RĂZVAN HĂRĂTĂU, ANALIST FINANCIAR: "Finanţarea - principala necesitate a companiilor în actualul context"

Reporter: Care este rolul unui analist financiar într-un business?

Răzvan Hărătău: Un analist financiar lucrează cu o serie de metode, tehnici şi instrumente prin care tratează atât informaţiile interne, cât şi cele externe din cadrul unei companii. La nivel practic, un analist financiar colectează date şi le integrează în diferite modele financiare care redau situaţia economico-financiară a companiei pe componente precum profitabilitate, rentabilitate, lichiditate, capitalizare, poziţie financiară, situaţia fluxului de numerar şi nu numai. Cu ajutorul acestora, reprezentanţii companiilor îşi uşurează şi, totodată, clarifică procesul de luare a deciziilor. Analistul financiar sprijină compania în stabilirea obiectivelor de afaceri şi în formularea strategiilor, precum şi în realizarea acestora.

Reporter: Cum poate ajuta un analist financiar un business?

Răzvan Hărătău: Din punct de vedere al cunoaşterii şi înţelegerii unei afaceri, analistul financiar este indispensabil. Acesta redă sănătatea financiară a companiei analizate, par-ticipă la dezvoltarea strategică, răspunde la întrebările şi problemele adresate de întreg fluxul financiar dintr-o companie. De precizat este faptul că un analist financiar nu doar în-tocmeşte un raport, ci şi evaluează riscurile financiare, emite opinii şi recomandări, creionează scenarii de stres şi previziuni şi urmăreşte ca obiectivele setate să fie îndeplin-ite. În companii care nu sunt specializate în domeniul financiar, analistul financiar poate activa în diverse domenii - analize financiare pentru anumite mărci, eficienţa lanţului de aprovizionare, termeni comerciali, analize de costuri la o unitate de producţie, planificare şi previzionare financiară, proiecte de mărire a capacităţii, restructurarea la nivel de corpo-raţie, fuziuni şi achiziţii.

Reporter: Ce nevoi au business-urile în anul 2021, după pandemie?

Răzvan Hărătău: Anul 2020 a fost un an cu totul diferit faţă de anii precedenţi din prisma impactului dur al pandemiei asupra sănătăţii umane şi a relaţiilor interumane. Nevoile companiilor s-au schimbat încă de la începutul anului 2020 şi continuă chiar şi în prezent. În 2021 mare parte din companiile din România au înţeles noul mers al lucrurilor, au căutat şi găsit noi nişe de piaţă, noi metode de lucru, noi metode de protejare a angajaţilor. Cele mai mari nevoi vin din zona de finanţare pentru susţinerea fie a activităţii care suferă, fie a dezvoltării şi adaptării la noile cerinţe ale pieţei, zona resurselor umane şi nu în ultimul rând din zona de digitalizare.

Reporter: Ce fonduri de investiţii/ de finantare sunt disponibile pentru antreprenori, în prezent?

Răzvan Hărătău: În prezent există o serie de măsuri de finanţare pentru antreprenori atât pentru zona de capital de lucru, cât şi pentru investiţii. Programele cele mai vizibile şi cău-tate sunt cele pentru care au fost finalizate depunerile de proiecte şi pentru care s-au început deja plăţile. Acestea sunt reprezentate de cele 3 măsuri de susţinere a mediului de afaceri respectiv Măsura 1 şi 2 pentru sprijin de capital de lucru şi măsura 3 pentru spri-jin în investiţii.

Măsura 1: microgranturi de câte 2.000 de euro, 29.500 de aplicanţi din care 19.537 au fost declaraţi admişi şi 9.602 au fost declaraţi respinşi. Până în prezent au fost efectuate plăţi în valoare de 164 milioane lei în conturile a 16.940 de beneficiari.

Măsura 2: granturi pentru capital de lucru de căte 2000 şi 150.000 euro, 22.226 de apli-canţi din care 16.272 au fost declaraţi admişi şi 2.596 au fost declaraţi respinşi. Până în prezent au fost efectuate plăţi în valoare de aproximativ 1 miliard lei în conturile a 2.937 de beneficiari.

Măsura 3 - granturi de investiţii între 50.000 - 200.000 euro. În perioada de depuneri 3 de-cembrie 2020 - 29 ianuarie 2021 au aplicat 27.736 de firme, suma totală solicitată la finan-ţare fiind de peste 15 miliarde de lei, mult peste bugetul de 550 de milioane de euro cu tot cu contribuţia estimată a beneficiarilor. În prezent există suspiciuni de fraudă din cauza faptului că în ultimele 2 zile de depuneri au aplicat aproximativ 68% dintre firmele selectate ca admise la finanţare. În perioada următoare se va demara procedura de evaluare a proiectelor.

În perioada următoare sunt aşteptate şi alte măsuri de finanţare de la guvernanţi precum ajutorul de stat pentru HORECA, programul pentru digitalizarea IMM-urilor şi programul Star-Tech Innovation ce înlocuieşte vechiul program Start-Up Nation.

Ajutorul de stat pentru HORECA are un buget de stat de circa 1 miliard de lei. Din acest buget urmează să se acorde un ajutor de 20% din cuantumul scăderii veniturilor în anul 2020 faţă de anul 2019 a firmelor potenţial beneficiare din industria turistică, structurile de cazare, structurile de alimentaţie, agenţiile de turism.

