REVISTA PRESEI 01.07.2015

• ADEVARUL

• Votul pentru MRU: Oastea PSD, îngenuncheată de genunchiul lui Ponta

Senatorul liberal Mihai-Răzvan Ungureanu a depus ieri jurământul de numire în funcţia de director al SIE, după ce plenul reunit al celor două Camere l-a validat în funcţie cu 278 de voturi favorabile şi şase "împotrivă". Alţi cinci aleşi prezenţi la şedinţă s-au abţinut de la vot. Astfel, liberalii au reuşit ieri să strângă o majoritate de conjunctură, după ce parlamentari din toate grupurile, cu excepţia celor de la PSD, PMP şi ALDE, s-au prezentat la şedinţa plenului reunit şi au votat în favoarea numirii senatorului liberal Mihai-Răzvan Ungureanu la şefia SIE. Deşi au avut 14 oameni în minus, după ce 10 liberali şi patru parlamentari UNPR au lipsit de la şedinţă, liberalii au reuşit să aducă în plen 289 de parlamentari, cu 11 mai mult decât aveau nevoie pentru a asigura cvorumul de şedinţă, de jumătate plus unu dintre cei 554 de parlamentari câţi numără Legislativul.

• Europa face o nouă ofertă Atenei - au loc negocieri intense cu oficialii de la Bruxelles

Grecia a intrat, la miezul nopţii, tehnic, în incapacitate de plăţi, în contextul în care nu a putut plăti tranşa de 1,6 către Fondul Monetar INternaţional. Astăzi, la ora 12.30, va avea loc o teleconferinţă a miniştrilor de Finanţe din zona euro pentru a discuta cererea Greciei de prelungire a planului de asistenţă financiară. Oficialii europeni au respins cererea Greciei de a permite întârzierea plăţii datoriei pe care o au faţă de creditorii internaţionali. Miniştrii de finanţe din Eurogrup vor avea o nouă teleconferinţă miercuri dimineaţă pentru a discuta noile propuneri, a precizat şeful Eurogrupului, potrivit AFP si "Le Monde". Premierul Greciei Alexis Tsipras a îndemnat votanţii să respingă solicitările creditorilor în referendumul ce va avea loc duminică, 5 iulie. Un vot negativ ar ajuta Grecia să negocieze un acord mai bun cu creditorii, spune Tsipras.

• Ce s-ar putea intampla daca Grecia intra in FALIMENT

Cele mai negre scenarii presupun iesirea tarii din zona euro, reintoarcerea la drahma si taierera liniilor de finantare externa. " La BNR, dar si in unele cancelarii europene, lucrurile sunt ceva mai nuantate. Adrian Vasilescu, consilier al guvernatorului BNR: "Eu cred ca nu se considera in incapacitate de plata, din moment ce Grecia nu intentioneaza sa se declare in incapacitate de plata. Spune doar ca nu-si plateste datoria, iar FMI nu vad de acolo vreo intentie de a declara ca Grecia a intrat in incapacitate de plata." Daca isi reteaza de tot legaturile cu institutiile internationale, Grecia nu va putea plati salarii ori pensii, iar ministerele nu-si vor mai putea achita furnizorii. Luian Anghel, analist economic: "Iesirea din zona euro a Greciei pentru greci ar fi echivalentul unui TSUNAMI. Practic, grecii vor asista la o inflatie galopanta, ceea ce inseamna o taiere consistenta a veniturilor disponibile."

• Ce au fost şi ce-au ajuns - giganţi ai Epocii de Aur, între companii străine, subzistenţă la Stat şi investiţii timide

Multe dintre marile fabrici ale României Socialiste au fost rase de pe faţa pământului şi transformate în mall-uri sau cartiere rezidenţiale, în timp ce unele întreprinderi, mai atractive şi cu potenţial de retehnologizare, au ajuns pe mâna străinilor, care au investit şi au făcut profit, indiferent dacă le-au păstrat sau nu numele iniţiale. Interesant este că, în ultimii 25 de ani, printre brandurile deja consacrate şi-au făcut loc puţine nume noi, dar profitabile. Un astfel de exemplu este Dedeman, compania controlată de fraţii suceveni Dragoş şi Adrian Pavăl. Dedeman este numărul 1 în piaţa de retail a bricolajului şi a îngenunchiat branduri străine cu tradiţie în domeniu, cum ar fi Bricostore sau Parktiker. Privite din perspectiva cifrei de afaceri, indiferent dacă sunt pe pierdere sau în câştig, companiile româneşti cu tradiţie continuă să se numere printre greii pieţelor. Dacia, de pe butuci, din nou pe piaţă; Ruşii, regii aluminiului din România; Arctic a învăţat turceşte.

