RĂZVAN SZILAGYI, RAIFFEISEN ASSET MANAGEMENT: "Investirea treptată, pe măsură ce ne acomodăm cu riscul, este o soluţie la îndemâna oricui"

Reporter: Cât de puternic credeţi că este afectată economia mondială şi din ţara noastră de situaţia creată de pandemia Covid-19? Care ar putea fi repercusiunile în piaţa de capital din România?

Răzvan Szilagyi: Sunt trei dimensiuni pe care le am în vedere când răspund la aceste întrebări - efectul pandemiei asupra comportamentului uman, adaptarea economiei la noua realitate şi costul tranziţiei către aceasta.

Criza sanitară prin care trecem a avut şi va avea în continuare un impact important asupra vieţii nostre: modul în care socializăm, şcoala şi lucrul de acasă, reîntoarcerea către natură mai degrabă decât atracţia către aglomeraţia urbană, sunt doar câteva dintre efecte. Rămâne de văzut câte dintre acestea vor rămâne o reacţie pe termen scurt sau se vor transforma în comportamente pe termen lung.

Sper ca apariţia vaccinului să ne ofere posibilitatea de a alege cum va arăta viitorul. Eu cred într-un viitor în care oamenii vor fi mai aproape şi mai protectori cu natura iar activitatea economică va urmări bunăstarea generală a oamenilor.

Dacă vorbim de economia mondială, cred că procesul de transformare a început deja de ceva vreme. Digitalizarea tuturor sectoarelor economice, utilizarea big data şi a inteligenţei artificiale au deschis culoare a căror exploatare este departe de a fi finalizată. Economia s-a reinventat întotdeauna - au apărut activităţi noi şi au dispărut altele vechi. Pandemia nu a facut decât să accelereze acest proces, testându-ne viteza de reacţie. Tocmai de aceea, mă astept ca dinamica să nu fie uniformă: unele sectoare se vor adapta mai repede decât altele, iar în cadrul sectoarelor, unele companii se vor adapta mai repede decat altele. Ca întotdeauna, cei mai puţin adaptabili vor dispărea. Cred că asta se va traduce într-o dinamică non-liniară a economiilor în general, corelată cu o volatilitate crescută a pieţelor financiare.

Cât despre costul tranziţiei, un singur lucru este sigur ... cineva trebuie sa îl plătească. Cum va fi împărţită această sarcină şi dacă va fi corelată cu modul în care sunt distribuite acum distribuite veniturile, rămâne de văzut. Ce am putut vedea până acum este că preţul este plătit prin nivelul scăzut al dobânzilor şi creşterea preţurilor activelor financiare. Sunt afectaţi cei care îşi păstrează economiile în cont curent, depozit sau, şi mai rău, la saltea. Vor reuşi să îşi conserve averea cei care vor investi într-un fel sau altul în economia reală - obligaţiuni sau acţiuni, cu asumarea riscurilor aferente.

În ce priveşte România, optimistul din mine vede o şansă extraordinară să recuperăm decalajele existente în infrastructură (dar nu numai), cu ajutorul fondurilor europene. În plus, avem avantajul unei industrii IT relativ bine dezvoltate, un atu în jocul economic global al momentului. Este foarte important să jucăm bine aceste cărţi. În mod realist, cred că într-o economie digitală vitezele de creştere sunt exponentiale, nu mai sunt liniare ca până acum, iar trenul odată pierdut va fi foarte greu de prins din urmă. Dacă ar trebui sa fac acum o alegere, cu siguranţă aceasta ar fi pentru aducerea educaţiei în prezent.

Reporter: Care a fost impactul pe care l-a avut pandemia asupra industriei fondurilor de investiţii din ţara noastră?

Răzvan Szilagyi: Criza pandemică a generat o reacţie de panică în rândul investitorilor, răscumpărările crescând puternic în lunile martie şi aprilie. Activele totale ale fondurilor au scăzut în acea perioadă cu 20% la nivelul întregii pieţe, atât din cauza scăderii valorii investiţiilor cât şi din cauza răscumpărărilor. În ceea ce priveşte volumul răscumpărărilor, istoria scurtă şi experienţa investitorilor români, au făcut ca reacţia acestora să fie semnificativ mai puternică decât a investitorilor din celalalte ţări ale Uniunii Europene. Investitorii au răscumpărat inclusiv din fonduri de investiţii care au fost doar marginal afectate de pandemie. Pe de altă parte, tocmai în acest fel se construiesc experienţa, rezistenţa şi răbdarea investitorilor. Cred că ne putem uita cu optimism înainte, atât investitorii cât şi administratorii, mai ales într-un context în care este nevoie din ce în ce mai mare de astfel de soluţii.

Reporter: Cum aţi caracteriza, în acest context, evoluţia pieţei locale a fondurilor de inves­tiţii în anul 2020 în general, şi a fondurilor administrate de Raiffeisen Asset Management în special?

