Relaţii mai strânse între UE şi China

Europa a luat treptat măsuri pentru reechilibrarea şi unificarea relaţiei sale cu China în ultimii ani, încercând să împiedice o deteriorare a legăturilor bilaterale aşa cum s-a întâmplat între SUA şi China. 2020 trebuia să fie un an de transformare al relaţiilor Chinei cu Uniunea Europeană, dar pandemia a schimbat însă planurile. Summitul bilateral anual, o reuniune extraordinară a tuturor celor 27 de şefi de guvern ai UE şi a liderului chinez Xi Jinping, programată pentru 14 septembrie la Leipzig, s-a transformat într-un apel video între preşedintele Chinei, Xi Jinping, preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, preşedintele Consiliului European, Charles Michel şi cancelarul german Angela Merkel, întrucât Germania deţine în prezent preşedinţia rotativă de şase luni a blocului.

De altfel, Summitul - şi un tratat bilateral de investiţii mult visat între China şi UE, cunoscut sub numele de Acordul cuprinzător privind investiţiile (CAI) - urma să fie realizarea supremă a preşedinţiei rotative a Germaniei a Consiliului UE.

Pe agenda reuniunii liderilor s-a regăsit comerţul şi investiţiile, schimbările climatice şi biodiversitatea, răspunsul la pandemia COVID-19, precum şi afacerile internaţionale şi alte chestiuni.

Negocierile cu China cu privire la un acord de protejare a investiţiilor, care ar trebui să creeze condiţii concurenţiale echitabile între companiile chineze şi europene, se derulează încă din 2013.

În 2019, Comisia Europeană a adoptat o atitudine mai asertivă etichetând China nu numai ca un partener strategic pentru cooperare, ci şi ca un competitor şi "rival sistemic". La sfârşitul acestui an, va intra în vigoare un cadru consolidat de screening pentru investiţiile străine directe, pe măsură ce au crescut îngrijorările cu privire la activele strategice cumpărate de entităţile străine.

Ursula von der Leyen a descris discuţiile din cadrul apelului video ca fiind "sincere şi deschise ... constructive şi intense" într-un răspuns către punctele crescând de frecare dintre cele două părţi.

De asemenea, preşedintele Consiliului European, Charles Michel, s-a declarat mulţumit de discuţii, precizând că Uniunea Europeană a făcut un nou pas spre configurarea unei relaţii mai echilibrate cu Beijingul.

"E esenţial să colaborăm cu China, susţinând însă interesele şi valorile UE. Europa trebuie să fie un jucător, nu un teren de joc", a precizat după videoconferinţă Charles Michel, adăugând: "Există disensiuni reale şi nu le ascundem. Dar suntem pregătiţi să colaborăm, să cooperăm în ce domenii putem, să căutăm soluţii", a mai spus Michel.

Totodată, preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, le-a spus reporterilor că e un semn pozitiv faptul că autorităţile chineze au desemnat o echipă la nivel înalt pentru a negocia acordul privind investiţiile.

Primele nouă luni ale anului 2020 au cunoscut o agitaţie semnificativă la nivel geopolitic pe fondul pandemiei de Covid-19. Atât UE, cât şi China au demonstrat că îşi doresc o întărire a relaţiilor şi o colaborare mai strânsă.

În cadrul întâlnirii virtuale, Xi a propus patru noi principii pentru a ghida relaţiile dintre China şi Europa: "coexistenţa paşnică, deschiderea şi cooperarea, multilateralismul, precum şi dialogul şi consultarea".

Xi, Merkel, Michel şi von der Leyen au fost de acord să "accelereze" negocierile, potrivit Xinhua, cu scopul de a finaliza discuţiile până la sfârşitul anului.

În ceea ce priveşte negocierile pentru un acord global de investiţii (CAI) ambiţios UE-China, în timp ce ambele părţi au înregistrat progrese în ceea ce priveşte normele care reglementează comportamentul companiilor deţinute de stat, transferul forţat de tehnologie şi transparenţa subvenţiilor, UE a subliniat că este nevoie urgentă de mai multe eforturi în ceea ce priveşte aspectele reechilibrării accesului pe piaţă şi dezvoltarea durabilă. UE a solicitat Chinei să îşi intensifice eforturile în aceste domenii. Cele două părţi şi-au reafirmat obiectivul de a închide lacunele rămase înainte de sfârşitul anului. Partea UE a subliniat că va fi necesar un angajament politic la nivel înalt în cadrul sistemului chinez pentru a ajunge la un acord semnificativ.

Totodată, UE şi-a reiterat apelul adresat Chinei de a se angaja în viitoare negocieri privind subvenţiile industriale în cadrul OMC. UE a subliniat că, în conformitate cu angajamentul declarat al Chinei de a se deschide şi de a se asigura că producătorii din UE sunt trataţi în mod echitabil pe piaţa chineză, trebuie depuse mai multe măsuri pentru a îmbunătăţi accesul pe piaţă în comerţul agroalimentar, în serviciile financiare şi în sectorul digital. De asemenea, UE şi-a exprimat din nou în mod clar preocupările cu privire la supracapacitate, atât în sectoarele tradiţionale, ar fi oţelul şi aluminiul, cât şi în cele de înaltă tehnologie.