• Cine schimbă legea care-i eliberează pe savanţii închisorilor?

Legea 254/2013 privind executarea pedepselor spune că un deţinut primeşte o reducere de 30 de zile pentru fiecare carte publicată din închsioare şi considerată lucrare ştiinţifică, dar nu prevede cine trebuia să decidă dacă lucrarea deţinutului se încadrează sau nu în această categorie. Prevalându-se de faptul că Ministerul Justiţiei nu a elaborat nici până astăzi normele de aplicare a legii, comisiile de eliberare condiţionată din penitenciare încadrează la categoria lucrare ştiinţifică aproape orice carte al cărei autor ataşează la dosar recomandarea unui profesor universitar. S-a ajuns, astfel, la situaţii scandaloase în care deţinuţi fără studii superioare au scris şi patru lucrări ştiinţifice într-un an. "Există, în momentul de faţă, mai multe propuneri de modificare a legii şi suntem în dialog cu mai multe instituţii pentru a aduce puţină rigoare. Caracterul ştiinţific al unei lucrări nu este uşor de stabilit, există o dispută inclusiv în mediul universitar. Problema este în atenţia noastră", a spus Robert Cazanciuc, ministrul Justiţiei.

• 10 ani cu "leul greu": ziua în care s-au tăiat patru zerouri din coada monedei naţionale

La 1 iulie se împlineşte un deceniu de când România a trecut la "leul greu", adică momentul în care din coada monedei naţionale s-au tăiat patru zerouri, acesta fiind unul dintre cele mai importante evenimente economice din ultimii 25 de ani. De la 1 iulie 2005, 10.000 de lei vechi (ROL) au echivalat cu 1 leu nou (RON). Denominarea efectuată în urmă cu 10 ani a schimbat inevitabil percepţia românilor asupra valorii monedei naţionale. Chiar dacă puterea de cumpărare nu s-a schimbat în urma acestui proces de denominare, România a avut de la acel moment un curs de schimb apropiat de cel al Poloniei. La 1 iulie 2005, moneda naţională nu a mai avut un curs de schimb de 36.000 de lei pentru un euro, ci de 3,6 lei. De atunci, însă, leul a pierdut aproape 25% în raport cu euro.

• Guvernul condus de premierul interimar Gabriel Oprea a decis suplimentarea posturilor procurori şi judecători

Guvernul condus de premierul interimar Gabriel Oprea a stabilit, marţi, suplimentarea posturilor de grefieri şi alte categorii de personal din sistemul judiciar cu aproximativ 200. Mai mult, au fost suplimentate cu aproape 70 şi posturile de procurori şi judecători. O parte din aceştia vor fi repartizaţi la Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA). "În momentul de faţă, ca urmare a intrării în vigoare a noilor coduri (penal şi de procedură penală - n.r.), s-a redus destul de mult durata proceselor. Din păcate, de foarte multe ori a ajuns să dureze mai mult redactarea unor hotărâri judecătoreşti decât procesul în sine. De aceea, intervenţia noastră a fost mai mult pe zona de grefieri", a declarat Robert Cazanciuc. Ministrul Justiţiei a precizat că aceasta este principala solicitare pe care i-au adresat-o instanţele. DNA a solicitat şi i-au fost aprobate 50 de posturi de procurori, iar în urma deciziei de astăzi a Guvernului, o parte din posturi vor fi repartizate Direcţiei Naţionale Anticorupţie.

• Ce-am pierdut refuzând participarea la fondarea "Băncii Mondiale" a Chinei

La 31 martie 2015 s-a închis lista membrilor fondatori ai viitoarei Bănci Asiatice de Investiţii în Infrastructură (AIIB), un posibil viitor gigant al finanţărilor multilaterale şi un competitor cert al troicii post-Bretton Woods: FMI, Banca Mondială, Banca Asiatică pentru Dezvoltare. Deloc surprinzător - obişnuiţi cu provincialismul şi lipsa de viziune geopolitică ale administraţiilor de la Bucureşti -, România nu şi-a exprimat nicio opinie, fie pro, fie contra participării la constituirea acestui nou organism financiar internaţional. Subiectul nu pare să prezinte niciun fel de interes pentru decidenţii romaâni, deşi asistăm probabil la primul act semnificativ în direcţia reconfigurării ecosistemului financiar mondial, dominat până în prezent de SUA. Fiind între decidenţi şi având statut de membru fondator ar fi fost indiscutabil şi un avantaj enorm atât în promovarea proiectelor eligibile româneşti, cât şi ca pol de interes pentru alte ţări care vor dori sprijinul financiar al băncii. Nu e puţin lucru pentru o ţară frustrant de absentă de la masa deciziilor mari ale lumii.

