Republica Moldova este optimistă în privinţa şanselor de aderare la UE

• Interviu cu E.S. Iurie Reniţă, Ambasadorul Republicii Moldova în România

Reporter: Oficialii europeni au apreciat pozitiv reformele din Republica Moldova. Cum se vede, însă, din Republica Moldova, criza economică şi politică din Uniunea Europeană (UE) şi cum credeţi va influenţa procesul de aderare?

E.S. Iurie Reniţă: Indiferent de evoluţiile interne şi externe ale UE sau de procesele prin care aceasta trece actualmente, poziţia fermă şi clară a Republicii Moldova constă în integrarea în UE. Este foarte important să implementăm standardele europene. Urmărim cu multă atenţie abordările din cadrul UE pe un aspect sau altul, dar nu considerăm că aceste acţiuni ar constitui un impediment în determinarea noas-tră fermă de a reuşi în procesul de integrare. Chiar dacă există discuţii în controversă în spaţiul comunitar vizavi de oportunitatea, dar şi de necesitatea extinderii, de fenomenul de fatigue despre care se vorbeşte în anumite cercuri, procesul de integrare europeană rămâ-ne prioritatea numărul unu pentru Republica Moldova. Scopul nostru este să venim cu tema de acasă bine făcută şi, până în prezent, am reuşit să facem faţă acestui deziderat major. Nu vrem să aducem probleme la Bruxelles, ba chiar din contră, ne dorim să îndeplinim toate standardele conform capitolelor de negociere. Urmărim cu atenţie ceea ce se întâmplă şi ne-am bucurat că şi într-un ultim raport al UE se face o pledoarie în favoarea extinderii. Mesajul este foarte clar: cei care întrunesc condiţiile merită să fie acceptaţi în UE. Concludente în acest sens sunt şi vizitele în Republica Moldova ale cancelarului german Angela Merkel şi Preşedintelui Comisiei Europene Jose Manuel Barroso. Prezenţa lor la Chişinău constituie, totodată, o extraordinară încurajare şi o recunoaştere a realizărilor noastre în procesul de integrare europeană.

Reporter: Dar criza financiară şi economică globală? În ce măsură este economia moldovenească afectată?

E.S. Iurie Reniţă: În 2011, în comparaţie cu alte state, creşterea economică din Republica Moldova a fost de 7,5-8%, însă, ca parte componentă a economiei mondiale, s-au făcut simţite repercusiunile crizei globale. Suntem conectaţi la circuitul economico-financiar internaţional şi, în special cel european, unde merg peste 50% din exporturile noastre, aşa că nu putem rămâne "neafectaţi" de procesul în chestiune.

Între timp s-a schimbat şi structura exporturilor moldoveneşti. Dacă, până nu demult, exportam preponderent produse agricole, acum sunt dominante mărfurile industriale. Acest lucru este foarte important pentru că ne reduce dependenţa şi de factorul natural. Am avut un an de secetă care a afectat producţia agricolă. În schimb, mărfurile industriale nu comportă acest risc şi, astfel, relaţiile comerciale sunt constante.

Reporter: Cum apreciaţi relaţiile economice dintre Chişinău şi Bucureşti? Mai este loc de îmbunătăţiri? Dacă da, în ce sectoare?

E.S. Iurie Reniţă: Graţie restabilirii şi revigorării raporturilor politice odată cu venirea la putere a Alianţei pentru Integrare Europeană, au fost create şi premise propice pentru extinderea cooperării în mai multe domenii, inclusiv cel economic. În prezent, România este cea de-a doua ţară de des-tinaţie a exporturilor moldoveneşti. Pentru noi este extrem de important pentru simplul fapt ca ne aflăm în imediata vecinătate, cheltuielile logistice sunt minime. În 2011, schimburile comerciale au crescut cu peste 50%. Saltul semnificativ este argumentul cel mai concludent că o conjunctură politică favorabilă generează şi un mediu favorabil pentru economie. Anul trecut, recesiunea şi-a făcut simţită prezenţa, dar trendul rămâne pozitiv, cu procente încă încurajatoare.

