REVISTA PRESEI 01.11.2011

• ADEVARUL

• Trichet: criza putea fi evitată

În ultima zi ca preşedinte al Băncii Centrale Europene, Jean-Claude Trichet critică guvernele din UE şi spune că actuala situaţie putea fi evitată dacă se acţiona la timp. Fostul preşedinte al Băncii Centrale Europene, Jean-Claude Trichet, şi-a terminat mandatul "în forţă". Ieri, în ultima zi în care a mai ocupat această funcţie, cel poreclit "Domnul Euro" a criticat dur guvernele europene şi mai ales liderii din Uniunea Europeană, declarând că acestea sunt vinovaţi, în bună măsură, de escaladarea crizei datoriilor de stat în întreaga zonă euro. Prea mulţi lideri europeni n-au înţeles gravitatea crizei din Grecia atunci când situaţia încă mai putea fi controlată, a declarat Jean-Claude Trichet într-un interviu acordat postului american de televiziune CNBC.

• Primul faliment pe Wall Street din cauza datoriilor europene

MF Global, una dintre cele mai mari firme de brokeraj din Statele Unite, a depus luni bilanţul, devenind astfel primul mare grup de pe Wall Street care a căzut victima crizei datoriilor suverane europene, pe care a pariat masiv, relatează AFP. Consiliul de administratie a plasat grupul sub legea falimentului, pentru a "proteja activele", se arata intr-un comunicat. Potrivit dosarului de depunere a bilanţului înaintat unui tribunal new-yorkez, grupul deţinea la 30 septembrie active în valoare de 41 de miliarde de dolari şi pasive de 39,7 miliarde, devenind astfel al optulea mare faliment din Statele Unite începând cu 1980. Societatea a pariat masiv pe redresarea obligaţiunilor europene.

• Summitul G20 decide soarta eurozonei

Ţările emergente din Asia şi America Latină ar putea cere mai multă putere economică globală la summitul G20, care începe vineri, la Cannes, dacă vor veni cu oferte de ajutor pentru Europa. Detaliile participării economiilor emergente la fondul de salvare al eurozonei ar putea fi decise la summitul G20 care se desfăşoară la Cannes (Franţa), pe 3 şi 4 noiembrie, şi unde implementarea unui nou plan pentru eurozonă va fi probabil principalul subiect. Acordul de ajutor convenit de liderii UE săptămâna trecută depinde de participarea Chinei în special, dar şi a Rusiei, Braziliei, Indiei şi Africii de Sud (aşa-numitele BRICS) pentru contribuţiile la fondul de salvare a UE.

• Tulburări sociale iminente

Criza eurozonei ar putea duce la o recesiune lungă de un deceniu şi la revolte sociale, a avertizat Organizaţia Internaţională a Muncii, potrivit presei germane. "Următoarele câteva luni vor fi decisive pentru evitarea scăderii dramatice a numărului de angajaţi şi a unei creşteri a tulburărilor sociale", susţine OIM. Cel mai mare risc de revolte există în Grecia, Portugalia, Spania, Estonia, Franţa, Slovenia şi Irlanda, potrivit OIM. "FMI trebuie să se reformeze şi să permită o schimbare de putere dinspre ţările europene către economiile pieţei emergente.'' Bessma Momani specialist la Universitatea canadiană Waterloo

• Marea Britanie renunţă la austeritate

Coaliţia aflată la guvernare în Marea Britanie, condusă de premierul conservator David Cameron, a anunţat 100 de proiecte în valoare de 1 miliard de lire pentru a da un impuls economiei. Acest lucru marchează o renunţare la politica de austeritate, impusă peste tot în UE şi adoptarea unei strategii diferite. De altfel, nu este singurul mod în care Londra se îndepărtează de UE. Intenţia premierului Cameron de a "repatria" multe dintre puterile de decizie care au fost cedate Uniunii Europene a creat un scandal în coaliţia de guvernare. Aliaţii conservatorilor, liberal-democraţii proeuropeni conduşi de vicepremierul Nick Clegg, au criticat această iniţiativă, spunând că ţara "se va retrage la marginea Europei", ceea ce va crea un "dezsastru economic".

