Revenirea Iranului pe piaţă zdrobeşte preţul ţiţeiului

Preţurile petrolului şi-au continuat evoluţia descendentă, ieri, rămânând sub 30 de dolari pe baril, pe fondul îngrijorării investitorilor că majorarea exporturilor de către Iran, ca urmare a ridicării embargoului occidental, va accentua supraoferta din piaţă, transmite MarketWatch.

Perspectiva ca Iranul să reia exporturile a îngrijorat investitorii de pe piaţa petrolului, care a pierdut peste o cincime din valoare de la începutul anului, cotaţia coborând sub 29 de dolari pe baril pentru prima oară în ultimul deceniu.

Analiştii consideră că preţurile ţiţeiului ar putea coborî la 25 de dolari pe baril, sau chiar mai mult, în următoarele săptămâni.

"Deşi informaţia a fost în mare parte absorbită în preţ, strategia probabilă a Iranului să ofere discounturi pentru a atrage clienţi ar putea pune presiune pe scăderea preţurilor, în perioada următoare, notează ANZ Bank într-un raport, adăugând că se aşteaptă ca Iran să urce exporturile la 0,5 milioane de barili pe zi.

O parte din producţia suplimentară ar putea fi vândută imediat prin intermediul contractelor existente cu China şi alte ţări asiatice.

Cu toate acestea, revenirea Iranului pe piaţa globală ar putea dura luni, după ridicarea sancţiunilor de către statele occidentale, în week-endul trecut. Creşterea stocurilor de petrol în Statele Unite a alimentat temerile că preţurile la petrol ar putea cădea şi mai jos.

Deşi petrolul s-a menţinut sub 30 de dolari/ baril, Organizaţia Ţărilor Exportatoare de Petrol este optimistă că piaţa va începe să se rebalanseze în acest an, pe măsură ce preţurile taxează producţia dinafara cartelului.

"După şapte ani de creştere fenomenală a producţiei non-OPEC, deseori mai mare de 2 milioane de barili pe zi, 2016 va vedea un declin, pe măsură ce se vor vedea efectele reducerilor de cheltuieli de capital", se arată în raportul unui grup producător.

Deşi OPEC ţine cont că proiecte noi de peste 2 milioane de barili pe zi sunt planificate pentru acest an, organizaţia se aşteaptă ca producţia non-OPEC să scadă cu aproape 700.000 de barili pe zi în 2016.

SUA sunt aşteptate să vadă cel mai mare declin al producţiei, cu o scădere previzionată de aproape 400.000 de barili pe zi, dar OPEC spune că zone precum Canada, Marea Nordului, America Latină şi părţi din Asia sunt în mod special vullnerabile, toate proiectele din Canada fiind sub cost.

Pe de altă parte, producţia OPEC rămâne ridicată, în ciuda declinului de 200.000 de barili pe zi, luna trecută, potrivit unei surse citate de MarketWatch. Producţia grupului a scăzut cu 32,2 milioane de barili pe zi în decembrie, pe fondul unei producţii mai reduse în Nigeria, Arabia Saudită şi Irak.

• Măsuri în ţările non-OPEC

Oman este primul producător major non-OPEC care a spus că este gata să taie producţia, în coordonare cu alte state, pe fondul reluării exporturilor de către Iran.

Oman ar fi pregătit să scadă cu 5-10% producţia de petrol brut, dacă alţi producători sunt dispuşi să facă acelaşi lucru, pentru a stabiliza piaţa, a spus Mohammad bin Hamad al-Rumhy, ministrul petrolului din Oman, la o conferinţă din Abu Dhabi, de ieri.

Membri ai OPEC, precum Venezuela, au cerut o reducere în producţia cartelului şi au cerut ca şi alte ţări să li se alăture în efortul lor, în speranţa că reducerilor vor impulsiona preţurile. Arabia Saudită, cel mai mare producător din OPEC şi liderul de facto al Organizaţiei a spus că un va tăia producţia, decât dacă o fac şi alte state.

