosili solizi, astfel cum sunt enumeraţi în anexa XXII, până la 10 august 2022, se arată în documentul emis de Autoritatea Navală Română.

Tot începând de ieri navele ruse nu mai sunt primite nici în porturile din Estonia şi nici în cele din Belgia.

• Ameninţarea nucleară revine

Până la aprobarea noului pachet de sancţiuni economice, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a cerut, sâmbătă, lumii să se "pregătească" pentru posibila utilizare de către Rusia a armelor sale nucleare, conform cotidianului francez Le Figaro, care citează un interviu acordat de liderul de la Kiev.

"Nu ar trebui să aşteptăm momentul în care Rusia decide să-şi folosească armele nucleare. Trebuie să ne pregătim pentru asta", a spus Zelenski în interviul difuzat de şase site-uri de ştiri ucrainene, precum şi pe pagina oficială pe care preşedinţia ucraineană o are în reţeaua Telegram.

Ucraina are nevoie de "medicamente împotriva radiaţiilor, de adăposturi antiaeriene", a spus Volodimir Zelenski, care a precizat că este convins că ruşii pot folosi orice armă în conflictul din ţara sa.

Declaraţiile lui Zelenski vin în continuarea afirmaţiilor făcute în interviul acordat de preşedintele Ucrainei postului american CNN, interviu difuzat vineri şi în care liderul de la Kiev susţine că este necesar ca "toate ţările din lume" să fie pregătite de posibilitatea ca preşedintele rus Vladimir Putin să folosească armament nuclear tactic în răboiul din Ucraina.

• Ajutor american pentru Ucraina

În aceste condiţii, Statele Unite ale Americii, prin preşedintele Joe Biden, a anunţat un ajutor militar consistent pentru autorităţile de la Kiev. Este vorba despre un pachet suplimentar de arme, muniţie şi asistenţă de securitate pentru Ucraina în valoare de 800 de milioane de dolari.

Este pentru prima dată când SUA oferă Kievului tipurile de capacităţi de mare putere pe care unii oficiali ai administraţiei Biden, cu câteva săptămâni în urmă, le considerau un risc de escaladare prea mare, inclusiv 11 elicoptere Mi-17, 18 tunuri Howitzer de 155 mm şi încă 300 de drone Switchblade.

Vineri, un oficial de rang înalt al apărării SUA a declarat pentru CNN că primul lot de arme şi echipamente urmau să sosească sâmbătă la graniţele Ucrainei, de unde urmau a fi preluate şi duse în ţara respectivă de reprezentanţii forţelor armate. Transportul de 800 de milioane de dolari aduce suma totală a asistenţei militare pe care SUA au oferit-o Ucrainei la peste trei miliarde de dolari.

Cu toate acestea, general-maior Igor Konachenkov, purtătorul de cuvânt al Ministerului Apărării de la Kremlin, a anunţat că unităţile ruse de apărare aeriană au doborât lângă Odessa un avion care transporta arme occidentale destinate forţelor armate ucrainene, conform agenţiei ruse

• Kremlinul recurge la ultimatumuri şi ameninţări

Federaţia Rusă a dat un ultimatum soldaţilor ucraineni care au rezistat în portul strategic Mariupol. Autorităţile de la Kremlin au anunţat că vor cruţa vieţile celor care depun armele în 17 aprilie 2022. Ultimatumul a venit după ce preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a transmis că eliminarea luptătorilor din Mariupol va pune capăt oricăror tratative de pace. Cu toate acestea, până la închiderea ediţiei, nu a fost raportat niciun număr al militarilor ucraineni care s-ar fi predat forţelor armate ale Federaţiei Ruse.

În acest timp, autorităţile de la Kremlin au continuat să acuze că statele vestice au contribuit la cercetările din Ucraina pentru fabricrea unor arme biologice. În colimatorul administraţiei de la Moscova a intrat şi Germania, care ar fi participat împreună cu Statele Unite în cercetare biologică în Ucraina, a declarat sâmbătă Maria Zaharova, purtătorul de cuvânt a Ministerului rus de Externe.

"Potrivit informaţiilor confirmate, partea germană a coordonat îndeaproape activitatea în domeniul securităţii biologice cu colegii săi americani, care au creat o reţea de cel puţin 30 de laboratoare biologice în Ucraina", a spus Zaharova, care a descris activitatea drept "cercetare ştiinţifică periculoasă", dar nu a furnizat dovezi care să-i susţină afirmaţiile.