• Statele au G20, mediul de afaceri are B20

Summitul G20 va include şi o întâlnire a celor mai importanţi oameni de afaceri din lume, aşa-numita B20. Şefa confederaţiei afacerilor din Franţa, Laurence Parisot, a declarat ieri, pentru "Financial Times", că discuţiile B20 vor încerca să ajungă la o soluţie pentru protecţionismul tot mai pronunţat al unor guverne şi creşterea popularităţii partidelor de extremă dreapta în lume. Este foarte periculos pentru afaceri, pentru economie şi pentru democraţie dacă aceste ţări nu sunt în stare să găsească un mod comun de soluţionare, a spus Parisot. Conform acordului dintre miniştrii de finanţe ai UE, comerţul cu instrumente derivate va fi posibil doar dacă va fi aprobat de o parte terţă, printr-un sistem centralizat, reducând astfel riscul ca unul dintre participanţii contractului să fie afectat în cazul în care celălalt intră în incapacitate de plată.

• Grecia face referendum pe tema acordului european de susţinere financiară

Grecia va organiza un referendum pe tema noului acord european de susţinere financiară a ţării, anunţă premierul grec, Georges Papandreu, citat de AFP. "Vom respecta voinţa poporului grec", a declarat Papandreu în cursul unei întâlniri cu membrii grupului parlamentar socialist. De altfel, premierul grec a declarat că va solicita şi votul de încredere al Parlamentului pe tema acordului european asupra datoriei suverane a Greciei. "Oare grecii acceptă noul acord sau nu? Dacă nu îl vor, nu va fi adoptat", avertizează primul-ministru elen.

• Sorin Ovidiu Vîntu face angajări la Realitatea TV

Vîntu a contactat, în ultimele zile, mai multe vedete care au ales RTV pentru a le face oferte salariale menite să le convingă să se întoarcă în barca lui Elan Schwartzenberg. Oficial, Sorin Ovidiu Vîntu nu mai este acţionar la Realitatea Media. Neoficial însă, Vîntu este extrem de implicat în soarta postului de televiziune reprezentat de Elan Schwartzenberg. În ultimele zile, acesta a contactat personal o parte dintre vedetele care au ales RTV, cu o contraofertă greu de refuzat. "Salarii duble. Ceea ce, în unele cazuri înseamnă sume lunare ce depăşesc 10.000 de euro", au explicat surse din Realitatea Media.

• Cum vor arăta preţurile în 2012 pe "pieţele viitorului"

În contractele internaţionale de tip "futures", investitorii anticipează scumpirea cerealelor, stagnarea preţului aurului şi o uşoară ieftinire a ţiţeiului. În România, cursul euro şi al dolarului va fi oarecum stabil. Dincolo de prognozele oficiale privind evoluţia principalilor indicatori ai economiei (Produs Intern Brut, inflaţie, şomaj etc.) şi de estimările instituţiilor publice, investitorii se orientează şi după mersul cotaţiilor din "pieţele viitorului". Pe aceste pieţe, numite generic "Futures", comercianţii îşi negociază preţurile din momentul unei scadenţe viitoare, astfel încât la data livrării să fie protejaţi de riscurile inerente tranzacţiilor de lungă durată.

• Guvernul se plânge de presiunile FMI

Oficiali din Ministerul Economiei susţin că Fondul vrea ca statul să vândă companiile viabile şi să rămână cu cele care merg în pierdere. Tiradele FMI se îndreaptă, în cadrul misiunii aflate în plină desfăşurare în aceste zile în România, asupra viitorului companiilor de stat. Oficialii Fondului pun presiune pentru privatizarea pachetelor majoritare de acţiuni ale Electrica Distribuţie, Electrica Furnizare, precum şi ale viitorului Complex Energetic Oltenia, a declarat ieri Alexandru Săndulescu, director general în cadrul Ministerului Economiei. Acesta a amintit problemele legate de slaba finanţare în sectorul termocentralelor, arătând că una dintre sursele de finanţare sunt, aici, privatizările.

• Siria, părăsită de aliaţi, o ia pe urmele Libiei

Opoziţia siriană cere intervenţia militară a Vestului. Relaţiile s-au răcit cu vecinul şi aliatul Turcia, care găzduieşte nucleul opoziţiei siriene. Preşedintele sirian Bashar al-Assad asigură Occidentul că nu va ceda puterea în favoarea opoziţiei. Într-un interviu pentru "The Daily Telegraph" el i-a ameninţat pe liderii din Vest că, dacă îndrăznesc să intervină militar în sprijinul rebeliunii, aşa cum au făcut-o în Libia, va transforma Siria într-un nou Afganistan.