• Ole Hansen, Saxo Bank: "Mărfurile, din rău în mai rău"

Sectorul energetic a suferit cel mai rău săptămâna trecută, când a înregistrat cel mai sever declin din 2011 încoace, din cauza iminentei reveniri a Iranului pe piaţa de ţiţei şi a vremii blânde în SUA care a redus consumul de petrol şi gaz, apreciază Ole Hansen, Head of Commodity Strategy Saxo Bank.

"Toate acestea, coroborate cu temerile referitoare la creşterea economică din China, au deteriorat situaţia şi pe pieţele de acţiuni din Asia, unde am înregistrat un declin record pe ultimii 3 ani şi jumătate", precizează domnia sa, adăugând: "Metalele industriale, în frunte cu cuprul, au înregistrat cele mai scăzute cereri din ultimii 6 ani, în pofida unei cereri robuste provenite din China, în luna decembrie. Codelco, cea mai mare companie extractoare de cupru din lume, se aşteaptă ca producţia să depăşească cererea anul acesta. Dar, înainte de a trece la reducerea producţiei, se gândeşte să taie costurile cash".

Conform Saxo Bank, ţiţeiul rămâne cap de afiş, iar preţul a căzut cu o treime numai de la întâlnirea OPEC încoace (4 decembrie 2015): "Datele de pe piaţa de tranzacţionare chineză au redus grijile legate de cerere, după ce importurile au crescut în decembrie până la 7,8 milioane de barili, cu 10% mai mult decât cu un an înainte. Asta a ajutat preţurile să se stabilizeze la peste 30 dolari/baril pentru câteva zile, însă vestea privind ridicarea sancţiunilor impuse Iranului a atras noi scăderi de preţ.

Întrebarea care rămâne este cât de rapid poate Iranul să-şi crească producţia. Un sondaj făcut de Bloomberg la care am contribuit arată că Iranul ar putea să-şi sporească producţia cu 100.000barili/zi pe lună şi, în termen de 6 luni, cam cu 400.000barili/zi în total.

După ani buni de sancţiuni şi lipsa investiţiilor, ne îndoim că Iranul poate pur şi simplu să inunde piaţa cu petrol: îi va lua ceva vreme până va atinge potenţialul maxim. Dacă se va întâmpla aşa, preţul petrolului se va stabiliza.

Ce e sigur, totuşi, e că petrolul deja extras şi depozitat în stocuri în Iran trebuie să-şi găsească cumpărători imediat. Cercetările făcute de Reuters arată că mai multe transportoare cu capacitatea de 2 milioane de barili fiecare sunt pline ochi şi gata de navigat. Asta va creşte presiunea pe termen scurt, mai ales că încercarea ţiţeiului de a sta peste pragul de 30 dolari/baril nu prea a reuşit".

Impactul petrolului suplimentar care vine din Iran s-a văzut deja în relaţia dintre preţul Brent şi WTI, conform Saxo Bank: "Riscurile geopolitice şi temerile legate de producţie, combinate cu creşterea rapidă a producţiei în SUA, au determinat scădere WTI faţă de Brent în 2010. Recenta decizie a SUA de a renunţa la interdicţia exportului de petrol a dus WTI şi Brent cam la acelaşi nivel. Extraproducţia din Iran va genera presiune pe Brent - indicele global de referinţă al preţului petrolului.

Drept rezultat, am putea vedea WTI recâştigându-şi statutul premium până în decembrie 2017".

• Cererea de aur creşte, pe măsură ce asseturile scad

Aurul rămâne unul dintre puţinele asseturi aflate în teritoriu pozitiv, pe măsură ce carnagiul din pieţele financiare nu dă semne că s-ar termina, apreciază analsitul Saxo Bank: "Fondurile hedge care şi-au extins poziţiile short de la începutul anului au fost principalii vectori din preţ, dar săptămâna trecută am văzut şi mulţi investitori sporindu-şi participarea în fondurile exchange-traded, cu cele mai semnificative valori din ianuarie 2015 încoace".

Potrivit Saxo Bank, cu pierderile din alte clase de asseturi acumulându-se, aurul pare din nou metalul în care se poate investi.