O economie dezvoltată şi consolidată este de neimaginat fără investiţii. Este un aspect foarte important şi ar fi bine ca investiţiile româneşti să fie mult mai prezente în Republica Moldova. Actualmente, trebuie să recunosc, acestea sunt încă modeste, ele reprezentând doar 7% din totalul inves-tiţiilor străine în Republica Moldova. După părerea mea, această cifră ar trebui cel puţin dublată sau chiar triplată. Un detaliu foarte important: investiţiile moldoveneşti în România sunt echivalente, adică constituie tot 7%. În acest domeniu ar mai fi foarte mult loc de îmbunătăţit situaţia actuală. Poate fi vorba de investiţiile româneşti în exclusivitate sau de finanţe internaţionale, cum a mai fost cazul când filialele din România ale unor lanţuri internaţionale de magazine sau companii ce au investit în Republica Moldova. Un astfel de exemplu, de succes, este cel de la Bălţi, unde compania "Draexlmaier Automotive" a investit într-o uzină de componente pentru autoturis-me, sub forma unei filiale a unei firme din România. Aceasta fabrică lucrează pentru fabrica-mamă din Germania. Prin această investiţie au fost create 2.000 de locuri de muncă, germanii sunt extrem de mulţumiţi de calitatea muncii şi intenţionează să extindă businessul în Bălţi până la 5.000 de muncitori. Deci, acesta este un exemplu de investiţii în Republica Moldova ale unei companii internaţionale venite prin România. Orice investiţie româ-nească este binevenită în Republica Moldova. Ne dorim o diversificare a portofoliului de investiţii, în prezent multe fiind din Est şi am încercat să asigurăm toate condiţiile pentru a încuraja investiţiile româneşti. Recent, am comparat criteriile de bază din România şi Republica Moldova privind investiţiile şi am constatat că în Republica Moldova avem chiar mai multe facilităţi pentru investitori. Cadrul fiscal, de exemplu, este mai favorabil. În plus, stabilitatea politică, foar-te importantă prin influenţa pe care o exercită asupra factorului economic, a fost asigurată odată cu alegerea preşedintelui. Situaţia politică s-a stabilizat şi acum putem spune că îndeplinim toate condiţiile pentru o stabilitate politică de durată, ceea ce ar trebui să reprezinte şi un mesaj concludent pentru investitori: "Este momentul potrivit să investiţi în Republica Moldova".

Reporter: Pe fondul scăderii consumului în statele dezvoltate, multe ţări, printre care se numără şi România, în căutare de noi pieţe şi surse de finanţare, se uită mai mult către Est, spre "lumea emergentă". În ce direcţie se uită Republica Moldova când trebuie să exporte?

E.S. Iurie Reniţă: Diversificarea a reprezentat un aspect important pentru noi şi am reuşit să ramificăm pieţele de desfacere pentru produsele moldoveneşti, fie cele agricole sau industriale. În urmă cu câţiva ani, 80%-90% din exporturile noastre aveau ca destinaţie piaţa răsăriteană. În consecinţă, urmare a procesului de integrare europeană, s-a procedat şi la noi la diversificare. Aşa cum spuneam, în prezent, peste 50% din exporturi merg către state membre UE, ceea ce demonstrează că orientarea noastră strategică este una corectă. Faptul că ne-am orientat către Vest demonstrează că am acceptat şi standardele UE - calitate şi corectitudine - beneficiind, astfel, de avantajele pe care astfel de criterii le impun. Nu negăm, însă, nici importanţa pieţei Estice. Piaţa Rusiei, cea a Ucrainei au capacitaţi de absorbţie şi valorificare extrem de importante. La fel de importantă este piaţa Chinei şi mă bucur că reuşim să valorificăm această piaţă. Chinezii sunt, poate surprinzător, interesaţi de vinurile moldoveneşti. Dacă luăm în considerare capacitatea de absorbţie a pieţei chineze, este clar că este o oportunitate extraordinară. Avantajul pe care l-am avut când am exportat în vest este că ne-a disciplinat, ne-a mobilizat, ne-a motivat să îndeplinim anumite condiţii de calitate. Acum, dacă îndeplinim criteriile calitative, nu contează către cine exportăm.

Reporter: În prezent, Republica Moldova negociază un acord de liber-schimb cu UE. În ce stadiu se află negocierile şi care sunt aşteptările pentru viitor privind acest acord?

E.S. Iurie Reniţă: Pentru moment, în relaţia cu UE ne concentrăm pe trei paliere: acordul politic general - Acordul de Asociere -, liberul-schimb - Zona de Liber Schimb Aprofundată şi Cuprinzătoare (DCFTA) - şi liberalizarea regimului de vize. Palierul economic este dependent şi de factorul politic şi sperăm ca în cea de-a doua jumătate a acestui an să fie semnat Acordul de Asociere, avansând, astfel, şi pe celelalte două paliere. Pentru a întruni condiţiile şi exigenţele UE, va trebui să continuăm reformele majore pe care le-am iniţiat deja. De foarte mulţi ani, Republica Moldova este membru al Organizaţiei Mondiale a Comerţului (OMC), ceea ce face ca îndeplinim multe dintre standardele internaţionale. Urmează un proces de durată, dar ceea ce am reuşit până în prezent ne face să fim optimişti.

