"Recesiunea globală va deveni o certitudine"

Reporter: Mediul antreprenorial trece prin momente extrem de dificile, fiind lovit brusc de criza provocată de pandemia de Covid 19. Cât de afectaţi sunt antreprenorii de această criză şi care sunt principalele pagube?

Cristina Chiriac: Omenirea trece forţat printr-un proces de reformare şi readaptare, la fel şi economiile lumii, şi, ca în orice perioadă de criză, se nasc învingători şi învinşi. Efectele negative ale pandemiei s-au resimţit din plin şi în mediul antreprenorial din Româ­nia, acesta fiind mult mai afectat decât sectorul public. Domenii de activitate precum servicii, comerţ, turism, trans­porturi au avut de suferit pierderi importante din cauza scăderii vânzărilor, a diminuării cifrei de afaceri şi a dificultăţilor la încasare. De fapt, cuantificarea efectelor negative şi a segmentelor economice afectate se poate observa foarte uşor analizând situaţia contractelor de muncă suspendate sau încheiate.

CONAF a adus în atenţia publică încă de la început necesitatea adoptării de măsuri economice şi sociale care să sprijine mediul privat, pentru că, indiferent de amplitudinea efectelor crizei, este nevoie de măsuri continue de sprijin pentru mediul antreprenorial, care să ajute economia României să rămână funcţională, chiar dacă viteza ei încetineşte, să tempereze prăbuşirea consumului intern pentru ca, în final, preţul economic şi social plătit de noi toţi să nu conducă spre o notă de plată piperată care ar putea atrage după sine, în final, pierderi înseamnate ale locurilor de muncă şi falimente. De asememea, în situaţia actuală, cred că fondurile europene şi accesul echitabil al tuturor companiilor la acestea poate reprezenta o pârghie pentru stimularea economiei în ansamblul său, o soluţie care nu ar trebui ignorată de Guvernul României, ci - dimpotrivă - implemantată în regim de urgenţă. Până la urmă cred că este mai important să creştem antreprenori sănătoşi, decât să creştem gradul de îndatorare.

Reporter: Care sunt sectoarele cele mai lovite şi care sunt câştigătorii aces­tei pandemii?

Cristina Chiriac: Dacă ar fi să facem o analiză la rece şi să cuantificăm efectele pozitive sau negative după ponderea fiecărui segment economic în PIB sau să comparăm cu ceea ce se întâmplă în alte ţări, atunci cu siguranţă ar trebui să vorbim de un scenariu optimist, însă, din punctul meu de vedere, cred că sunt câteva segmente grav afectate: industria prelucatoare, HoReCa, cei care activează în industria artistică şi cea de înfrumuseţare, clar au suferit pierderi însemnate. Unda de şoc se va resimţi însă, clar, şi în alte domenii, iar România va avea o imagine exactă a impactului abia în vară, când este aşteptat ca numărul îmbolnăvirilor să scadă.

Unele analize indică, totuşi, faptul că economia românescă încă nu este pregătită să reabsoarbă cei peste jumătate de milion de angajaţi aflaţi în şomaj tehnic. Mai mult, este de aşteptat ca persoanele întoarse din diaspora să rămână în ţară o perioadă relativ îndelungată, lucru care probabil va pune presiune pe bugetul asigurărilor sociale.

În prezent, avem doar date intermediare şi este destul de dificil de cuantificat efectele finale din punct de vedere economic şi social, cert este însă faptul că, în situaţii de criză, există pierzători, câştigători şi supravieţuitori ai crizei. Consumul, industria şi construcţiile au ajutat economia românescă să supravieţuiască în această perioadă, dar trebuie să conştientizăm că nu este suficient. Vorbim de reacţii în lanţ la care probabil că nu ne-am fi aşteptat niciodată - prăbuşirea istorică a preţului barilului de petrol este probabil cel mai putenic semnal care anunţă că recesiunea globală va deveni o certitudine.

Reporter: Cum apreciaţi măsurile adoptate de Guvern pentru spijinul mediului de afaceri?

Cristina Chiriac: În condiţii de criză se impun măsuri şi soluţii de criză. Guvernul României a acţionat, la fel că celelalte guverne ale lumii, fără a avea cunoştinţe asupra posibilei amplori a pandemiei, însă ceea ce este de apreciat este efortul de a dialoga cu mediul de afaceri. Mai mult, unele dintre propunerile venite din partea noastră au fost luate în considerare şi chiar implementate. Distanţarea socială a atras după sine distanţarea economică, ceea ce a declanşat o serie de efecte negative care încă nu au fost contracarate, deşi efortul bugetar este semnificativ. Tocmai de aceea se impune adoptarea de urgenţă a unor măsuri care să stimuleze crearea de locuri de muncă şi valoare adăugată. Trebuie să înţelegem că România nu are capacitatea de a injecta lichidităţi, de aceea este esenţial să dăm drumul investiţiilor majore, să eliminăm barierele care astăzi blochează accesul companiilor cu sediul în Bucureşti-Ilfov la fondurile europene, să creştem gradul de digitalizare, să găsim soluţii viabile cu aplicabilitate imediată pentru domeniile economice extrem de afectate şi, cel mai important aspect, să degrevăm bugetul de stat de anumite cheltuieli nejustificate în perioada de criză.