• BANCHERUL

• Băncile si companiile se plâng ca nu găsesc studenţi bine pregătiţi pentru a-i angaja

Tot mai multe firme, inclusiv bănci, se plâng ca găsesc greu studenţi si absolvenţi bine pregătiţi pentru a-i putea angaja, ceea ce determina universităţile sa găsească soluţii pentru rezolvarea problemei, un ajutor putând veni si din partea statului, care ar putea oferi facilitaţi fiscale pentru stimularea învăţământului privat, considera specialiştii. Cu atât mai mult cu cat numărul studenţilor romani continua sa scadă, ajungând la aproximativ o jumătate de milion de studenţi înmatriculaţi, la jumătate fata de cei un milion caţi erau in urma cu cinci ani, in 2008, din cauze demografice, respectiv îmbătrânirea populaţiei, dar si a migraţiei si a crizei economice din ultimii ani. In aceste condiţii, Romania risca sa-si piardă unul dintre principale avantaje competitive, resursele umane bine pregătite, avertizează Ovidiu Folcut, rectorul Universităţii Romano-Americane.

• Eurogroup-ul a refuzat sa aprobe un nou program de salvare pentru Grecia

Miniştrii tarilor din zona euro (Eurogroup) au respins in aceasta seara cererea de ultima ora a Greciei de i se aproba un nou program de salvare, cancelarul german Angela Merkel refuzând orice noi negocieri înainte de referendumul de vineri, 5 iulie. Eurogroup-ul a anuntat ca a programat o noua teleconferinta pentru miercuri dimineata, la ora 9,30 GMT, pentru a discuta situatia Greciei, in timp ce oficialii acestei tari spun ca au cerut FMI amanarea platii transei de imprumut, cu scopul evitarii intrarii tarii in faliment. "Nu vom negocia absolut nimic inainte de referendumul programat in Grecia", a declarat Merkel, la Berlin, in timp ce la Atena zeci de mii de persoane manifestau in favoarea aprobarii la referendum a planului de reforme propus de creditorii Greciei, pentru evitarea iesirii tarii din zona euro.

• CURENTUL

• Cum a blocat lăcomia Sebastienilor Ghiţă şi Vlădescu, fondurile europene din IT

În luna noiembrie 2014, inspectori ai Comisiei Europene au analizat licitaţiile din IT şi au suspendat plăţile fondurilor pentru acest domeniu trimiţând o scrisoare Guvernului României în care comunicau ce descoperiseră. Unele dintre contractele analizate ce au dus la blocarea fondurilor în IT au fost cele câştigate de tandemul Sebastian Ghiţă şi Sebastian Vlădescu. Cele două firme fondate de cei doi Sebastieni, Teamnet şi Romanian Soft Company SRL s-au asociat în vederea câştigării a 4 contracte din fonduri europene pentru informatizarea unor spitale din România în valoare de 14,4 milioane de lei. Conform experţilor, valoarea acestor contracte a fost mărită artificial de 3,5 ori! Asocierea dintre cele două companii a fost bine mascată de ochiul public, după cum a dezvăluit jurnalistul Daniel Befu astfel că deşi au lucrat în tandem la cele patru proiecte de informatizare a unităţilor spitaliceşti, pe SEAP nu găsim drept câştigător al licitaţiilor decât firma Teamnet, ca şi cum Romanian Soft Company n-ar fi existat în aceste contracte.

• Marţi - de Tia Şerbănescu

Parlamentarii au intrat în vacanţă. Şi-au sfârşit actuala sesiune cu proba votării lui MRU la şefia SIE având două variante de răspuns: PSD a ales fuga (ca Ponta) boicotând votarea şi sperând în nerealizarea cvorumului şi amânarea numirii sine die, sine SIE - iar PNL a făcut cvorum cu UNPR, UDMR, minorităţi şi neafiliaţi reuşind votarea lui MRU. Din Istanbul, cu piciorul deasupra capului, Ponta a ţipat: "cine sunt trădătorii? cine a minţit în 2012?". Greu de spus. Toţi au minţit în 2012 - ca în fiecare an. "Îmi este ruşine de ruşinea PNL" a mărturisit Ponta. Asta chiar e o noutate: lui, ruşine? Sunt incompatibili. Ar trebui să-i fie ruşine că a aprobat prin H.G. construirea celei mai mari moschei din Europa la Bucureşti, ca să ne trezim cu toţi islamiştii pe cap. Că n-aveam destule ameninţări ortodoxe în apropiere. Înainte de a vota pentru interesul naţional, generalul Oprea a fuzionat "prin absorbţie" cu PPDD (adică Simona Man). Ce aspirator performant! Adună toate scamele. Generalul vrea un milion de membri UNPR la anul. Nu-l întrebaţi cum a făcut primul milion. Să-l întrebe DNA.

