Exporturile joacă un rol esenţial în alimentarea creşterii economice a Chinei, servind drept piatră de temelie a strategiei sale de dezvoltare. De la aderarea sa la Organizaţia Mondială a Comerţului (OMC), în 2001, China a cunoscut o creştere remarcabilă a activităţii de export, notează statista.com, amintind că, în baza sectorului său uriaş de producţie şi a forţei de muncă numeroase, exporturile chineze de bunuri au crescut de peste zece ori în ultimele două decenii, ajungând de la mai puţin de 300 de miliarde de dolari în 2001 la aproape 3,4 trilioane de dolari în 2023.
Conform sursei citate, Uniunea Europeană (UE) este un partener major de export al Chinei, iar importanţa sa pentru cel mai mare exportator din lume este în creştere, deoarece tensiunile dintre SUA şi ţara asiatică au dus la o scădere semnificativă a importurilor americane din centrul de producţie mondial. Astfel, printre cei mai importanţi parteneri de export ai Chinei se numără Statele Unite, Uniunea Europeană şi cele zece ţări membre ASEAN (Asociaţia Naţiunilor din Sud-Estul Asiei), care au depăşit SUA, devenind cea mai importantă piaţă de export a Chinei în 2023, după o scădere a importurilor americane, pe fondul tensiunilor în creştere. Deşi s-au redus cu 5% în 2023, faţă de 2022, importurile ASEAN din China s-au cifrat la 523,7 miliarde de dolari, în timp ce achiziţiile UE din ţara asiatică au scăzut cu 10,2%, la 501,2 miliarde de dolari. Exporturile Chinei spre SUA au scăzut cu 13,1%, la 500,3 miliarde de dolari, potrivit datelor oficiale de la Beijing, citate de Statista. Urmează Hong Kong, cu achiziţii de 274,6 miliarde de dolari (-6,3%), Japonia - cu 157,5 miliarde de dolari (-8,4%), Coreea de Sud - cu 149 miliarde de dolari (-7,2%), India - cu 117,7 miliarde de dolari (+0,8%).
Nou intrată pe lista celor mai importanţi parteneri ai Chinei este Rusia, care a înregistrat o creştere cu peste 65% a importurilor din ţara asiatică din 2021, cu un an înainte de invazia Moscovei în Ucraina, potrivit sursei citate. Anul trecut, aceste importuri au sporit cu 46,9%, la 111 miliarde de dolari.
Toate aceste economii se bazează pe China pentru o gamă largă de bunuri, de la electronice şi maşini, până la textile şi alte produse de consum, precum şi consumabile industriale. Pandemia de Covid-19, care a oprit temporar economia chineză sau părţi ale acesteia, a evidenţiat interconexiunea economiei mondiale şi dependenţa acesteia de China, pe măsură ce efectele perturbărilor lanţului global de aprovizionare s-au resimţit ani de zile.
Preşedintele chinez Xi Jinping a sosit duminică la Paris, demarând o vizită în trei ţări din Europa, prima sa vizită din ultimii cinci ani. În prima etapă a turneului său, liderul chinez s-a întâlnit cu preşedintele francez Emanuel Macron şi cu Ursula von der Leyen, preşedintele Comisiei Europene, discutând despre războiul din Ucraina, relaţia Chinei cu Rusia şi politica comercială. Subvenţiile Chinei pentru producătorii autohtoni de vehicule electrice au fost, de asemenea, pe ordinea de zi, întrucât Comisia Europeană investighează în prezent dacă aceste subvenţii le oferă producătorilor de automobile chinezi un avantaj nedrept faţă de concurenţii lor europeni pe piaţa în creştere rapidă a maşinilor electrice.
• UE vrea să-şi majoreze exporturile de alimente în China
Majorarea exporturilor de produse agroalimentare spre a doua mare economie a lumii şi păstrarea hranei deasupra tensiunilor comerciale crescute dintre China şi UE reprezintă obiectivul comisarului european pentru Agricultură, Janusz Wojciechowski, conform Reuters.
Acesta a declarat luna trecută, într-un interviu acordat la Shanghai: "În comerţul cu alimente nu există bariere pentru importurile chineze. Intenţia mea este să evit, pe cât posibil, ca agricultura să fie penalizată pentru problemele din alte sectoare, lucru care se poate întâmpla uneori".
Spre deosebire de sectoare precum panourile fotovoltaice şi noile vehicule ecologice, sectorul agroalimentar al Uniunii Europene a înregistrat un surplus de pe urma schimburilor comerciale cu China. De asemenea, faţă de alte sectoare, comerţul liber de alimente rămâne "un instrument foarte important pentru a asigura securitatea alimentară peste tot", acesta fiind motivul pentru care sancţiunile occidentale impuse Rusiei, după invadarea Ucrainei, nu au fost aplicate şi la produsele agroalimentare, a spus comisarul Wojciechowski.
Anul trecut, exporturile UE de produse agroalimentare în China s-au cifrat la 14,6 miliarde de euro, în scădere cu 8% comparativ cu 2022, în timp ce importurile UE din China au scăzut cu 15%, până la 8,3 miliarde de euro, potrivit Agerpres.