REPREZENTATĂ ÎN JUSTIŢIE DE SCA STĂNESCU MILOŞ DUMITRU & ASOCIAŢII ELCEN cere Primăriei Capitalei să-i achite creanţa de la RADET

Comitetul creditorilor Electrocentrale Bucureşti (ELCEN) a hotărât, în 2 iulie, ca SCA Stănescu Miloş Dumitru & Asociaţii să reprezinte ELCEN în justiţie, într-un dosar în care să solicite recuperarea datoriei pe care RADET o are la Electrocentrale Bucureşti, direct de la Primăria Capitalei.

În şedinţa Comitetului creditorilor societăţii, s-a mai decis ca Ecovis Ciurtin & Associates să asigure ELCEN serviciile de asistenţă juridică şi reprezentare în procedura de insolvenţă deschisă la Tribunalul din Dusseldorf faţă de debitoarea FMT Instandhaltung GMBH Fur Industrieanlange, conform informaţiilor publicate în Buletinul Procedurilor de Insolvenţă.

În planul de reorganizare a ELCEN din vara anului trecut se stipula că o astfel de soluţie este de evitat. Potrivit acestuia, creanţa istorică a RADET faţă de ELCEN, de 3,7 miliarde lei, fusese reevaluată în scădere, la 1,095 miliarde lei, întrucât un eventual demers de atragere în instanţă a răspunderii Primăriei Capitalei pentru plata întregii sume "ar putea avea o durată estimată de 10-12 ani".

Simona Miloş, partener în cadrul SMDA, ne-a declarat că firma de avocatură pe care o reprezintă urmează să facă o evaluare a situaţiei şi să stabilească strategia pe care o va urma în funcţie de rezultatul acesteia. "Ar trebui ca şi societăţile de stat să îşi achite datoriile către firmele private, nu doar invers", consideră domnia sa, apreciind: "Primăria nu plăteşte RADET, RADET nu plăteşte ELCEN şi intră în lanţ în faliment din cauză că statul nu plăteşte. Această situaţie dovedeşte ce se întâmplă atunci când autorităţile de stat nu îşi achită obligaţiile. Sistemul funcţionează, din păcate, doar invers: când privatul nu plăteşte, a doua zi are conturile blocate. Când statul nu plăteşte, nimeni nu răspunde. Este timpul să se schimbe mentalităţile şi să răspundă şi statul dacă este vinovat".

Situaţia ELCEN este una destul de critică, în condiţiile în care sistemul de termoficare din Bucureşti este foarte aproape să atingă pragul maxim de suportabilitate, a afirmat, la finalul lunii trecute, Claudiu Creţu, administrator special ELCEN. Potrivit domniei sale, fără investiţii serioase în următorii 1-2 ani, existenţa companiei ar putea fi pusă în pericol.

Administratorul special al Elcen a declarat: "Este nevoie de investiţii în modernizarea echipamentelor eficiente, trebuie să le facem, aceasta este soluţia pentru că eficienţa vine din investiţii. Noi avem un plan de investiţii - parte a planului de reorganizare - şi este nevoie ca acesta să meargă mai departe în condiţiile în care marii creditori ai Elcen sunt de stat. Eu rămân optimist şi cred că situaţia în Bucureşti va lua o turnură pozitivă pentru că suntem foarte aproape de maximul de suportabilitate - deja iarna trecută au fost sincope în livrarea de energie termică, deja situaţia este destul de critică şi nu mai putem funcţiona în continuare gândindu-ne «lasă că merge şi aşa». Am mers «şi aşa» în ultimii zece ani, nu mai putem prea mult timp. (...)Asigurăm pe toată lumea că, la iarnă, vom funcţiona rezonabil, nu perfect - repet, funcţionăm cu patru centrale, dintre care doar una este modernă, iar două sunt din 1964".

În ocazia conferinţei organizată în februarie de Ziarul BURSA pe teme de insolvenţă, avocatul Gheorghe Piperea, administratorul judiciar al RADET, declara că, în circa două luni, urma să aibă loc o modificare a planului de restructurare a RADET, care să îl facă convergent cu cel de la ELCEN, ambele entităţi urmând să îşi transfere business-ul la o societate în curs de înfiinţare de către Primăria Bucureşti, Termoenergetica.

Problema fundamentală care se pune este sursa de finanţare, a mai spus, atunci, avocatul, adăugând: "Dacă la început modalitatea de restructurare era fuziunea celor două entităţi şi ştergerea creanţei de 3,7 miliarde lei, acum această soluţie a fost abandonată. Primăria Capitalei, ANAF şi Ministerul Energiei au decis, în august 2018, că noua companie va primi 1,2 miliarde lei, bani cu care va fi cumpărată creanţa Fiscului de 1,09 miliarde lei, restul reprezentând capital de lucru pentru începerea retehnologizării celor două tipuri de business - CET-urile şi ţevile. Sunt nişte costuri colosale, pentru că este al doilea cel mai mare sistem de energie termică din lume după cel din Moscova. Acum este ciur, într-adevăr, trebuia retehnologizat de acum 30 de ani, dar asta nu înseamnă că trebuie să renunţăm la el".

Judecătorii Tribunalului Bucureşti au decis, în 17 aprilie, intrarea în faliment a RADET, falimentul fiind, în prezent, suspendat, în aşteptarea judecării apelului la hotărârea judecătorului sindic.