• CURIERUL NATIONAL

• Salariile personalului nedidactic, majorate cu 12%

Începând cu 1 august 2015, salariile de bază ale personalului nedidactic din învăţământul preuniversitar de stat, inspectoratele şcolare şi unităţile conexe, instituţiile de învăţământ superior de stat şi din bibliotecile centrale universitare se majorează cu 12% faţă de luna iulie 2015. Decizia a fost luată ieri de Guvern, printr-o Ordonanţă de urgenţă care modifică OUG 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice. Potrivit actului normativ, va creşte, de asemenea, cu 12% cuantumul sporurilor, indemnizaţiilor şi al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care nu fac parte din salariul de bază, în măsura în care personalul îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii. De această majorare salarială vor beneficia 53.848 de persoane din învăţământul preuniversitar de stat şi 7.468 de persoane din învăţământul universitar. Impactul bugetar pentru aplicarea acestor creşteri salariale este estimat în acest an la 38,6 milioane de lei, iar pentru anul 2016 la 115,8 milioane de lei.

• Cât de profitabilă este creşterea caprinelor

Creşterea animalelor este văzută de majoritatea celor care activează în această zonă ca un business de viitor. Fie că au moştenit afacerea de familie, fie că şi-au ridicat-o din proprie iniţiativă, acest tip de afacere a început să câştige tot mai mult teren în ultimii ani. Acest lucru vine şi ca urmare a încurajării de către autorităţi a producţiei de produse bio. Costul lunar cu întreţinerea a 100 de caprine în sezonul de păşunat este zero, iar în timpul iernii (6 luni de zile) acesta se ridică la 4.500 de lei. De asemenea, veniturile ca urmare a valorificării produselor sunt de aproximativ 6.000 de lei. Chiar dacă scădem taxele şi impozitele datorate către stat, tot rămâne profit. Astfel, cheltuielile pe iarnă se ridică la 27.000 de lei, în timp ce încasările anuale din vânzarea produselor sunt de 72.000 de lei. În prezent, preţul unui litru de lapte de capră este de 1,1 lei.

• Oficialii europeni nu mai discută cu Alexis Tsipras, ci direct cu poporul grec

Luaţi prin surprindere de decizia - fără preaviz - a premierului elen şi a Parlamentului de a organiza un referendum, duminică, în chestiunea planului european de reluare a finanţării Greciei, europenii au decis să se adreseze direct poporului elen pentru a îi cere să fie de acord cu propunerile lor. Un NU la referendum înseamnă un NU adresat Europei, a declarat Jean-Claude Juncker. Referendumul grec devine european. De la Paris la Berlin, de la Madrid la Dublin, de la Roma la Bruxelles - relatează corespondenţii cotidianului "Les Echos" - toţi liderii europeni s-au exprimat clar: grecii nu vor vota duminică pentru sau împotriva unui program de reforme, de altfel nerealizat, deoarece Grecia a întrerupt negocierile, ci pentru a decide dacă rămân sau nu în zona euro.

• Avocaţi în război cu BNR în cazul francilor elveţieni

Un seminar la care lectorii au fost reprezentanţi ai BNR, care au pledat în faţa unor judecători, s-a lăsat cu acuze la CSM. Doi avocaţi susţin că BNR tinde să ţină partea băncilor, implicându-se în procesele intentate de persoanele care au credite în franci elveţieni. Avocata Carmen Popa, din Craiova, a sesizat în scris Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) despre o posibilă intervenţie a Băncii Naţionale a României (BNR) în actul de justiţie. Avocata susţine că, în cadrul unui seminar organizat recent la Sinaia, lectorii au fost doar angajaţi ai BNR, iar cursanţii au fost diverşi magistraţi de la tribunale şi curţi de apel. În sesizarea transmisă CSM, avocata cere o verificare a unei posibile încercări de a influenţa justiţia în privinţa modului de adoptare a deciziilor instanţelor în ceea ce priveşte procesele cu francii elveţieni. O sesizare similară celei depuse de avocatul craiovean a fost transmisă de Asociaţia Parakletos (o asociaţie de protecţie a consumatorilor), prin avocatul Gheorghe Piperea.