• CURENTUL

• Statul român a fost păgubit cu 4 milioane de euro de "staborul" lui Mircea Sandu

Ultimul scandal de la vârful Federaţiei Române de Fotbal, în urma căruia au fost puşi sub învinuire, de procurorii DNA, zece din cei treisprezece membri ai Comitetului Executiv (CEX) al FRF, este o urmare a faptului că, acţionând în dispreţul propriilor regulamente şi al legislaţiei în vigoare, echipa condusă de Mitică Dragomir şi Mircea Sandu a prejudiciat statul român cu aproximativ patru milioane de euro. Prejudiciul este consemnat de ANAF şi constă în scoaterea ilegală de sub sechestru a drepturilor federative ale jucătorilor legitimaţi la SC Fotbal Club U Craiova SA, ca urmare a deciziei abuzive de dezafiliere a Universităţii Craiova, luate în luna mai de către Comitetul Executiv.

• UE vrea taxă pe fumul centralelor de apartament, din 2013 sau 2015

Uniunea Europeană va impune o taxă de poluare pentru centralele de apartament, a anunţat, ieri, ministrul Mediului, Laszlo Borbely, care a spus că măsura va intra în vigoare "în 2013 sau în 2015". Prezent la o dezbatere organizată de Institutul pentru Politici Publice (IPP), ministrul Laszlo Borbely a spus că încălzirea pe baza centralelor individuale nu va mai fi o soluţie atât de atractivă pentru proprietarii de locuinţe, în special din cauza intenţiei de a impune o taxă de poluare pentru acestea.

• CURIERUL NATIONAL

• City Mall - răscumpărat de fostul proprietar cu 86 de milioane euro mai ieftin

Star Imob Construct a vândut centrul comercial cu 103 mil. euro în 2006. Din cauza datoriilor acumulate, mall-ul a ajuns să fie adjudecat pentru 17 mil. euro. După un an de faliment, cinci licitaţii eşuate şi o rundă de negocieri directe cu şase investitori, centrul comercial City Mall din Capitală şi-a găsit un proprietar. Compania Star Imob, câştigătoarea negocierilor, nu este complet străină de mall, ea fiind controlată de un fost proprietar, cel care, în 2006, scotea 103 milioane de euro după ce vindea centrul către fondul australian APN. Acum Star Imob Construct, controlată de omul de afaceri de origine greacă, Ioannis Papalekas, îşi răscumpără proprietatea la doar 17,3 milioane de euro, potrivit Casei de Insolvenţă Transilvania (CITR), lichidatorul juridic al City Mall.

• Şefia BCE, schimbată în plină criză monetară

Italianul Mario Draghi preia, astăzi, conducerea Băncii Centrale Europene (BCE), devenind al doilea cel mai puternic şef de bancă centrală din lume. Draghi, care a ocupat până în prezent funcţia de guvernator al Băncii Italiei, preia funcţia de la francezul Jean-Claude Trichet, urmând să fie aruncat chiar din prima zi în lupta dură împotriva crizei, scrie Bloomberg, potrivit Mediafax. Draghi va deveni, astfel, "paznicul-şef" al euro şi al economiei formate din 17 ţări europene, victimă a crizei datoriilor suverane pe care politicienii fac eforturi să o rezolve. Şef al băncii centrale a Italiei până la miezul nopţii, Draghi va conduce prima şedinţă de politică monetară la BCE joi şi s-ar putea confrunta cu presiuni pentru a reduce dobânda la patru luni după ce Trichet a crescut-o.

• O recapitalizare europeană puternică, avantajoasă pentru România

Victor Safta: Este important nu doar pentru Europa, ci şi pentru România, ca grosul ajustărilor să se facă prin injecţii de capital suplimentar. Un nivel al capitalului suplimentar de aproximativ 200 mld. euro ar putea fi varianta cea mai bună pentru ECE. Băncile europene au avut de susţinut negocieri dure cu liderii politici pentru a stabili la ce procent din datoria publică a Greciei vor renunţa. Autorităţile publice şi-au impus punctul de vedere, ajungându-se la renunţarea la jumătate din sumele pe care instituţiile de credit le aveau de recuperat, ceea ce se traduce în pierderi de aproximativ 100 de miliarde euro pentru bănci. Acordul de principiu va trebui acceptat de fiecare bancă în parte, totuşi este probabilă o participare masivă.