Zaharova a mai spus că Republica Moldova ar trebui să se abţină de la acţiuni ostile, care dăunează relaţiilor bilaterale. Declaraţiile oficialului de la Kremlin vin după ce autorităţile de la Chişinău au interzis panglica Sfântului Gheorghe cu culorile oranj şi negru, folosirea simbolurilor Z şi V şi difuzarea canalelor TV ruseşti.

"Ultimele decizii contravin declaraţiilor liderilor Republicii Moldova cu privire la angajamentul lor faţă de statutul neutru al ţării şi parteneriatul cu Rusia. Sperăm că bunul simţ va câştiga şi partea moldovenească se va abţine de la paşi care dăunează relaţiilor cu Rusia", a declarat Maria Zaharova.

Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene de la Chişinău a reacţionat imediat la declaraţiile Mariei Zaharova.

"Am luat notă de declaraţiile purtătoarei de cuvânt a Ministerului rus al Afacerilor Externe formulate în cadrul briefing-ului de presă din 15 aprilie. Luarea deciziilor privind subiectele menţionate în comunicat reprezintă un drept suveran al ţării noastre. Facem apel către partea rusă să se abţină de la implicarea în procesele interne şi democratice din Republica Moldova", au precizat reprezentanţii Ministerului de Externe din Republica Moldova.

• Papa cere oprirea ostilităţilor şi instaurarea păcii în Ucraina

Războiul din Ucraina este crud şi fără sens, iar politicienii ar trebui să aleagă pacea a spus, ieri, în mesajul "Urbi et Orbi" cu prilejul Paştelui catolic, Papa Francisc care a cerut ca toţi creştinii, toţi oamenii să ceară pace.

"Vă rog să nu ne obişnuim cu războiul, să ne angajăm cu toţii să strigăm pentru pace, din balcoane şi pe străzi! Pace! Cine are responsabilitatea naţiunilor, să asculte strigătul pentru pace al poporului. Mă gândesc la numeroasele victime ucrainene, la milioanele de refugiaţi şi persoane strămutate, la familiile divizate, la bătrâni, la vieţile zdrobite şi la oraşele distruse. Am în faţa mea privirile unor copii care au rămas orfani şi fug de război. Privind la ei, nu putem să nu auzim strigătul lor de durere, împreună cu cel al multor alţi copii care suferă peste tot în lume: cei care mor de foame sau lipsă de îngrijire, cei care sunt victimele abuzului şi violenţei şi cei cărora li s-a refuzat dreptul de a se naşte. În durerea războiului există şi semne încurajatoare, cum ar fi uşile deschise ale multor familii şi comunităţi care primesc migranţi şi refugiaţi în toată Europa. Fie ca aceste numeroase acte de caritate să devină o binecuvântare pentru societăţile noastre, uneori degradate de atâta egoism şi individualism, şi să ajute să le facă primitoare pentru toţi. Fie ca acest conflict din Europa să ne facă mai preocupaţi chiar şi în faţa altor situaţii de tensiune, suferinţă şi durere, care afectează prea multe regiuni ale lumii şi nu putem, şi nu vrem să uităm", a spus Papa Francisc.

El a asemănat ceea ce se întâmplă în Ucraina ca o exprimare a spiritului lui Cain care l-a ucis pe fratele său Abel.

"Până şi ochii noştri sunt neîncrezători, în acest Paşte de război. Am văzut prea mult sânge, prea multă violenţă. Şi inimile noastre sunt pline de frică şi angoasă, în timp ce mulţi dintre fraţii şi surorile noastre sunt nevoiţi să se ascundă pentru a se apăra de bombe. Ne este greu să credem că Iisus a înviat cu adevărat, că a cucerit cu adevărat moartea. Ar putea fi o iluzie? Un rod al imaginaţiei noastre? Nu, nu este o iluzie! Astăzi mai mult ca oricând răsună vestirea de Paşte atât de dragă Orientului creştin: «Hristos a înviat! Adevărat a înviat!". Astăzi mai mult ca oricând avem nevoie de el, la sfârşitul unui Post care pare că vrea să nu se termine. Avem în spate doi ani de pandemie, care au lăsat urme grele. Era timpul să ieşim împreună din tunel, mână cu mână, punând laolaltă forţele şi resursele noastre... Şi, în schimb, arătăm că în noi nu există încă spiritul lui Iisus, mai există spiritul lui Cain, care îl priveşte pe Abel nu ca pe un frate, ci ca pe un rival şi se gândeşte cum să-l elimine", a spus Papa Francisc.