Reporter: Aţi amintit şi liberalizarea vizelor. România a constatat pe propria piele câtă importanţă se acordă, la nivel comunitar, combaterii corupţiei şi bunei funcţionări a sistemului judiciar. La rândul ei, Republica Moldova se confruntă cu astfel de probleme...

E.S. Iurie Reniţă: Recent s-a trecut la faza a doua în ceea ce priveşte liberalizarea vizelor, ceea ce înseamnă că pe parcursul acestui an am avea şansa să obţinem liberalizarea. Consider că deficienţele din sistemul judiciar şi corupţia sunt inerente unui stat în tranziţie de la un regim autoritar şi totalitar, cum era cel al Uniunii Sovietice, la un stat democratic, cu economie de piaţă. Guvernul şi Parlamentul de la Chişinău au aprobat Strategia de reformare a sistemului de justiţie, care prevede o reformare de substanţă a structurilor din domeniu, inclusiv prin crearea agenţiilor specializate pentru integritate - similar Agenţiei Naţionale pentru Integritate (ANI) româneşti - sau anti-corupţie - similar Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) româ-neşti. Conform noilor legi, aceste instituţii sunt abilitate să supravegheze şi să stopeze fenomenele despre care spuneam că sunt inevitabile în procesul de tranziţie. În ceea ce priveşte corupţia, să te angajezi că o vei înlătura 100% nu este real, dar să o reduci considerabil este un obiectiv asupra căruia lucrăm foarte intens. Ştim foarte bine că apropierea noastră de UE depinde, în mare măsură, de succesul pe care îl vom înregistra în reformarea justiţiei, combaterea corupţiei şi a crimei organizate. Putem performa în alte domenii, dar suntem conştienţi că, dacă pe domeniul respectiv suntem restanţieri, şansele de a deveni membri UE se reduc, motiv pentru care am şi acţionat într-o manieră chiar radicală în reformare.

Reporter: În ce stadiu se află discuţiile pentru gazoductul Iaşi-Ungheni?

E.S. Iurie Reniţă: Alianţa pentru Integrare Europeană, odată cu venirea ei la putere în 2009, şi-a propus de o manieră concretă să diminueze dependenţa excesivă faţă de gazele şi electricitatea dintr-o singură sursă. De aici am şi pornit construcţia gazoductului Iaşi-Ungheni şi conectarea sistemelor electrice ale Republicii Moldova cu cel româneşti şi, implicit, cu cele europene, dar vorbim despre obiective strategice majore care necesită timp. Cel mai repede vom avansa cu gazoductul. Conform declaraţiilor şi angajamentelor asumate de către cei doi Premieri, urmează ca la sfârşitul acestui an să fie dat în exploatare. Va trebui, deci, să găsim posibilităţi de aprovizionare, din România sau din alte surse, pentru a ne reduce dependenţa de gazul de la Est. Capacitatea gazoductului este una suficientă pentru a asigura necesităţile Republicii Moldova. Mai avem în proiect şi racordarea la reţeaua electrică Bălţi-Suceava (Nord), care va fi finalizată în cursul anilor următori, însă pentru care nu pot face o estimare exactă a orizontului de implementare. Noi ne dorim ca acest lucru să se întâmple cât mai curând. În plan sunt şi reţelele Ungheni-Iaşi (Centru) şi Fălciu-Goteşti (Sud). Prin cele trei sisteme electrice, Republica Moldova şi-ar asigura necesităţile de consum de electricitate. Atât gazoductul, cât şi reţelele electrice ar plasa Republica Moldova într-o situaţie absolut nouă sub aspectul securităţii energetice şi generale, dar şi sub aspect politic. Având posibilităţile respective de aprovizionare, eşti într-o altfel de conjunctură în negocierile cu partenerii de la Est. Actuala guvernare de la Chişinău a conştientizat foarte bine că este absolut necesară diversificarea resurselor energetice. Aceasta este şi una dintre condiţiile de apropiere şi integrare în UE.

Reporter: Nu cu mult timp în urmă venea, de la Moscova, un ultimatum cu privire la renunţarea implementării prevederilor pachetului energetic al treilea al UE în schimbul alimentării cu gaz. Va fi acest pachet implementat începând cu anul următor sau va fi amâ-nat până în 2020?