Cele două părţi au salutat semnarea Acordului UE-China privind indicaţiile geografice, care va îmbunătăţi accesul la piaţa chineză, în special pentru produsele agricole europene de înaltă calitate.

Acestea au convenit, de asemenea, să stabilească "dialoguri la nivel înalt" privind mediul şi clima, precum şi problemele digitale.

UE a subliniat necesitatea reciprocităţii şi a unor condiţii de concurenţă echitabile în domeniul ştiinţei şi tehnologiei, susţinute de standarde etice şi de integritate ridicate. Liderii au salutat şi au convenit să continue dialogul digital la nivel înalt. Aceştia au aşteptat cu interes progrese concrete în ceea ce priveşte standardele TIC, siguranţa produselor şi cercetarea şi inovarea.

În problemele digitale, China poate căuta un buy-in european pentru "Iniţiativa globală privind securitatea datelor", eforturile Beijingului de a contribui la modelarea regulilor internaţionale privind datele şi alte probleme digitale. Scopul declarat al iniţiativei, potrivit Chinei, este de a "găsi o cale de respect reciproc şi de guvernare comună pentru abordarea provocării securităţii digitale".

Aceasta prevede, în primul rând, abordarea securităţii datelor cu o atitudine obiectivă şi raţională şi menţinerea unui lanţ de aprovizionare global deschis, sigur şi stabil. Totodată, iniţiativa Chinei prevede opunerea utilizării activităţilor TIC pentru a afecta infrastructura critică a altor state sau a fura date importante. În plus, aceasta susţine întreprinderea de acţiuni pentru a preveni şi a pune capăt activităţilor care încalcă informaţiile personale, opunerea în faţa abuzului de TIC pentru a efectua supravegherea în masă împotriva altor state sau angajarea în colectarea neautorizată a informaţiilor personale ale altor state.

Totodată, China propune cererea companiilor să respecte legile ţărilor gazdă, să renunţe la constrângerea companiilor interne la stocarea datelor generate şi obţinute în străinătate pe propriul teritoriu. De asemenea, prevede respectarea suveranităţii, jurisdicţiei şi guvernanţei datelor altor state, evitarea solicitării companiilor sau persoanelor fizice să furnizeze date situate în alte state fără permisiunea acestora din urmă.

Iniţiativa Chinei cere şi îndeplinirea nevoillor de aplicare a legii pentru date de peste mări prin asistenţă judiciară sau alte canale adecvate.Furnizorii de produse şi servicii TIC nu ar trebui să instaleze backdoor în produsele şi serviciile lor pentru a obţine în mod ilegal date despre utilizatori, mai susţine iniţiativa din China, care mai prevede că societăţile TIC nu ar trebui să caute interese ilegitime, profitând de dependenţa utilizatorilor de produsele lor.

Priorităţile din această iniţiativă a Beijingului includ un amestec interesant de preocupări ale statului chinez (de exemplu, întreruperea accesului la tehnologia occidentală şi puterea tot mai mare a companiilor de tehnologie străine) şi încercări de a aborda îngrijorările cu privire la China (faptul că există temeri că firmele chineze TIC ar putea permite scurgerea datelor sau deteriorează infrastructura tehnologică la cererea Beijingului). Desigur, China are propriile motive pentru a fi îngrijorată de securitatea datelor - scurgerile Snowden au dezvăluit amploarea supravegherii digitale a SUA în întreaga lume.

De altfel, China are dreptate că guvernanţa globală în problemele digitale rămâne cu mult, mult în urma tehnologiei actuale. Efortul serios de a contura împreună un cadru de principii directoare este de mult întârziat, iar Beijingul încearcă să propună o soluţie pentru o ajunge la un consens global cu privire la această problemă controversată.

Pandemia a accelerat nevoia de digitalizare, astfel că Europa trebuie să grăbească paşii în domeniul tehnologiei şi în trasarea reglementărilor necesare pentru implementarea 5G, altfel riscă să rămână în urmă în această cursă. De altfel, rapoartele financiare arată că societăţile din domeniul tehnologiei au cele mai bune rezultate şi au fost cel mai puţin lovite de pandemie, iar în plus pot fi un motor important al redresării economice.

În ceea ce priveşte răspunsul la pandemia COVID-19, UE a subliniat responsabilitatea comună de a participa la eforturile globale de a opri răspândirea virusului, de a stimula cercetarea privind tratamentele şi vaccinurile şi de a consolida rolul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, inclusiv prin punerea integrală în aplicare a Rezoluţiei Adunării Mondiale a Sănătăţii din mai 2020. UE a subliniat, de asemenea, că măsurile de redresare ar trebui să sprijine tranziţia către o economie mai ecologică şi mai durabilă. Angajamentul deplin al Chinei în eforturile G20 de a sprijini ţările cu venituri reduse şi de a pune în aplicare în mod eficient Iniţiativa de suspendare a serviciului datoriei G20 - Paris Club va fi, de asemenea, esenţială.

UE şi-a exprimat, de asemenea, disponibilitatea de a continua să discute Strategic Agenda for Cooperation 2025, care poate fi încheiată numai după ce s-au înregistrat progrese semnificative în negocierile privind acordul global de investiţii.

O reuniune a liderilor UE-China cu participarea şefilor de stat şi de guvern ai statelor membre ale UE şi a preşedintelui Xi este prevăzută să aibă loc în 2021.