REACŢII LA MĂSURILE AGREATE CU FMI Sindicatele ameninţă Guvernul cu ample acţiuni de protest

• Din septembrie vor reîncepe grevele, afirmă Bogdan Iuliu Hossu, preşedintele Cartel Alfa

• Sindicaliştii nu sînt de acord nici cu cota unică de impozitare, nici cu îngheţarea salariilor bugetarilor, nici cu disponibilizarea angajaţilor din învăţămînt, nici cu renunţarea la majorarea salarială de 6% programată pentru luna octombrie în sectorul bugetar şi nici cu majorarea TVA la 22%

• Oamenii de afaceri acuză Guvernul de lipsă de transparenţă şi de lipsă de expertiză

• "Şi dacă TVA de 22% nu ajunge?", se întreabă AOAR

Sindicatele sînt hotărîte să iasă în stradă ca să prostesteze împotriva noilor măsuri decise de Guvern în urma negocierilor cu FMI.

"Deciziile luate de actualul Guvern vor fi premisele unor conflicte sociale", ne-a declarat Bogdan Hossu, preşedintele Cartel Alfa, adăugînd: "În septembrie vom începe protestele împotriva îngheţării salariilor bugetarilor, a disponibilizării celor 2.000 de salariaţi din învăţămînt, a renunţării la acordarea majorării de 6% programată în luna septembrie pentru bugetari, a introducerii cotei unice de impozitare şi a viitoarei majorări a TVA la 22%.

Cristian Pârvan, secretarul general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România, afirmă: "Reducerea numărului de salariaţi ar trebui să crească productivitatea muncii, dar acest lucru nu se întîmplă la noi în ţară. Eu cred că vom asista la o continuă creştere a deficitului de cont curent. Acest lucru ne va crea probleme dacă nu vom reuşi să creştem productivitatea internă".

Altă nemulţumire a sindicaliştilor este legată de noul Cod al Muncii. Confederaţiile sindicale cer intervenţia premierului Tăriceanu şi ameninţă că vor relua acţiunile de protest, dacă noul Cod nu respectă forma negociată de ei. Nici patronatele nu privesc cu ochi buni politica fiscală a Guvernului. "Şi dacă această majorare de TVA nu va ajunge? Ce se va mai întîmpla atunci?", se întreabă reprezentanţii AOAR, considerînd nejus-tificată această măsură, care încalcă în continuare regulile de transparenţă. Conform legii, Guvernul trebuie să dezbată public modificarea Codului Fis-cal, iar orice măsură trebuie anunţată şi discutată cu partenerii sociali, cu şase luni înainte de aplicarea ei. Cristian Pârvan, secretarul general al AOAR, aminteşte că, de regulă, Executivul trebuie să anunţe cu şase luni înainte orice modificare de natură fiscală. Politica fis-cală realizată în România nu este o politică care să încurajeze dezvoltarea economică, mai susţin reprezentanţii AOAR.

"Dacă TVA va creşte, de la 1 ianuarie 2006, la 22%, atunci această măsură de stopare a consumului va atrage după sine şi creşterea inflaţiei cu cîteva procente", ne-a declarat Dumitru Cos-tin, preşedinte al Blocului Naţional Sindical (BNS), adăugînd: "Atît creşterea TVA, cît şi cota unică de impozitare vor avea ca efect imediat scăderea consumului general al populaţiei. Dar, volumul consumului va rămîne tot la nivel cres-cut, deoarece acesta este determinat de masa monetară adusă în ţară de românii din străinătate. Aceşti bani pe care românii îi trimit familiilor din ţară vor fi investiţi tot în produse de consum, iar acest lucru nu poate fi stopat". La rîndul său, prim-vicepreşedintele Uniunii Generale a Industriaşilor Români (UGIR), Ştefan Varfalvi, ne-a spus: "Această declaraţie a guvernului privitoare la creşterea TVA nu ne obligă, nu este o promisiune".