Răzvan Szilagyi: Uitându-mă în urmă, pot spune că 2020 a fost un an cu mult mai bun decât orice scenariu pe care îl imaginam în lunile martie-aprilie. Atunci fondurile de obligaţiuni scădeau cu până la 5-7%, în timp ce piaţa locală de acţiuni scădea cu peste 30%. Însă aceste scăderi au fost explicate mai degrabă de o lipsă a lichidităţii în piaţă, pe fondul stării de panică. Ulterior, pe măsură ce pieţele financiare s-au liniştit şi programele de relaxare cantitativă au început să îşi făcă simţit efectul în întreaga lume, pierderile fondurilor au fost recuperate în totalitate, în cele mai multe cazuri. S-a dovedit încă o dată că răbdarea şi viziunea pe termen lung nu trebuie să lipsească. În acest moment, răbdarea celor mai mulţi dintre investitori este recompensată cu randamente foarte bune la nivelul anului 2020. În mod particular, la Raiffeisen Asset Management (RAM) suntem bucuroşi pentru că toate fondurile pe care le oferim activ au randamente pozitive la finalul unui an investiţional cel puţin provocator. Mai mult, avem câteva performanţe notabile din punct de vedere al randamentului.

Reporter: Care au fost tipurile de fonduri preferate de investitori în 2020? Cum explicaţi tendinţele manifestate?

Răzvan Szilagyi: În termeni nominali, sunt preferate în continuare fondurile de obligaţiuni. Acestea încă reprezintă 90% din totalul activelor administrate de RAM. În ceea ce priveşte dinamica relativă, anul 2020 ne-a adus foarte multe surprize plăcute. Activele fondului care investeşte în acţiunile româneşti plătitoare de dividende ridicate, Romania Dividend, au crescut cu 70%. Este o recunoaştere a performanţei fondului, dar şi a potenţialului pieţei locale de a genera un randament din dividend mare. Primul fond ESG administrat local, Global Equity (fond denominat în Euro), a atras investiţii de peste 7 milioane de euro în mai puţin de un an. Aceasta se datorează atât interesului investitorilor pentru sustenabilitate, dar şi unei performanţe investiţionale foarte bune (randament de peste 14% faţă de momentul lansării). Nu în ultimul rând, soluţiile de portofoliu cu risc Conservator şi Moderat au atras un interes crescut, înregistrând creşteri de până la 30% faţă de începutul anului.

Cred că orientarea către soluţii cu o componentă de acţiuni reprezintă o soluţie firească şi adecvată în acest moment. Scăderea generalizată a dobânzilor face ca ponderea în portofolii a acţiunilor să crească, pentru a putea păstra ţinta de randament. De atingerea acestor ţinte depinde îndeplinirea obiectivelor de viaţă a investitorilor: menţinerea nivelului de trai la retragerea din viaţa activă sau educaţia copiilor sunt doar două dintre ele.

Reporter: Ce evenimente din plan intern au influenţat anul trecut industria fondurilor de investiţii? 

Răzvan Szilagyi: Deşi contextul global şi criza pandemică ne-au atras foarte mult atenţia, sunt câteva aspecte din planul intern care merită menţionate, din punct de vedere investiţional. În pofida unui început de an marcat de o volatilitate ridicată, ce a condus la o corecţie a pieţei locale de acţiuni de peste 30%, indicele BET-XT-TR a reuşit să recupereze aproape integral pierderile înregistrate, inclusiv pe fondul contribuţiei pozitive a câştigului din dividende de circa 5%. Recuperarea pieţei a fost favorizată de evoluţia pozitivă a pieţelor externe, de rezultate financiare bune pentru multe dintre companiile listate, de menţinerea ratingului de ţară, dar şi de includerea pieţei locale în indicele pieţelor emergente FTSE Russell. Am asistat la un număr tot mai ridicat de emisiuni de acţiuni şi obligaţiuni pe piaţa locală. Acestea au fost noutăţi bine primite de piaţă şi a relevat potenţialul investiţional local, dar şi capacitatea emitenţilor de a atrage finanţare prin intermediul pieţei de capital. Nu în ultimul rând, implementarea în premieră de către Banca Naţională a României a unui program de relaxare cantitativă, a ajutat la creşterea lichidităţii pieţei titlurilor de stat, cu efecte pozitive asupra industriei şi investitorilor.

Reporter: Care sunt, în opinia dumneavostră, motivele pentru care fondurile de acţiuni şi cele diversificate ce cuprind o componentă de acţiuni au o pondere redusă în totalul fondurilor deschise de investiţii? Cum poate fi ameliorată această situaţie? 