Programul pentru digitalizarea IMM-urilor ce pot obţine o sumă între 30.000-100.000 de euro, pentru investiţii în zona de digitalizare şi IT. Bugetul total disponibil va fi de 105 milioane de euro (din fonduri UE şi de la bugetul de stat), din care 100 de milioane de euro vor ajunge la IMM-uri. În cadrul acestui program IMM-urile beneficiare vor suporta mini-mum 10% din cheltuielile eligibile aferente proiectului de investiţii, plus toate cheltuielile neeligibile din investiţia propusă spre finanţare.

De asemenea, prin Planul Naţional de Investiţii şi Relansare Economică elaborat de Gu-vernul României sunt lansate patru programe pentru granturi şi scheme de garanţii ce au primit aprobare în baza Cadrului Temporar de ajutor de stat: IMM INVEST ROMÂNIA - program de garantare a creditelor, AGRO IMM INVEST - program de garantare a credite-lor şi acordare componentă nerambursabilă de maximum 10% din valoarea finanţării ga-rantate fermierilor din domeniul agriculturii, pescuitului, acvaculturii şi sectorului alimentar, IMM LEASING - program de garantare a leasingurilor şi IMM FACTOR - program de ga-rantare finanţări de tip factoring cu regres. Cadrul Temporar al ajutoarelor de stat, adoptat în data de 19 martie 2020, a fost prelungit de Comisia Europeană până la 31 decembrie 2021 a pentru a susţine economia europeană şi companiile, în contextul persistenţei crizei generate de pandemie.

Reporter: Câte companii aţi înscris la cele 3 măsuri de finanţare?

Răzvan Hărătău: Dat fiind specificul activităţii noastre de consultanţă financiară, am fost alături de clienţii noştri în introducerea aplicaţiilor pe cele 3 mă-suri de finanţare cu infor-maţii ce au ţinut atât de aplicabilitatea în afacerea lor, cât şi cu informaţii legislative şi/sau procedurale. Pentru Măsura 1 şi Măsura 2 am consiliat 18 companii, iar pentru Măsura 3 am introdus 10 proiecte de finanţare.

Reporter: Care sunt domaniile de business pe care aveţi o expertiză mai mare?

Răzvan Hărătău: Nu suntem nişaţi pe un anumit domeniu de activitate însă, de-a lungul timpului, am acoperit cu preponderenţă zona de producţie şi comerţ, fiind zona pe care o stăpânim cel mai bine şi în care ne putem plia viziunea. Pe lângă aceste tipologii, avem în portofoliu clienţi din zona de servicii precum IT, arhitectură şi design, protecţie şi pază, reparaţii auto, turism, din zona de transporturi şi chiar un domeniu de nişă precum cercetare dezvoltare.

Reporter: Cu câţi clienţi aţi colaborat până acum?

Răzvan Hărătău: De la înfiinţarea companiei am colaborat cu peste 30 de clienţi. Peste 70% din clienţi lucrează cu noi cu recurenţă, iar restul au rămas alături de noi şi contrac-tează servicii punctual în funcţie de nevoile lor.

Reporter: Ce rată de reuşită au proiectele pe care le propuneţi clienţilor?

Răzvan Hărătău: Proiectele din cadrul companiei au o rată de succes de peste 90%. Restul sunt proiecte pentru care ştim de la iniţierea acestora că au un grad mai mare de incertitudine şi risc, însă punctual facem tot ce ţine de noi să obţinem opinii pozitive şi să le implementăm.

Reporter: Care sunt planurile companiei pentru anul 2021?

Răzvan Hărătău: Anul 2021 reprezintă pentru Shaping The Future un an de consolidare a fluxurilor interne de lucru, de dezvoltare a portofoliului de clienţi şi a serviciilor oferite şi nu în ultimul rând de dezvoltare a parteneriatelor cu finanţatorii. Avem în lucru dezvoltarea unei platforme complet automatizate de analiză a situaţiei economico-financiare a IMM-urilor din România, prin intermediul căreia atât clienţii noştri din prezent, cât şi orice alt antreprenor va avea acces rapid la analiza sănătăţii financiare a companiei conduse, cât şi la interpretarea avizată a rezultatelor.

Reporter: Câţi angajaţi aveţi în prezent?

Răzvan Hărătău: În acest moment compania are trei angajaţi şi îşi propune să ajungă la şase angajaţi până la finalul anului 2021.

Reporter: Care a fost cifra de afaceri a companiei în 2020?

Răzvan Hărătău: Cifra de afaceri din anul 2020 a fost influenţată în principal de pandemia generată de COVID-19 din cauza problemelor pe care clienţii le-au întâmpinat în activi-tatea de zi cu zi. Aşadar, procesele de lucru din majoritatea proiectelor au cunoscut o pre-lungire a termenelor de finalizare din cauza incertitudinii din piaţă de la începutul stării de urgenţă, a comunicării mai dificile cu finanţatorii, a termenelor amânate sau prelungite din cadrul finanţărilor nerambursabile. Trebuie totuşi menţionat faptul că toate proiectele au rămas în lucru, iar parte din cele nefinalizate anul trecut se vor finaliza în acest an.

Am încheiat anul cu o cifră de afaceri de aproximativ 80.000 lei.

Reporter: Vă mulţumesc!