E.S. Iurie Reniţă: Nu aş zice ultimatum, deoarece suntem un stat independent şi noi decidem cum este cel mai indicat să procedăm într-o situaţie sau alta. Da, subiectul a generat o serie de controverse atât pe plan intern, cât şi extern. În virtutea sensibilităţii subiectului, am avut discuţii constante cu UE. De vreme ce Moldova este membru al Comunităţii Energetice Europene, ne-am angajat să respectam obligaţiile asumate. În consecinţă, în strânsă colaborare şi coordonare cu partenerii noştri europeni, am decis să extindem perioada de implementare până în anul 2020. Se ştie foarte bine că sunt şi alte state, inclusiv cele europene, care au amâ-nat implementarea pachetului energetic III. Această amânare nu trebuie să constituie un motiv de preocupare sub aspect politic. Poziţia noastră rămâne fermă: rămânem în această comunitate energetică şi ne continuăm pledoaria pentru UE. Poziţia noas-tră oficială este că vom implementa prevederile, cu amânare până în momentul în care vom reuşi să ne soluţionăm toate problemele care privesc acest subiect.

Reporter: S-a vorbit, în ultimul timp, despre posibilitatea federalizării Republicii Moldova. În ce măsură ar putea această formă de organizare să rezolve probleme de natură internă?

E.S. Iurie Reniţă: Există numeroa-se opinii în acest sens, atât lansate de către mass-media, cât şi de diverşi factori politici interni şi internaţionali. În ceea ce ne priveşte, Republica Moldova are o Constituţie care stabileşte foarte clar principiile de organizare ale statului, iar printre acestea nu figurează federalizarea. Orice modificare în această direcţie nu poate fi făcută decât prin modificarea Constituţiei. Mai există o lege din 2005, adoptată în unanimitate de Parlament, în care este prevăzut că Republica Moldova este un stat unitar, dar aceeaşi lege prevede că regiunii trans-nistrene i se va oferi un statut special în cadrul Republicii Moldova. Legea aceasta este în vigoare şi trebuie res-pectată. În cadrul acestor prevederi constituţionale suntem dispuşi să oferim ceea şi susţinem în discuţiile cu partenerii din mecanismul 5+2, anume un statut special în cadrul Republicii Moldova. În discuţii am pornit, în primul rând, de la apropierea celor două maluri ale Nistrului. În acest sens s-au făcut deja primii paşi, chiar încurajatori, de a crea condiţiile fireşti pentru ca cetăţenii să se deplaseze liberi de pe un mal pe altul, să facă comerţ fără prea multe impedimente. Când vorbim de regiunea trans-nistreană, vorbim de o parte integrantă a Republicii Moldova. Oferta noastă este clară: un statut special în cadrul Republici Moldova. Forma concretă de materializare urmează să fie negociată, dar principiul de bază, care ne ghidează şi de la care nu derogăm este integritatea teritorială.

Reporter: Cum au primit autorităţile de la Chişinău intenţia Rusiei de a deschide un consulat la Tiraspol?

E.S. Iurie Reniţă: Noi ne-am manifestat disponibilitatea de a oferi oricărei ţări, fie că este vorba de Rusia sau de alt stat, posibilitatea de a des-chide un consulat la Tiraspol, când pe acel teritoriu vor fi aplicate în totalitate legile Republicii Moldova. Condiţiile de deschidere a unei misiuni diplomatice sau oficii consulare sunt foarte clar stipulate în Convenţiile de la Viena din 1961 şi 1963 privind relaţiile diplomatice şi cele consulare. Republica Moldova respectă cu stricteţe aceste prevederi, acelaşi lucru îl cerem să îl facă şi alte state, inclusiv Federaţia Rusă. Sunt, în regiune, şi cetăţeni ai Federaţiei Ruse şi este firesc ca aceştia să fie protejaţi, dar teritoriul în discuţiei trebuie să se afle, sub toate aspectele, sub jurisdicţia Chişinăului; până atunci, principiile dreptului internaţional nu sunt îndeplinite. În regiunea transnistreană, odată ce va fi soluţionată situaţia, nu va mai exista niciun impediment în ceea ce priveşte deschiderea unui consulat la Tiraspol.

Reporter: La sfârşitul lunii noiembrie a avut loc o nouă rundă de negocieri în formatul 5+2. Aşteptaţi schimbări de poziţie odată cu schimbarea de leadership de la Tiraspol?

