Regulamentul Senatului aşteaptă votul final şi decizia Curţii Constituţionale

Senatorii au încheiat, după aproape două luni de discuţii, dezbaterea pe fond a noului regulament al camerei superioare a Parlamentului. Plenul a adoptat, în numai o zi, 194 de articole din proiectul de regulament, după ce, timp de cinci săptămîni, nu a dezbătut decît 22. Votul a fost accelerat de înţelegerea la care au ajuns parlamentarii puterii şi cei ai opoziţiei privind înlăturarea blocajului creat în dezbateri. Aceştia au decis ca votul final asupra noilor regulamente ale celor două camere ale Parlamentului să fie dat în 24 octombrie, urmînd ca acestea să fie puse în aplicare în termen de 25 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial, astfel încît să existe timpul necesar atît pentru sesizarea Curţii Constituţionale, cît şi pentru primirea unui răspuns din partea acesteia.

La propunerea preşedintelui Senatului, Nicolae Văcăroiu, anumite secţiuni din regulament au fost votate "în bloc", avînd în vedere că parlamentarii de la putere şi din opoziţie conveniseră să renunţe la intervenţiile în plen. Au fost supuse la vot textele reanalizate de comisia specială, unele dintre ele reformulate sau avînd cîte două variante, una a puterii şi alta a opoziţiei.

Tot în două variante a fost prezentat în raportul suplimentar şi controversatul articol referitor la posibilitatea revocării preşedintelui Senatului, articolul care a dus, de fapt, la blocarea activităţii legislative. Textul adoptat prevede că revocarea din funcţie a preşedintelui camerei superioare poate fi propusă la cererea a minimum o treime din numărul total al senatorilor. Preşedintele Senatului poate fi revocat dacă încalcă prevederile Constituţiei sau încalcă grav sau în mod repetat prevederile regulamentului acestei camere sau ale regulamentului şedinţelor comune. De asemenea, revocarea din funcţia de preşedinte al Senatului poate fi propusă şi de jumătate plus unu din numărul total al senatorilor.

Varianta propusă de PSD, res-pinsă de plen, prevedea că revocarea din funcţie a preşedintelui Senatului se poate face de către plen, la cererea grupului parlamentar care l-a propus pentru această funcţie. Condiţia era ca preşedintele să fi săvîrşit fapte grave, prin care ar fi încălcat prevederile Constituţiei. Plenul s-a exprimat pentru varianta reprezentanţilor puterii.

După alegerea unui nou preşedinte al Senatului, va fi renegociată, dacă este cazul, repartizarea celorlalte funcţii din Biroul Permanent, astfel încît acesta să reflecte configuraţia politică rezultată din alegeri.

O altă noutate este permanentizarea activităţii Comisiei pentru regulament, care va fi formată din cîte un reprezentant al fiecărui grup parlamentar.

Parlamentarii PSD vor să depună la Curtea Constituţională o contestaţie care vizează, în primul rînd, chestiunile politice din regulament, cum ar fi revocarea preşedinţilor camerelor, şi, în al doilea rînd, totalitatea prevederilor.