Reporter: Ce alte măsuri ar mai trebui luate de autorităţi, pentru a veni în ajutorul oamenilor de afaceri?

Cristina Chiriac: Fondurile europene pot fi o soluţie pentru ieşirea din actuală criză. CONAF a iniţiat o petiţie online pentru ca firmele din regiunea Bucureşti-Ilfov să aibă acces echitabil la fondurile europene.

Reporter: Ce strategii au adoptat antreprenorii pentru a trece mai uşor prin această criză?

Cristina Chiriac: Această probabilă criză economică poate fi depăşită de companiile româneşti dacă se respectă un plan eficient de management al crizei, pe care antreprenorul l-a construit împreună cu echipa sa. Trăim o perioadă de criză atât în ceea ce priveşte sănătatea, cât şi sistemul economic, la nivel global. Este fără doar şi poate momentul zero pentru mulţi dintre noi, moment în care va trebui să învăţăm din mers să ne adaptăm şi să reconstruim afacerile care mor.

În astfel de momente trebuie să rămânem lucizi şi să îndreptăm unele lacune pe care antreprenoriatul din România le are. Mediul de afaceri în general şi antreprenoriatul în special nu au ajuns la maturitate şi, în acest sens, unele decizii sunt luate pripit, fără studii de impact şi fără analize economice fundamentate în spate.

Reporter: Cum şi când credeţi că îşi vor reveni afacerile din ţara noastră?

Cristina Chiriac: Forţate de situaţia actuală, companiile s-au adaptat noilor reguli şi au reuşit să supravieţuiască pandemiei. Sunt, însă, şi firme care au intrat în colaps, întrucât nu au găsit soluţii de eficientizare a activităţii lor. De aceea, cred că principalul pilon pe care trebuie să se bazeze antreprenoriatul în ţara noastră este dat de educaţia antreprenorială.

Din nefericire, sunt doar două soluţii pe care firmele româneşti le au la îndemână: adaptarea la noile condiţii din piaţă sau colapsul. Cu cât mai repede sunt identificate şi implementate soluţii, cu atât afacerile din România îşi vor reveni şi, în acest sens, pe lângă inventivitatea şi imaginaţia dezvoltată a poporului nostru în ansamblu, mizez pe deschiderea şi adaptabilitatea antreprenorilor la nou, în contextul digitalizarii şi al globalizării.

Reporter: Cum estimaţi mersul economiei, în noile condiţii sanitare?

Cristina Chiriac: În curând, tot mai multe sectoare îşi vor relua treptat activitatea. Oamenii se vor întoarce la muncă, iar producţia va fi "repornită". Aceasta nu înseamnă, însă, că economia în ansamblu va fi repornită.

În acest sens, unele sectoare vor avea continuitate în funcţionare, altele vor avea nevoie de mai mult timp pentru a se trezi la viaţă, altele vor fi complet reconfigurate după trecerea actualei crize. Mai concret, economia post-coronavirus va fi diferită de cea de dinaintea epidemiei

Dar cum va arăta economia în viitor? De răspunsul la această întrebare va depinde viabilitatea pe termen lung a soluţiilor de relansare.

Nimeni nu ştie cum vor evolua lucrurile pe termen lung, însă putem spune cu toţii că guvernele lumii fac eforturi susţinute pentru a redresa economiile la nivel mondial. Probabil că economia va fi mai mult digitală şi mai puţin a interconectării personale, iar telemunca va înlocui o parte din munca clasică de la birou. Suntem într-o realitate economică aflată în continuă schimbare, iar noi facem parte din ea.

Reporter: Cum consideraţi că ar trebui abordată situaţia în eventualitatea unui al doilea val al pandemiei?

Cristina Chiriac: Se vorbeşte destul de mult de o revenire, oamenii sunt deja conştienţi şi cred că în acest moment trebuie să învăţăm din greşeli! Dacă la debutul mondial al pandemiei nimeni nu a ştiut consecinţele acesteia, acum avem avantajul, în cazul unui al doilea val, al experienţei anterioare. Cunoaştem măsurile sanitare care se impun, ne adaptăm încet din punct de vedere logistist pentru a ne desfăşura activitatea în regim de telemuncă, ne-am digitalizat astfel încât videoconferintele şi abordările on-line nu mai sunt o necunoscută, iar măsurile de susţinere economică deja au fost "experimentate" în diverse forme în cadrul economiilor lumii.

În acest moment, viitorul este digital şi este nevoie ca România să se adapteze noilor provocări şi să lanseze un pachet de măsuri care vizează prevenirea debutului şomajului prin spijinirea calificării angajaţilor cu risc sau aflaţi în căutarea unui loc de muncă, prin limitarea eligibilităţii la profesii şi abilităţi care pot fi cerute în anii următori.

Reporter: Mulţumesc!