E.S. Iurie Reniţă: După schimbarea autorităţilor locale din regiunea res-pectivă au existat semnale încurajatoare. Am avansat, pas cu pas, pe partea economică şi am deschis comunicaţiile feroviare. Dacă divergenţele sunt mari în plan politic, ne-am gândit să avansăm pe cel economic, sector care afectează cel mai mult populaţia. Urmează să continuăm dialogul prin grupurile speciale constituite pe sectoa-re, inclusiv pentru transporturi şi telecomunicaţii. Dialogul politic decurge, însă, mai greu. Nu este atât de simplu de soluţionat o problemă în care factorii strategic şi geo-politic sunt dominanţi. La nivelul cetăţenilor nu există nicio problemă, limbile - fie rusă, fie română -, sunt aceleaşi pe ambele maluri, la fel religia şi cultura. De aceea noi nu vorbim despre conflict. Nu sunt îndeplinite condiţiile unui conflict clasic, motiv pentru care prefer să vorbesc despre "chestiunea transnistreană". Nemulţumirile apar la nivelul autorităţilor locale de acolo, cu sprijin extern. Sperăm să avansăm în procesul de negociere în format 5+2, cu implicarea mai activă a actorilor internaţionali. Oricum, având în vedere semnalele pe care le-am primit şi evoluţia în sectoarele pe care le-am menţionat, cred că ne-am mişcat corect în ultima perioadă.

Reporter: Ce rol ar putea juca Ucraina în soluţionarea conflictului ţinând cont că va deţine preşedinţia OSCE începând din ianuarie 2013?

E.S. Iurie Reniţă: Rolul Ucrainei este unul foarte important, apreciem acţiunile ei în acest sens şi contăm, în continuare, pe implicarea eficientă şi activă pentru identificarea unei soluţii finale.

Reporter: Este soluţionarea ches-tiunii transnistrene o condiţie pentru o eventuală aderare a Republicii Moldova la Organizaţia Tratatului Nord-Atlantic (NATO)?

E.S. Iurie Reniţă: Conform Constituţiei, Republica Moldova este o ţară neutră, ceea ce nu este un impediment pentru o excelentă colaborare cu Alianţa. Am semnat un Plan Individual de Acţiune a Parteneriatului cu NATO care se implementează excelent şi contribuie în mod eficient la modernizarea armatei Republicii Moldova. În plus, NATO s-a implicat în implementarea unor proiecte oarecum neobişnuite pentru caracterul său militar, anume distrugerea cantităţilor enorme de chimicale rămase încă din perioada sovietică pe teritoriul Republicii Moldova. Noi nu aveam nici capacitatea, nici posibilităţile financiare pentru a demara un astfel de proiect, dar am primit ajutorul NATO. Print-un astfel de proiect se poate vedea natura paşnică a relaţiei cu NATO şi chiar "chipul uman" al Alianţei.

Reporter: A ratificat Parlamentul de la Chişinău Tratatul privind regimul de frontieră cu România?

E.S. Iurie Reniţă: A fost discutat în comisii şi în acest moment se află pe agenda Parlamentului de la Chişinău. Acelaşi lucru urmează să se producă şi la Bucureşti, odată ce Parlamentul îşi va începe activitatea în noua componenţă, urmare a alegerilor din 9 decembrie anul trecut.

Reporter: În România se vorbeşte mult despre relaţia "specială" cu Republica Moldova. În sprijinul acestei afirmaţii vin informaţii despre o serie de poziţii favorabile sau consultări bilaterale. Care sunt aşteptările dumneavoastră cu privire la viitorul aces-teia?

E.S. Iurie Reniţă: Relaţia este într-adevăr specială, privilegiată. Am putea spune chiar strategică. Odată cu venirea la putere, la Chişinău, a Alianţei Pentru Integrare Europeană, Româ-nia a demonstrat că vede Republica Moldova ca pe un stat european şi s-a străduit să o asiste sub toate aspectele - politic, economic şi financiar. În martie a avut loc, la Iaşi, o şedinţă comună de guverne în cadrul căreia au fost semnate mai multe documente. Ulterior, a fost semnat şi planul de acţiune privind implementarea declaraţiei de integrare europeană a Republicii Moldova. Prin semnarea a numeroase documente am stabilit acţiuni concrete, însă a rămas partea cea mai importantă, de implementare. Ştim şi care sunt obiectivele prioritare: economia, gazoductul, reţelele electrice etc. În plan politic nu există divergenţe, urmează să extindem cooperarea în plan educaţional si cultural, însă principalele priorităţi vizează cooperarea economică şi implicarea Româ-niei în procesul de aderare a Republicii Moldova la UE, prin experienţă şi expertiză, implementare de proiecte comune, fie pe bilaterală sau multilaterală. Aşadar, obiectivele au fost foarte clar stabilite. Urmează să dăm dovadă de mai multă dexteritate şi iniţiativă în implementarea lor.

Reporter: Vă mulţumesc!