English
Preşedintele american Donald Trump a semnat un ordin prezidenţial care încheie statutul economic preferenţial aplicat de americani teritoriului chinez Hong Kong ca pedeapsă împotriva Chinei pentru ceea ce Trump a numit "acţiuni opresive", după ce China a adoptat o nouă lege de securitate naţională pentru teritoriul semi-autonom, relatează Reuters. Decretul lui Trump a făcut China să ameninţe cu represalii.
Decretul prezidenţial stabileşte că Hong Kong-ul va fi tratat ca restul Chinei în ceea ce priveşte schimburile comerciale: "fără privilegii, fără tratament economic special şi fără export de tehnologii importante", după cum a afirmat Trump, care a citat ca motiv decizia Chinei de a adopta noua lege de securitate naţională pentru Hong Kong. Decretul prezidenţial dă de asemenea posibilitatea impunerii de sancţiuni oficialilor chinezi care contribuie la distrugerea drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor din Hong Kong.
Sub ordinul respectiv, proprietatea privată de pe teritoriul american a oricărei persoane ce acţionează pentru deteriorarea proceselor sau instituţiilor democratice din Hong Kong va fi blocată. Oficialii americani trebuie de asemenea să acţioneze pentru a revoca excepţiile din legislaţia americană pentru exporturile către Hong Kong.
Factorii de decizie de la Beijing au luat în vizor Hong Kong-ul încă de anul trecut însă au amânat demersurile de preluare a controlului asupra oraşului după ce eforturile au fost blocate de activiştii anti-China şi pro-democraţie. Mai mulţi activişti au fost deja arestaţi sub noua lege, adoptată în iunie, care ridică de asemenea semne de întrebare cu privire la viitorul oraşului ca hub financiar în regiune. În virtutea noilor legi, agenţiile de securitate chineze îşi pot înfiinţa baze operaţionale pe insulă pentru a contracara "secesiunea, activitatea subversivă, terorismul şi influenţele străine".
Până anul trecut Hong Kong-ul s-a bucurat de o autonomie fără comparaţie în raport cu China continentală, asta în contextul acordului de predare a oraşului semnat în 1997 între Marea Britanie şi China - valabil până în 2047 - sub care oraşul este menit să fie guvernat sub principiul "o ţară, două sisteme". Conceptul a permis menţinerea unui număr de libertăţi individuale pentru populaţia fostei colonii britanice care nu sunt valabile pentru populaţia Chinei continentale. Dinastia Qing a cedat Hong Kong-ul Imperiului Britanic în 1898 după pierderea celui de-al doilea război al opiului, acordul fiind văzut în China drept un "tratat inegal".
Preşedintele american a promis de altfel că va "aborda problema foarte puternic" încă din luna mai când a apărut primul draft al proiectului de lege pentru Hong Kong privind securitatea naţională. Se prefigurează astfel un nou episod de deteriorare a relaţiilor bilaterale dintre Statele Unite şi China, relaţie care a modelat era globalizării în cei 30 de ani ce au urmat sfârşitului Războiului Rece. Tensiunile dintre cele două superputeri s-au amplificat în mandatului lui Trump, a cărui administraţie republicană a renunţat la colaboraţionismul din trecut şi a demarat în schimb o politică confruntaţionistă pentru supremaţie, asta şi în contextul în care China s-a îndreptat tot mai mult către cadrul de funcţionare al unei dictaturi totale, renunţând la o parte din reformele promise. Deteriorarea relaţiilor a fost de asemenea amplificată de pandemia de coronavirus, pornită dintr-o regiune din China, care a lovit serios în şansele lui Trump de a fi reales în noiembrie.
"În 2017, după ce Trump a fost ales şi când făcea scandal pe comerţ şi aşa mai departe, preşedintele Chinei s-a dus la Davos şi a spus că va apăra globalizarea, iar toată lumea l-a aplaudat şi a zis «doamne ajută, există un adult în încăpere». Dar se pare că atunci când încarcerezi 1 milion de oameni în centre de reeducare, când rupi acordul pe Hong Kong şi îţi terorizezi populaţia cu ameninţări de închisoare pe viaţă, când pui la cale o gigantică reţea externă de spionaj care se bazează pe repatrierea co-naţionalilor - cu opţiunea «vino acasă sau te sinucizi» -, când începi să apari pe toate radarele serviciilor de intelligence din Europa, când europenii însăşi la nivelul UE încep să se supere foarte tare pe tine pentru că negociezi un acord comercial de 8 ani fără să ai intenţia de a semna aşa ceva ci doar să furi tehnologie, practic reiese că toţi sunt supăraţi pe China", comentează situaţia Mark Blyth, profesor de economie politică la Brown University din SUA.