Răzvan Szilagyi: În opinia mea, explicaţia este dată de toleranţa la risc scăzută a investitorilor români. Aceasta depinde de mai mulţi factori. Unii sunt obiectivi, cum ar fi capacitatea de a ne asuma riscuri, iar alţii sunt subiectivi, cum ar fi dorinţa de a ne asuma riscuri. Nivelul scăzut al venitului disponibil pentru economisire face ca o parte a populaţiei să perceapă aceşti bani ca pe un fond de urgenţă, pe termen scurt. În mod firesc, vor alege să plaseze banii în instrumente pe care le percep ca fiind sigure şi stabile, precum depozitele si fondurile de obligaţiuni. Din nefericire, o mare parte din investitori fac această alegere şi atunci când este vorba de obiective financiare pe termen lung: retragerea din viaţa activă, educaţia copiilor etc. Cum poate fi evitată această greşeală? Cred ca educaţia financiară este răspunsul. Asumarea responsabilităţii pentru propria sănătate financiară, alocarea de timp acestui subiect şi înţelegerea instrumentelor în care putem investi, pot influenţa semnificativ factorul subiectiv - dorinţa de a ne asuma riscuri. Evident, este vorba de un proces de învaţare care se desfăşoară în timp, însă este important să începem. Investirea treptată, pe măsură ce ne acomodăm cu riscul, este o soluţie la îndemână oricui.

Reporter: Care vor fi, în opinia dumneavoastră, tendinţele industriei fondurilor de investiţii în anul 2021? Dar în cazul Raiffeisen Asset Management?

Răzvan Szilagyi: Aş începe cu tendinţele pe termen lung. Piaţa de fonduri de investiţii este acum sub nivelul de 3% din PIB. Cred că potenţialul de creştere pentru urmatorii 5-10 ani este de până la 10% din PIB. Vor contribui pozitiv: continuarea creşterii venitului disponibil şi a averii populaţiei, precum şi creşterea experienţei investiţionale, în general. Avem şi câteva lucruri de îmbunătăţit, care acum influenţează negativ dezvoltarea pieţei: sistemul de taxare relativ complicat şi uneori nefavorabil, comparativ cu alte investiţii similare.

Pentru 2021, văd următoarele tendinţe: creşterea accelerată a numărului de planuri de economisire şi creşterea investiţiilor în fondurile denominate în euro. Planurile de economisire reprezintă o soluţie foarte potrivită momentului, întrucât permit construirea treptată, cu sume mici, a portofoliului şi asigură o intrare treptată în piaţă, reducând riscul investitorilor şi asigurând acomodarea cu expunerea la risc. Ca efect, va creşte şi ponderea investiţiilor în acţiuni, prin fondurile de acţiuni sau mixte care fac parte din planurile de economisire. Fondurile de obligaţiuni denominate în euro reprezintă, în opinia mea, cea mai versatilă alternativă la depozitele bancare. Putem investi şi retrage banii oricând, sumele minime de investit sunt foarte mici, avem potenţial de randament în condiţiile unui risc similar cu al titlurilor de stat. Pe măsură ce costurile asociate depozitelor bancare vor creşte, ca urmare a supra lichidităţii în euro existente atât la nivel global cât şi local, fondurile vor oferi o soluţie necesară. Văd aceste tendinţe aplicabile atât pieţei, cât şi la Raiffeisen Asset Management.

Reporter: Unele voci susţin că există o competiţie între piaţa bancară şi cea de capital. Care este opinia dumneavoastră?

Răzvan Szilagyi: Atât piaţa de capital cât şi piaţa bancară oferă soluţii pentru finanţarea companiilor şi fiecare tip de finanţare, prin credit sau prin capital, are specificul ei. Vorbim de dorinţa acţionarilor de a împărţi controlul şi profiturile companiei sau de a accepta guvernanţa specifică companiilor listate. De asemenea, dimensiunea şi ratingul companiei, costurile de listare şi de asigurare a guvernanţei, reprezintă factori ce influenţează această alegere. Atâta timp cât competiţia este bazată pe argumente, astfel încât acţionarii să ia cea mai bună decizie pentru companiile lor, dezvoltarea pieţei va fi susţinută.

Reporter: Cum credeţi că poate fi dezvoltată piaţa de capital din ţara noastră şi, implicit, industria fondurilor de investiţii?

Răzvan Szilagyi: Este o întrebare complexă, care implică mulţi stakeholderi. Fiecare dintre noi poate face ceva: unii mai mult, alţii mai puţin. Cred totuşi că cea mai importantă soluţie este îmbunatăţirea guvernanţei corporative. Nu mă refer aici doar la criterii minime sau la protecţia investitorilor, ci la modul în care companiile sunt conduse, supravegheate, cum îşi gestionează riscurile sau cum comunică cu investitorii etc. Cred că avem multe de învăţat şi de făcut în acest sens, şi numai de câştigat.

Reporter: Care sunt ţintele pentru societatea de administrare de fonduri de investiţii pe care o reprezentaţi, în 2021?

Răzvan Szilagyi: Misiunea noastră este să oferim soluţii de investire relevante, cu care să contribuim la sănătatea financiară a clienţilor noştri. Vrem să fim cât mai aproape de oameni, să le oferim informaţii utile şi soluţii accesibile. Pe zona de digitalizare, ne propunem ca până la sfârşitul anului să oferim posibilitatea de a face subscrieri şi răscumpărări digital, prin platformele de Internet Banking şi Smart Mobile ale Raiffeisen Bank. Deşi cifrele sunt mai putin relevante în acest moment, aşteptările noastre sunt să avem active administrate cu 10% mai mari până la finalul anului.

Reporter: Vă mulţumesc!