Reducerea birocraţiei, o necesitate pentru accesarea fondurilor europene

Reducerea birocraţiei în procedurile privind accesarea fondurilor europene şi realizarea de proiecte care pun accent pe inovare şi aduc o plusvaloare mare economiei româneşti reprezintă priorităţile guvernului Orban şi al ministerului de resort, a declarat vicepremierul Raluca Turcan, ieri, în cadrul evenimentului Start-up Next care a avut loc la Palatul Parlamentului.

Vicepremierul le-a spus celor aproape 600 de antreprenori prezenţi la eveniment că Start-up Plus şi Diaspora Start-up sunt două programe care, privite din perspectiva locurilor de muncă, şi-au atins ţinta. 11.000 de locuri de muncă nou create înseamnă o plusvaloare ce trebuie încurajată. Domnia sa a menţionat că sunt câteva mii de români care s-au întors din străinătate pentru a pune bazele unei afaceri, ceea ce a dus la existenţa unei game foarte variată de spirit antreprenorial şi de afaceri în ţara noastră.

Raluca Turcan a precizat: "Dacă ar fi să ne concentrăm pe o intervenţie rapidă, aceasta vizează eliminarea birocraţiei în accesarea fondurilor europene. Ne propunem să scădem birocraţia în accesarea banilor europeni şi să creştem exigenţele cu privire la finanţarea naţională. Dorim să punem accent pe proiectele care se referă la inovare, la creşterea competitivităţii produselor româneşti pe plan extern şi care să aducă o plusvaloare adăugată mai mare pentru economia naţională. Focusarea pe afaceri, pe mediul de business va fi o prioritate a guvernării actuale, iar în acest fel vom asigura o creştere economică sustenabilă".

Prin intermediul celor două programe au fost înfiinţaţi 8782 de noi agenţi economici, care au un total de 11163 de locuri de muncă.

Referitor la aceste cifre, Ioan Marcel Boloş, ministrul Fondurilor Europene a spus că ar dori ca demersurile actuale să fie continuate, mai ales că în perioada de finanţare europeană 2021-2027, sumele alocate prin Fondul Social European vor fi dublate şi vor ajunge la 8,3 miliarde de euro.

Boloş a precizat: "Pentru perioada 2021-2027, nu putem face abstracţie de trendul existent la nivel european. Astăzi, preocupări precum specializarea inteligentă, economie digitală, dobândirea de competenţe în domenii de înaltă calificare sunt în grija şi în preocuparea Comisiei Europene. Avem şi noi această datorie să ne aliniem acestor trenduri care au loc la nivel european şi să promovăm domenii de înaltă calificare, care concentrează la un loc pe de o parte inteligenţa umană, dar generează în economia reală activităţi cu valoare adăugată foarte mare".

Domnia sa a arătat că reprezentanţii Ministerului Fondurilor Europene şi cei ai Băncii Mondiale discută posibilitatea implementării antreprenoriatului în sistemul de educaţie românesc, prin intermediul unor vouchere din programele de fonduri europene destinate îmbunătăţirii resurselor umane.

Ministrul de resort a spus: "Reprezentanţii Băncii Mondiale ne-au atras atenţia că putem discuta de legarea componentei educaţionale, pe care o urmează tinerii în cadrul studiilor, în cadrul perioadei în care-şi desfăşoară studiile la nivel de universitate sau la nivel de colegii tehnice sau pe partea de învăţământ dual, cu componenta de antreprenoriat, printr-un sistem de vouchere, sigur, pentru cei care au abilităţi antreprenoriale. Vorbim de diversele categorii de beneficiari cu abilităţi antreprenoriale, care îşi validează aceste calităţi de business".

În legătură cu riscul dezangajării unor fonduri existent la preluarea, în urmă cu o lună, a conducerii ministerului de resort, Marcel Boloş a spus: "Reamintesc că ţara noastră avea, la 31 octombrie 2019, un risc de decomitere pe Programul Operaţional Capital Uman, de 92,8 milioane euro. Am eliminat deja acest risc al pierderii banilor, odată cu transmiterea spre decontare către Comisia Europeană a 378 milioane euro. Acelaşi lucu l-am reuşit şi în cazul Programului Operaţional Ajutorarea Persoanelor Defavorizate. Chiar în aceste zile am transmis Ministerului Finanţelor Publice o declaraţie de cheltuieli pentru rambursarea a 59,9 milioane euro, prin care vom elimina riscul de dezangajare a 56,41 milioane euro".

Amintim că apelul România Start Up Plus a avut o alocare iniţială de 105 milioane de euro, dar au fost depuse 347 proiecte a căror valoare totală depăşeşte 1 miliard de euro. Dintre acestea, până acum au fost aprobate spre finanţare 195 de proiecte, în valoare totală de 550.405.780 euro. Din totalul proiectelor aprobate, pentru 173 s-au încheiat contracte de finanţare, cu o valoare de 482.142.600 euro.

În cadrul apelului România Start Up Plus, beneficiarii de granturi au investit banii europeni în activităţi recreative şi distractive, activităţi fotografice, întreţinerea si repararea autovehiculelor, fabricarea pâinii, prăjiturilor şi a produselor de patiserie.

Apelul Diaspora StartUp şi-a propus să creeze oportunităţi pentru întoarcerea acasă a românilor stabiliţi în străinătate şi să valorifice abilităţile dobândite de aceştia - antreprenoriale, profesionale - odată cu deschiderea de către ei a unei afaceri în regiuni mai puţin dezvoltate din România (Centru, Sud-Est, Sud Muntenia, Nord-Est, Nord-Vest, Vest, Sud-Vest Oltenia). Diaspora Start-Up a avut o alocare iniţială de 30 milioane euro.

Beneficiarii au depus 59 proiecte, cu o valoare de aproape cinci ori mai mare, respectiv suma de 144.853.324 euro.

Din totalul proiectelor depuse, 35 au fost aprobate la finanţare, în valoare de 85.599.576 euro. Pentru 32 dintre proiecte au fost încheiate contracte de finanţare, în valoare de 75.350.296 euro.

Ţările cu ponderea cea mai mare din care a fost selectat grupul ţintă în cadrul Diaspora Start-Up sunt: Spania - 27,09 %; Italia - 25,27 %; Marea Britanie - 13,99 %; Germania - 5,90 %; Republica Moldova - 5.14 %.

Activităţile vizate de beneficiarii Diaspora Start-Up au fost lucrări de construcţii a clădirilor rezidenţiale şi nerezidenţiale, activităţi de întreţinere peisagistică, realizare de soft-uri la comandă, restaurante, fabricarea mobilei, fabricarea pâinii.