Blyth adaugă: "Britanicii se pare că sunt destul de serioşi în a oferi cetăţenie pentru 3 milioane de oameni din Hong Kong. E o chestie destul de mare pentru că chinezii s-au supărat foarte tare. (...) Sunt şi în China grupuri care vorbesc foarte încet că Xi Jingping s-a mişcat prea rapid şi prea departe. (...) Sunt puternici dar nu atât de puternici, iar dacă reuşeşti să pui Statele Unite şi Uniunea Europeană împotriva ta, când UE ar trebui să fie aliatul tău natural pe măsură ce SUA face implozie şi devine hipernaţionalistă, atunci chiar au administrat greşit (situaţia) şi nu au încotro să se îndrepte. La căpătul zilei, chinezii încă se bazează pe SUA să fie ţara netă pe deficit din sistem pentru surplusul pe care îl rulează ei. (...) Toată situaţia cu uigurii arată foarte rău pentru ei. Acum 5-10 ani era China tehnocrată care se deschidea pentru lume, te puteai plimba în orice oraş, părea să fie un loc funcţional chiar dacă nu era o democraţie. Acum sunt 1 milion de oameni în închisoare (în Xinjiang, China), iar deşi SUA are mai multe persoane încarcerate decât orice altă ţară, noi măcar nu o facem doar pentru că sunt musulmani, ci din toate celelalte motive".
În orice caz, brokerii din oraş se aşteaptă totuşi ca Beijingul să acţioneze cu prudenţă pentru a nu distruge arhitectura sistemului financiar şi rolul Hong Kong-ului în condiţiile în care companiile chineze au atras finanţări solide prin piaţa de capital din oraş.
Preşedintele american a mai semnat o altă lege adoptată de Congres, ce oferă posibilitatea sancţionării băncilor care fac afaceri cu oficiali chinezi ce implementează noua lege de securitate aplicată Hong Kong-ului.
"Această lege acordă administraţiei mele noi unelte puternice pentru a-i trage la răspundere pe indivizii şi entităţile implicate în diminuarea libertăţii Hong Kong", a a afirmat Trump, care a declarat că nu are planuri să poarate discuţii cu omologul său chinez Xi Jingping,
Ministerul de externe de la Beijing a anunţat că Beijingul va impune măsuri de retorsiune în răspuns, sancţionând oficiali americani sau entităţi care aplică legea de sancţionare a băncilor, fără a face referire la problema încetării tratamentului preferenţial pentru oraşul autonom. "Problemele cu privire la Hong Kong sunt problemele interne ale Chinei şi nicio ţară străină nu are dreptul să intervină", a precizat Ministerul într-o declaraţie de presă.
Analiştii citaţi de Reuters spun că încetarea tratamentului special pentru Hong Kong va dăuna însă întocmai Statelor Unite în contextul în care oraşul reprezintă principala sursă de surplus comercial cu bunuri al SUA în 2019, acesta ridicându-se la 26,1 miliarde de dolari. Circa 85.000 de cetăţeni americani trăiau în Hong Kong în 2018 iar peste 1.300 de companii americane au operaţiuni acolo, inclusiv cele mai mari firme financiare de origine americană. Statele Unite au început încă din iunie să taie din beneficiile acordate insulei, blocând exporturile de echipamente militare şi restricţionând accesul la produse tehnologice de înaltă calitate.
Un oficial american a mai precizat pentru sursa citată, sub condiţia anonimatului, că administraţia mai pregăteşte o serie de sancţiuni împotriva oficialilor chinezi şi entităţilor implicate în deteriorarea sistemului din Hong Kong. Următorul val de sancţiuni ar urma să includă interdicţii de călătorie pentru Hong Kong şi posibile sancţiuni prin Departamentul pentru Trezorerie, ministerul de finanţe american, pentru anumiţi oficiali chinezi.
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
