Statele Unite s-au opus, marţi, fără a fi o surpriză, unui proiect de rezoluţie al Consiliului de Securitate al ONU care cerea o încetare imediată a focului în scop umanitar în Fâşia Gaza, relatează Reuters.
Treisprezece ţări din cele 15 ale Consiliului de Securitate au votat în favoarea textului prezentat de Algeria, iar Regatul Unit s-a abţinut.
Acesta este al treilea veto american faţă de un proiect de rezoluţie al Consiliului de Securitate care ar cere un armistiţiu în Gaza de la începutul ofensivei lansate la 7 octombrie de Israel ca represalii la atacurile Hamas asupra teritoriului său.
"Votul în favoarea acestui proiect de rezoluţie este un act de susţinere a dreptului la viaţă al palestinienilor. Dimpotrivă, a vota împotrivă implică aprobarea violenţelor brutale şi a pedepselor colective care le sunt aplicate", a declarat ambasadorul algerian la ONU, Amar Bendjama, înainte de vot.
Ambasadorul american la ONU, Linda Thomas-Greenfield, lăsase să se înţeleagă că Washingtonul se va opune textului, argumentând că acesta ar putea perturba negocierile în curs dintre SUA, Israel, Egipt şi Qatar pentru un acord de încetare a focului în schimbul eliberării ostaticilor israelieni deţinuţi de Hamas.
"Apelul la o încetare imediată şi necondiţionată a focului, fără un acord care să impună Hamas să elibereze ostaticii, nu va aduce o pace durabilă. Dimpotrivă, ar putea prelungi conflictul", a explicat ea înainte de vot.
Washingtonul a prezentat propriul proiect de rezoluţie în favoarea unei încetări temporare a focului, condiţionată de eliberarea completă a ostaticilor, şi care s-ar opune lansării de către aliatul său israelian a unei ofensive terestre împotriva oraşului Rafah, potrivit textului consultat de Reuters.
1. fără titlu
(mesaj trimis de credinciosul în data de 21.02.2024, 08:23)
stim,gargara americana!
onu ar trebui desfiintat,sa nu se mai piarda timp inutil si bani pe dezbateri inutile,ca marile puteri fac ce vrea muschiul lor!
in forma actuala .ONU e inutilitatea absoluta!
2. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 21.02.2024, 08:42)
Criminalii SUA cu Israelul extermina Gaza.
2.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2)
(mesaj trimis de anonim în data de 21.02.2024, 09:28)
culmea este ca,
populatia pro palestina, din USA voteaza cu democratii
2.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2.1)
(mesaj trimis de anonim în data de 21.02.2024, 10:32)
Asa se minte la tv, manipulari. Asa a ajuns democratia manipulare si furt pe fata a voturilor.
3. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 21.02.2024, 09:54)
sua lupta pentru pace , si incetarea razboiului , asta auzim toata ziua !
4. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 21.02.2024, 10:45)
Culmea este ca ONU nu cere hamasului sa se predea pentru incetarea ostilitatilor!Acesti criminali psihopati care reprezinta palestinienii din Gaza in mod oficial!Nimic,nimic doar Israelul trebuie sa faca concesii,au si motiv dupa ce le-a fost macelarita populatia.Ce indivizi ipocriti,sa lucreze pentru israelieni,sa le afle slabiciunile si apoi sa-i atace.Oameni fara Dumnezeu si fara caracter.
4.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 4)
(mesaj trimis de anonim în data de 21.02.2024, 13:09)
Tu ce-ai face dacă în 70 de ani ai pierde 90%din teritoriul locuit de poporul tău?
4.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 4.1)
(mesaj trimis de anonim în data de 21.02.2024, 16:10)
Eu investeam in educatie,economie dar in primul rand in educatie.Palestinienii ce au rezolvat cu ura si cu violenta?Nimic.In 70 de ani ar fi trebuit sa demonstreze evreilor ca sunt mai inteligenti,mai pregatiti profesional,mai civilizati si mai destepti decat ei.Doar asa poti lua decizii intelepte care te pot salva de la pierderea identitatii ca individ si ca popor.In niciun caz nu as decapita,nu as taia maini,picioare,nu m-as arunca in aer si toate ororile!Dupa parerea mea,li s-a suflat destul in iaurt palestinienilor dar nu au invatat nimic bun,din contra!
5. fără titlu
(mesaj trimis de RS în data de 21.02.2024, 13:02)
Uniunea Europeană explorează împrumuturile comune pentru finanțarea apărării în contextul Strategiei Europene de Securitate Economică
Într-un efort de a întări securitatea și stabilitatea Europei, Uniunea Europeană explorează modalități inovatoare de a aborda amenințările și riscurile pentru securitatea economică. În acest sens, Comisia Europeană și Înaltul Reprezentant au publicat o Comunicare comună privind Strategia Europeană de Securitate Economică la 20 iunie 2023. Scopul acestei strategii este evaluarea și gestionarea riscurilor pentru securitatea economică a UE, contextualizarea instrumentelor existente și identificarea unor noi măsuri (1).
Una dintre aspectele discutate în cadrul Strategiei este posibilitatea de a utiliza împrumuturile comune ale UE pentru a finanța cheltuieli mai mari în domeniul apărării. Această inițiativă este propusă în contextul creșterii preocupărilor legate de securitate, pe fondul tensiunilor geopolitice și al schimbărilor tehnologice (1).