• EVENIMENTUL ZILEI

• Analist Bank of America: Grecia se va confrunta cu un dezastru umanitar

Athanasios Vamvakidis, şeful Departamentului Strategie monedă europeană de la Bank of America Corp îi sfătuieşte pe clienţii din Londra cu privire la modul de a face bani - sau cel puţin să-şi minimizeze pierderile - după evoluţiile din ţara sa, scrie Bloomberg. Punctul său de vedere: băncile greceşti vor epuiza în curând numerarul, ceea ce duce la o penurie de importuri, inclusiv produse medicale, cu excepţia cazului în care Banca Centrală Europeană îşi extinde asistenţa, a spus Vamvakidis intr-un interviu. Un referendum programat pe 5 iulie privind măsurile de austeritate, probabil că va duce la alegeri în august şi la un potenţial nou guvern. Apoi " Grecia va primi cel mai devreme finanţări noi în luna septembrie sau mai târziu - între timp, economia se va prăbuşi", a spus Vamvakidis. "La nivel personal, aceasta este o situaţie foarte proastă. Şi cel mai rău încă stă să urmeze." Pentru a preveni o criză, BCE va trebui să stimuleze programul de Asistenţă de lichiditate de urgenţă ELA, continuând să asigure creditorii că Grecia are suficient numerar, a spus strategul de la Bank of America. "În caz contrar, va fi un dezastru umanitar", a spus el.

• 10 măsuri care vă vor schimba viaţa în această vară

Angajaţii cu cele mai mici salarii din economie primesc în plus 50 de lei, de astăzi, dar o parte din aceşti bani se vor îndrepta spre plata utilităţilor, care se scumpesc tot de la 1 iulie. O şedinţă de guvern scurtă, dar productivă.11 ordonanţe de urgenţă şi o hotărâre au adoptat miniştrii, ieri dimineaţă. Salariul minim va creşte începând cu 1 iulie. De asemenea, peste o lună, aşadar din august, se majorează cu 12% şi veniturile personalului nedidactic, iar, în funcţie de buget, ar putea creşte şi salariile angajaţilor din administraţia publică locală. Începând de astăzi devin însă mai mari şi amenzile de circulaţie, şi se scumpesc gazele. Salariul minim brut creşte, începând de la 1 iulie, de la 975 de lei, la 1.050 de lei.

• Băncile străine îşi retrag ordonat banii din România

Liniile de credit oferite de centralele din străinătate băncilor din România au continuat să se reducă şi anul trecut. Expunerea grupurilor a scăzut cu 16%, iar BNR, deşi spune că este vorba despre mişcări ordonate, recunoaşte că asistăm la un proces semnificativ de dezintermediere. Grupurile bancare străine continuă să-şi reducă, treptat, expunerea pe România. Anul trecut, scăderea fost de 16%, confirmând un trend început încă din 2010. "Dezintermedierea financiară transfrontalieră s-a accentuat pe parcursul anului, dar şi-a menţinut caracterul ordonat. Expunerea băncilor-mamă faţă de filialele lor din România s-a redus cu circa 16% în anul 2014. În schimb, depozitele atrase de pe piaţa locală - principala sursă de finanţare a băncilor - şi-au păstrat trendul ascendent, evoluţie care, coroborată cu restrângerea creditului acordat sectorului privat, a condus la o nouă diminuare a raportului dintre credite şi depozite, până la un nivel care nu mai generează presiuni din punct de vedere macroprudenţial", arată Banca Naţională a României în raportul său anual.

• Un grec povesteşte pentru români ce se întâmplă acum în Halkidiki

Halkidiki se află la circa 60 de kilometri de Salonic, al doilea mare oraş al Greciei. Vin turişti de peste tot, ca în fiecare an: Polonia, Germania, Rusia, România, rar Elveţia, Italia sau Marea Britanie. Şi grecii din Salonic vin în Halkidiki în concediu, aşa cum mergem noi la Mamaia sau Eforie. Au mare şi la Salonic, doar că acolo nu se poate face plajă, nu se poate intra în mare, e interzis de municipalitate. "E linişte aici, veniţi fără teamă! A fost un val de nelinişte şi oamenii s-au repezit să scoată banii, cum se întâmplă mereu şi oriunde pe planetă în situaţie de criză. S-au pus nişte restricţii, noi putem scoate doar 600 de euro, turiştii au dreptul la o tranşă zilnică de 1.500 de euro. La noi în oraş (Nea Mudania), acum e linişte, blocajul a trecut. La Atena au fost ceva mişcări de stradă contra ideilor de a ieşi din zona euro, dar atât. Politică, la fel ca la voi", spune Iorgos, un grec din regiune.

