Retrocedări, bătăi pe câteva hectare din nordul capitalei

Terenurile agricole din domeniul public al statului aflate prin contract de concesiune în administrarea Staţiunii de Cercetare şi Producţie Pomicolă Băneasa (SCPPB) sunt obiect de dispută acerbă între Agenţia Domeniilor Statului (ADS), primăria sectorului 1 Bucureşti pe de o parte şi, pe de altă parte, Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gheorghe Ionescu Şişeşti" (ASAS) şi SCPPB.

Adela Bărbulescu, preşedintele SCPPB, ne-a spus că mărul dis­cordiei îl constituie terenul din domeniul public, în special 61 de hectare de la Băneasa, dat în exploatare de ADS Staţiunii de Cercetare şi Producţie Pomicolă Băneasa prin contractul de concesiune din iunie 2002.

Acest teren a fost în proprietatea ASAS la momentul înfiinţării acesteia (anul 1927), iar ulterior a fost naţionalizat, potrivit datelor furnizate de doamna Bărbulescu. După 1990, a devenit domeniu public în administrarea ADS. Din decembrie 2006, până în ianuarie 2008, ADS, în calitate de predator şi Primăria Sectorului 1 Bucureşti, în calitate de primitor, au încheiat un număr de 9 protocoale de predare-primire a 31,33 hectare din terenul agricol, domeniul privat al statului, administrat de SCPPB. Aceste protocoale prevăd reconstituirea dreptului de proprietate prin com­pensarea unor persoane, potrivit doamnei Adela Bărbu­le­scu.

Prima obiecţie la aces­te reconstituiri a dreptului de proprietate este faptul că potrivit legii 290/2002, "terenurile aparţinând foştilor proprietari, dar indispensabile activităţii de cercetare-dezvoltare, colecţiile de material biologic, loturile demonstrative, suprafeţele destinate producerii de sămânţă şi materiale de plantat din verigi superioare (...), în care s-au investit sume importante, dificil de recuperat sau care implică investiţii noi con­siderabil de mari, vor fi păs­trate în admi­nistrarea uni­tăţilor de profil".

În cele nouă protocoale mai apare ceva: "foştii proprietari ai acestor terenuri".

Adela Bărbulescu ne-a spus că aceste reconstituiri ale dreptului de proprietate se fac în compensare şi nu pe baza unui act care să ateste dreptul de proprietate asupra acestor terenuri.

"Într-adevăr, au fost proprietari care au avut acte în regulă asupra terenului şi au avut câştig de cauză. Însă nu li s-a retrocedat întocmai suprafaţa deţinută, ci la marginea staţiunii de cercetare, tocmai pentru a proteja cercetările realizate de staţiune".

Adela Bărbulescu ne-a spus că unii cetăţeni, cei cărora li s-au retrocedat suprafeţe în zona administrată de SCPPB, prin aceste protocoale, au vandalizat livezile de piersici şi caişi: "ceea ce s-a întâmplat acum, când ne-am trezit cu diverşi indivizi care au vandalizat livezile din SCPPB, este absolut revoltător", a mai spus Adela Bărbulescu.

De altfel, s-a creat o confuzie, întâmplător sau deliberat, între noţiunea de public şi privat în protocoalele de predare-primire menţionate, consideră doamna Bărbulescu. În contractul de concesiune încheiat între ADS şi SCPPB din 17 iunie 2002 este menţionat, negru pe alb, că obiectul contractului îl constituie transmiterea dreptului de exploatare, în scopul realizării obiectivelor cercetării, a terenului de destinaţie agricolă, domeniu public al statului.

Ori, în cele nouă protocoale care ni s-au pus la dispoziţie de SCPPB, este menţionat la fel, negru pe alb: "Suprafaţa de teren predată pentru reconstituirea dreptului de proprietate se găseşte în domeniul privat al statului în administrarea ADS".

Daniel Drăgan, preşedintele ADS, cel care a reprezentat ADS în majoritatea protocoalelor încheiate, ne-a declarat că trecerea suprafeţei menţionate din domeniul public al statului în domeniul privat s-a realizat conform legii 247 din 19 iulie 2005, prin care se accelera procesul de retrocedare a terenurilor naţionalizate foştilor proprietari ce au fost abuziv expropriaţi.

"ADS doar se subordonează deciziilor Subcomisiei sectorului 1 Bucureşti, ce pune în aplicare legea funiciară, precum şi Comisiei Municipale", a declarat preşedintele ADS. Domnia sa a adăugat că ADS nu este în măsură să ateste cuiva anume statutul de proprietar.

ASAS, în calitate de continuator al vechiului ICAR, a depus cerere la Comisia Locală de Fond Funciar de pe lângă Primăria Sectorului 1 din Capitală pentru a i se retroceda cele 40 de hectare din Băneasa, cu care a fost împroprietărit prin decret regal la 1932. Ileana Popescu, consilier juridic în cadrul ASAS ne-a declarat că cererea, depusă la 11 noiembrie 2005, nu a fost nici până acum soluţionată, în timp ce din 2006 până în 2008 s-au încheiat cele 9 protocoalele de predare-primire menţionate.