• Ultimele dezbateri la noul Cod al Muncii

Liderul Cartel Alfa, Bogdan Hossu, a precizat că sindicaliştii au fost convocaţi, la finele săptămînii trecute, la o reuniune organizată de Ministerul Muncii, prilej cu care a fost stabilită forma finală a unor articolele (111, 112 şi 297). "Era nevoie de noi clarificări ale înţelesului textului, deoarece articolele aveau o formă ambiguă. Ultima întîlnire pentru dezbateri ale Codului este programată pentru luni după-amiază (astăzi - n.r.), la Consiliul Economic şi Social, unde vom încerca să înlăturăm toate neclarităţile", a menţionat domnia sa.

În ceea ce-i priveşte, sindicaliştii de la CNSLR - Frăţia susţin că au fost încălcate înţelegerile convenite în timpul negocierilor pe marginea Codului Muncii. CNSLR - Frăţia, confederaţie sindicală care reprezintă interesele a peste un milion de membri, şi-a retras repezentanţii care trebuiau să participe la şedinţa de astăzi, la Consiliul Economic şi Social, potrivit unui comunicat al confederaţiei.

Din partea partonatelor, Ştefan Varfalvi, prim-vicepreşedintele UGIR, ne-a declarat: "Nu sîntem foarte mulţumiţi de noul Cod al Muncii, dar am făcut ceea ce se putea face în momentul de faţă, oricum arată mult mai bine decît vechiul cod. Îmi pare rău că nu s-au găsit soluţii cu privire la normarea muncii. Noi, patronii, considerăm că acesta este un atribut care ar trebui să revină angajatorului. Eu înţeleg şi punctul de vedere al sindicatelor, care afirmă că o liberalizare a normării poate duce la abuzuri".

În legătură cu toate acestea, Camera de Comerţ Americană în România consideră: "Clauza de neconcurenţă a fost abordată în mod greşit în Noul Cod al Muncii. Clauza presupune recompensarea unui fost angajat pentru o perioadă de timp după încetarea contractului. Aceasta este prezentă pentru a împiedica ca fostul salariat să lucreze o perioadă de un an la firmele concurente. Dar sîntem de acord însă cu obligaţia de fidelitate a angajatului, ce presupune ca acesta să nu lucreze în acelaşi timp pentru două firme concurente".

• Cota unică de impozitare determină nemulţumiri în rîndul sindicaliştilor

"De această cotă unică de impozitare au beneficiat circa 180.000 - 200.000 de angajaţi care au salarii de încadrare de peste 25.000.000 de lei", a declarat Bogdan Iuliu Hossu, subliniind: "Prin introducerea acestei cote s-a creat o discrepanţă între clasele sociale. De ce trebuie să pedepsim toată populaţia din cauza Guvernului şi a Preşedinţiei. Ştim că circa 94% din populaţia României are un salariu sub 20.000.000 lei". Domnia sa a mai adăugat: "Există o discrepanţă mult prea mare între salariile guvernanţilor şi ale Preşedinţiei, în comparaţie cu salariul minim pe economie. În ţările din vest, salariul electoratului este egal cu salariul minim pe economie, înmulţit cu 5. Aplicat în ţara noastră, salariul guvernanţilor ar trebui să fie de 15 milioane de lei. În aceste condiţii, electoratul ar fi mult mai interesat să crească salariul minim pe economie. Cei care au de pierdut sînt categoriile defavorizate". În opinia lui Bogdan Hossu, FMI a estimat că piaţa neagră din ţara noastră ajunge la 40 - 50% din totalul banilor care ar trebui să intre la bugetul de stat. "Dacă am scoate măcar 10% din aceşti bani, am reuşi să-i mulţumim pe guvernanţi", spune domnia sa.

La rîndul său, Ştefan Varfalvi adaugă: "Această scădere cu 10 puncte procentuale nici nu ştim dacă ne va ajunge. Cele 10 procente ar trebui scăzute deodată pentru a fi simţit efectul, nu aşa cum se intenţionează, eşalonat". Cris-tian Pârvan completează: "În ţara noastră, rata de fiscalite a salariilor este cea mai ridicată din toată Europa (49,5%), era cazul să înceapă să scadă".