• Grecia îşi redeschide băncile!

Grecia va redeschide, miercuri, o mie de sucursale bancare, pentru a-i mulţumi pe pensionarii care nu folosesc cardurile. Anunţul a fost făcut marţi de Ministerul de Finanţe de la Atena, transmite Reuters, preluată de Agerpres. Sucursalele vor fi deschise până la sfârşitul săptămânii, iar pensionarii vor putea retrage până la 120 de euro. Ministerul de Finanţe a dat asigurări că depozitele bancare sunt în siguranţă. Băncile greceşti vor fi închise pe întreaga perioadă a acestei săptămâni în avanpremiera referendumului din 5 iulie, în condiţiile în care autorităţile de la Atena au impus restricţii asupra mişcărilor de capital pentru a evita intrarea în colaps a sistemului bancar elen pe fondul retragerilor masive de depozite.

• JURNALUL NATIONAL

• S-a întors roata: MRU în ascensiune, Ponta pierde majoritatea

Alegerea lui Mihai Răzvan Ungureanu ca director al SIE, cu 278 de voturi pentru şi şase împotrivă, reprezintă a doua înfrângere pentru PSD în faţa unei noi majorităţi parlamentare. După adoptarea Strategiei Naţionale de Apărare, Klaus Iohannis a demonstrat, în ultima zi a sesiunii, că are o nouă majoritate în Parlament. În ciuda boicotului PSD şi ALDE, libe­ralii au reuşit să îndeplinească cvorumul pentru alegerea lui Ungureanu. I-au ajutat UNPR-iştii lui Gabriel Oprea, UDMR şi minorităţile. După trei ani, revanşa lui Ungureanu este completă. Demis în 2012 prin moţiunea de cenzură a USL, MRU este omul care prevesteşte, azi, o criză majoră pentru Guvernul Ponta. Alegerea lui MRU ca director al SIE este o nouă demonstraţie de forţă a preşedintelui în faţa coaliţiei de guvernare.

• Moscova 'verifică' legalitatea recunoaşterii independenţei statelor baltice!

Procuratura Generală a Rusiei a început 'verificarea legalităţii recunoaşterii independenţei republicilor baltice' de către Consiliul de Stat al URSS în 1991, un demers ce survine în urma unei solicitări făcute în acest sens de membri ai Dumei de Stat, camera inferioară a parlamentului federal rus, informează marţi Interfax. 'Din punct de vedere juridic, recunoaşterea independenţei statelor baltice este lipsită de valabilitate întrucât decizia a fost luată de un organism neconstituţional', a declarat o sursă parlamentară rusă, citată sub rezerva anonimatului de agenţia menţionată. Aceeaşi sursă a apreciat că un răspuns la această problemă va fi similar cu cel dat în cazul Crimeei, amintind că Procuratura Generală a Rusiei a calificat ca 'ilegală' decizia luată în 1954, în perioada URSS. ''Este cel puţin o provocare. De fapt, este o absurditate juridică, morală şi politică'', a declarat ministrul lituanian de externe Linas Linkevicius.

• NATIONAL

• Caracatiţa politica ii pune şef Laurei Kovesi!

După cum susţin sursele National, un important grup transpartinic de parlamentari, la presiunile din teritoriu si ale miliardarilor care le-au susţinut pe bani grei carierele politice, tocmai pregăteşte, pe şestache, un demers legislativ pe care spera sa-l treacă fără prea mult tam-tam prin cele doua Camere. Este vorba despre o încercare de "contopire" a DIICOT-ului cu DNA, ceea ce, la prima vedere, ar da bine, inclusiv la "fundamentaliştii" luptei anticorupţie. Numai ca in spatele acestei oferte generoase se ascund cu totul si cu totul alte interese. Sub pretextul unei mai bune colaborări intre cele doua Direcţii, va apărea o noua funcţie de conducere, un fel de şef coordonator al DNA si DIICOT. Ceea ce arata si adevăratul scop al acestui demers: sa-i pună practic "capac" şefei DNA, considerata de către aceştia un fel de "oala sub presiune", pe care s-au convins deja ca nu o pot controla sub nicio forma.

• Situaţia lui Ghiţă a început sa... pută!