De asemenea, Consiliul European a reacționat pozitiv la Strategia Europeană de Securitate Economică, subliniind necesitatea îmbunătățirii rezilienței și securității economice, menținând totodată o economie deschisă. Documentul a fost discutat în cadrul mai multor întâlniri ale Consiliului, cu accent pe aspectele legate de politica externă, competitivitate, reziliență economică și comerț (2).
Pentru implementarea acestei strategii, au fost luate diverse măsuri, inclusiv instituirea de grupuri de experți și recomandări privind domeniile tehnologice critice și evaluările în curs de desfășurare a riscurilor. Comisia a adoptat, de asemenea, un pachet de securitate economică, care include propuneri de revizuire și recomandări legate de controalele privind exporturile, screeningul investițiilor străine directe, investițiile externe și cercetarea duală (3).
Pentru a gestiona urmărirea strategiei, s-a propus o structură care implică diferite grupuri de lucru și coordonarea generală de către Coreper. Acest proces va pregăti terenul pentru urmărirea anuală în cadrul Consiliului European (4).
În ansamblu, documentul prezintă Strategia Europeană de Securitate Economică, primirea inițială în Consiliu, pașii făcuți pentru implementare și acțiunile propuse pentru urmărire în cadrul structurii Consiliului. Aceste eforturi reflectă angajamentul Uniunii Europene de a consolida securitatea și stabilitatea în fața provocărilor actuale și viitoare.
Note bibliografice:
Sursa: (Comunicarea comună privind Strategia europeană de securitate economică)
Sursa: (Reacții inițiale în Consiliu)
Sursa: (Implementarea Strategiei de Securitate Economică)
Sursa: (Gestionarea urmăririi strategiei în Consiliu)
5.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 4.1)
(mesaj trimis de anonim în data de 21.02.2024, 14:22)
corect
6. fără titlu
(mesaj trimis de RS în data de 21.02.2024, 14:38)
Uniunea Europeană explorează împrumuturile comune pentru finanțarea apărării
Premierul belgian Alexander De Croo a deschis o dezbatere importantă în cadrul Uniunii Europene, sugerând că împrumuturile comune ale UE ar putea fi o soluție pentru a finanța cheltuieli mai mari în domeniul apărării. Această propunere vine în contextul unei creșteri a preocupărilor legate de securitate, amplificate de războiul Rusiei din Ucraina și de incertitudinile privind angajamentul Statelor Unite față de Europa prin intermediul NATO (1).
Cu toate acestea, ideea întâmpină reticență și scepticism în unele state membre, inclusiv Germania, Ţările de Jos și națiunile nordice, care sunt reticente în ceea ce privește împrumuturile comune ale UE. Cu toate că precedentul existent sugerează o rezistență, susținătorii cred că acceptarea acestei propuneri ar putea fi facilitată de experiențele anterioare, precum cele legate de împrumuturile pentru recuperarea după pandemia COVID-19 (2).
În ceea ce privește cheltuielile de apărare, NATO a estimat că statele membre europene vor crește cheltuielile cu 33 de miliarde de dolari în acest an, ajungând la 380 de miliarde de dolari. Cu toate acestea, Belgia se confruntă cu presiuni pentru a-și crește bugetul de apărare, fiind printre statele cu cel mai mic procent din PIB alocat pentru acest scop în cadrul NATO (3).
Premierul De Croo a subliniat, de asemenea, importanța cooperării mai strânse între statele membre ale UE în ceea ce privește producția de arme, evidențiind necesitatea de a depăși fragmentarea din sector. El a apreciat progresele înregistrate în acest sens, precum și cooperarea militară strânsă între Belgia, Franța și Ţările de Jos. Cu toate acestea, De Croo a sugerat că integrarea militară a UE ar trebui să evolueze organic, la ritmul și în configurațiile dorite de statele membre, în loc să fie impusă o structură uniformă pentru toate cele 27 de țări membre (4).
Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a subliniat, de asemenea, necesitatea ca Bruxelles să ofere stimulente și să consolideze industria de apărare a Europei. Ea evidențiază peisajul global tot mai dificil și necesitatea ca Europa să-și întărească capacitățile de apărare. Von der Leyen sugerează mai multe măsuri pentru a atinge acest obiectiv, inclusiv creșterea cheltuielilor, promovarea consolidării industriale, utilizarea bugetului UE pentru apărare, optimizarea pieței fragmentate de apărare și incentivarea colaborării între statele membre (5).
În ansamblu, propunerile lui von der Leyen și De Croo subliniază urgența întăririi capacităților de apărare ale Europei în fața amenințărilor geopolitice în evoluție, cum ar fi agresiunea Rusiei și incertitudinile privind angajamentul de apărare al SUA față de Europa. Aceste discuții au loc într-un moment crucial, în care liderii europeni explorează modalități noi și inovatoare de a asigura securitatea și stabilitatea continentului.
Note bibliografice:
Sursa: (Belgian PM floats common EU loans for defence spending)
Sursa: (EU leaders mull common debt to fund defence spending)
Sursa: (Belgium under pressure to up defence budget)
Sursa: (Belgian PM wants closer European cooperation on arms production)
Sursa: (Von der Leyen sets out plans for EU defence boost)