Sebastian Ghiţă s-a prezentat in fata instanţei supreme pentru a solicita ridicarea sechestrului pus pe bunurile si conturile sale, reclamând ca procurorii ii îngrădesc dreptul la un trai decent. Ca sa ii înduplece pe magistraţi, Ghiţă a declarat ca prin masurile care s-au dictat împotriva lui "nu este lăsat sa existe". "Eu nu pot face nicio plata. Factura de la gunoi, de la apa, de la energie electrica. (...) Cred ca sunt primul cetăţean al României care are sechestru fără limita. Când l-am întrebat pe procuror care e prejudiciul, mi-a spus ca îl va stabili, iar eu m-am trezit cu acest sechestru nelimitat. Aţi spune ca nu contează, dar in măsura in care a apărut legea care arata ca nu poţi face plăţi in numerar mai mari de 5.000 de euro mă face sa cred ca aceasta măsura nu mă lasă sa trăiesc, sa mă apar, sa exist. Mi-a luat acest domn orice libertate si intre altele are pretenţia sa ii cer voie sa fac orice. Indiferent de cat de bogat mă crede dansul, eu nu mai pot trai", a afirmat Sebastian Ghiţă in sala de judecata.

• PUTEREA

• Flagrant în atenţia DNA. Construcţia ilegală a firmei unui fost primar din Bucureşti

Când nu eşti muritor de rând, ci te numeşti Eugen Pleşca, eşti fost maior de Securitate în rezervă, fost primar PSD de sector 3 (între anii 2000-2004) şi fost director în Primăria "Mare" (în 2009), lucrurile se simplifică uimitor. Eugen Pleşca are, ca asociat cu participaţie de 50%, o afacere în construcţii imobiliare rezidenţiale, Ideal Invest Construct - cunoscută după denumirea de piaţă drept Ideal Residence. Dar, ce să vezi, Ideal Residence a achiziţionat şi un teren nu tocmai propice scopului urmărit, deschiderea îngustă la stradă, de numai 12 metri, nepermiţând, în condiţii legale, proiectatele construcţii rezidenţiale înşiruite. Însă Robert Negoiţă, actualul primar al sectorului 3, social democrat ca şi domnul Pleşca, a reacţionat pozitiv la solicitarea firmei predecesorului său, în sensul că a semnat documentele necesare demarării lucrărilor: certificatul de urbanism şi apoi autorizaţia de construire.

• Sorin Oprescu este sceptic faţă de voinţa Executivului privind fuziunea RADET-ELCEN

Consilierii generali au reluat votul asupra proiectului de hotărâre privind aprobarea Planului de Administrare a RADET. În circa două luni, regia de termoficare va avea un nou Consiliu de Administraţie, cu un mandat fix. Surse din Consiliul General al Municipiului Bucureşti (CGMB) spun că până la căderea Guvernului Ponta fuziunea dintre ELCEN şi RADET nu are şanse să se producă. În şedinţa extraordinară a CGMB de luni, 29 iunie a.c., Planul de Administrare al RADET nu a obţinut votul consilierilor generali din lipsă de cvorum. În seara aceleiaşi zile, Gabriel Dumitraşcu, preşedintele CA al RADET, a demisionat. Drept urmare, într-o şedinţă de îndată de marţi, a fost reluat votul şi Planul de Administrare a fost aprobat. În perioada următoare va începe procedura de selecţie şi evaluare a viitorilor membri ai CA, apoi, în baza OG 109/2011 privind guvernarea corporativă, se aşteaptă Planul de Management al RADET.

• ROMANIA LIBERA

• Operaţiunea MRU, începutul sfârşitului pentru Ponta

Mihai Răzvan Ungureanu a fost votat, marţi, de Parlament în funcţia de director al SIE, cu sprijinul PNL şi UNPR, în ciuda boicotului PSD şi ALDE. Votul de ieri poate fi primul pas spre formarea unei noi majorităţi. Plenul reunit al Parlamentului l-a votat, ieri, cu 278 voturi "pentru", 6 voturi "împotrivă" şi 5 abţineri, pe senatorul PNL Mihai Răzvan Ungureanu în funcţia de director al Serviciului de Informaţii Externe (SIE). Ungureanu a fost propus de preşedintele Klaus Iohannis. Miza deciziei de ieri a Legislativului depăşeşte conducerea serviciului secret, chiar dacă aceasta este importantă în raport cu partenerii externi. Numirea noului şef al SIE a scindat coaliţia de guvernare: partidul generalului Oprea, UNPR, s-a alăturat PNL, sprijinindu-l pe Ungureanu, în timp ce PSD şi ALDE s-au opus, boicotând şedinţa comună.

• Guvernul împinge România pe urmele Greciei?

Un plus la salariu de 12% pentru personalul nedidactic şi pensii speciale pentru militari, poliţişti, diplomaţi şi funcţionari parlamentari. Plus norme de hrană şi de echipament mai mari pentru militari, poliţişti, pompieri şi jandarmi. Toate modificările au fost operate într-o singură zi, fără prea multe dezbateri, deşi pot conduce, potrivit specialiştilor, la "un derapaj bugetar semnificativ". Măsurile menţionate sunt cuprinse în două ordonanţe de urgenţă - adoptate ieri de Guvern, fără a fi puse în dezbatere publică - şi în trei pro­iecte de lege - votate de Camera Deputaţilor tot ieri, la mai puţin de 24 de ore după ce trecuseră prin Senat. Adică, grabă mare şi în rândul Executivului şi al parlamentarilor. Ultimii au plecat, apoi, în binemeritata vacanţă de două luni. Consiliul Fiscal trage un semnal de alarmă: "Suntem într-un moment foarte dificil la nivel european şi România nu mai are, la 40% din PIB, un nivel scăzut al datoriei publice. Se pare că nu învăţăm nimic din ce se întâmplă altora. Avem exemplul Greciei şi vedem cum populismul feroce i-a dus la faliment". -.Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal

• ZIARUL FINANCIAR

• Incendiul financiar din Grecia transformă leul greu în moneda viitorului pentru România

Adoptarea euro devine pentru România un proiect puţin probabil chiar şi în cazul în care Grecia va rămâne cu moneda unică europeană, pentru că zona euro nu îşi va mai asuma riscul de a absorbi economii periferice slabe. Aniversarea de zece ani a leului greu - căruia nimeni nu îi dădea o speranţă de viaţă mai mare de şapte-zece ani în 2005 (aşteptările de atunci fiind ca euro să fie adoptat rapid după intrarea în UE) - are loc într-un moment în care soliditatea "proiectului euro" este testată de criza grecească, iar trecerea la moneda unică devine din ce în ce mai îndepărtată. S-a transformat, în aceste condiţii, leul greu dintr-o monedă efemeră într-o monedă a viitorului? "Proiectul monedei comune a fost o ambiţie care începe să se dovedească nesustenabilă, nefezabilă şi din acest motiv cred că leul o să rămână mai departe moneda noastră. Asta nu înseamnă că suntem protejaţi de orice fel de furtuni", afirmă analistul economic Aurelian Dochia.

• Franklin Templeton a ratat cel mai important obiectiv de performanţă impus de Elliott

S-au scurs cele nouă luni în care Franklin Templeton trebuia să atingă obiectivele de performanţă impuse de Elliott. Discountul de tranzacţionare este departe de ţinta impusă în contract. Urmează AGA în octombrie în care acţionarii vor decide dacă merg înainte cu Templeton la cârmă. Marţi, 30 iunie, s-a încheiat prima perioadă de raportare de nouă luni în care Franklin Templeton, administratorul activelor de 12,6 miliarde de lei ale Fondului Proprietatea (FP), avea de atins obiectivele stricte de performanţă impuse de fondul american de hedging Elliott Associates. Discountul de tranzacţionare al acţiunilor de 15% din activul net unitar, cel mai important obiectiv cerut de Elliott în contractul de administrare, nu a fost atins de Franklin Templeton. Deşi fondul s-a listat la Londra cu scopul de a atrage noi investitori şi de a îngusta discountul, acţiunile sale se tranzacţionează în prezent cu un discount de 30% faţă de activul net.

• Investitorii greci sunt mai solvabili decât guvernul de la Atena

Statul elen se luptă în continuare să găsească bani pentru a scăpa de faliment, însă oamenii de afaceri cu origini greceşti care au businessuri în România nu întâmpină probleme în a atrage finanţări pe fondul problemelor din ţara-mamă. Un exemplu în acest sens este Ioannis Papalekas, grecul care controlează compania de dezvoltare imobiliară Globalworth şi care a reuşit să obţină o facilitate de finanţare pe termen scurt de 45 mil. euro de la grupurile Oak Hill şi York Capital, controlate de investitori americani, pentru a finanţa construcţia clădirii de birouri Bucharest One din Bucureşti, dar şi pentru alte proiecte de achiziţii sau în construcţie, potrivit datelor de pe site-ul Globalworth. Oak Hill şi York Capital, care au mai acordat recent o finanţare de 55 mil. euro către Globalworth, se numără printre acţionarii acestei companii, cele două grupuri americane cumpă­rând anul trecut şi o facilitate de 65 mil. euro accesată de fondul lui Ioannis Papalekas de la UBS, împrumut care a fost convertit în acţiuni.