• Împrumuturile din contul Trezoreriei urcă datoria publică la 38,2% din PIB

Datoria publică a României a crescut cu trei miliarde de lei în luna august, în special din împrumuturi pe termen scurt din disponibilităţile contului general al Trezoreriei statului, şi s-a plasat după primele opt luni la 38,2% din PIB, potrivit datelor Ministerului Finanţelor Publice, citează Mediafax. În termeni nominali, datoria publică era de 207,5 miliarde de lei la finele lui august, sub maximul de 214 miliarde lei atins în luna iunie. Pentru a se finanţa pe termen scurt, statul a împrumutat din contul Trezoreriei 3,2 miliarde de lei în luna august. Împrumuturile din contul general al trezoreriei sunt efectuate de obicei atunci când există un decalaj între scadenţele la titluri de stat şi este nevoie de finanţare pe termen scurt. Ulterior, contul se reconstituie.

• Creditele restante ale studenţilor americani vor depăşi 1 trilion de dolari

Una dintre cele mai mari plângeri atât din partea protestatarilor ce ocupă Wall Street-ul, cât şi din partea americanilor clasei de mijloc, o reprezintă problema creditelor studenţilor. Paradoxal este că, potrivit rapoartelor USA Today, împrumuturile restante ale studenţilor sunt prevăzute să depăşească pentru prima oară în istorie 1.000 de miliarde de dolari. Acest lucru este cauzat, potrivit Zerohedge, de cererea foarte mare pentru această formă de finanţare a învăţământului, lucru ce face ca această datorie să fie mai mare decât cea de pe cardurile de credit, însă mai mică în comparaţie cu datoriile ipotecare. Riscul de credit cade asupra tinerilor care îşi încep viaţa de adult adânciţi în datorii, o sarcină care ar putea să-şi lase amprente vizibile asupra economiei în viitor. "Se va crea o generaţie de sclavie salarială", spune Nick Pardini, un absolvent în finanţe al Universităţii Villanova, care a avertizat pe un blog că împrumuturile studenţilor vor fi următoarea bulă speculativă a creditelor - cu debitorii în pierdere, mai degrabă decât creditorii.

• EVENIMENTUL ZILEI

• Ponta îl sperie pe Geoană că-l dă afară de la Senat

Un grup de senatori fideli şefului PSD au fost puşi să agite ideea schimbării lui Mircea Geoană de la şefia Senatului pentru a-i strica acestuia vizita în SUA Motivul? Răzbunare. Victor Ponta caută să-i plătească o poliţă pentru că săptămâna trecută Geonă i-a stricat armonia la Consiliul Naţional al PSD prin declaraţiile sale critice. Ponta caută la rândul său să-i strice vizita lui Geoană lansând zvonul că acesta îşi va pierde scaunul de la Senat. Astfel, câţiva senatori mai puţin cunoscuţi, dar apropiaţi de Ponta - Cosmin Nicula, Iulian Bădescu, Daniel Savu - au fost puşi să ridice ieri în şedinţa de grup ideea sancţionării lui Mircea Geoană. Nici mai mult nici mai puţin aceştia i-au cerut lui Ponta aflat la şedinţa senatorilor PSD ca partidul să-l revoce din funcţia de preşedinte al Senatului. Motivul invocat? Faptul că Geoană nu i-a anunţat că pleacă în SUA.

• DECIZIE OFICIALĂ: Vrem să aderăm la euro în 2015!

România îşi menţine obiectivul de adoptare a monedei euro în cursul anului 2015, a reieşit din discuţiile avute luni în şedinţa Comitetului interministerial de resort, conduse de premierul Emil Boc şi guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu. "S-au trecut în revistă situaţia din zona euro, precum şi evoluţiile economice internaţionale, iar obiectivul României rămâne trecerea la moneda unică europeană în anul 2015", a declarat ministrul administraţiei şi internelor, Traian Igaş, care a participat la reuniunea de la BNR, citat de Agerpres. Potrivit unor surse, participante la discuţii, oficialii BNR şi ai Guvernului au subliniat că România este capabilă să întrunească criteriile Pactului Euro Plus privind limitarea deficitului bugetar, a datoriei publice şi a inflaţiei.

• Martin Schulz: Europa va fi împărţită în trei zone, în funcţie de ponderea economică. România va face parte din zona a treia

Preşedintele grupului socialist din Parlamentul European, Martin Schulz, avertizează faţă de împărţirea UE în trei zone. El cere guvernelor să prezinte cetăţenilor realitatea şi să nu-i amăgească prezentându-le iluzii legate de viitorul statului naţional, transmite RFI. Într-un amplu interviu acordat postului naţional de radio Deutschlandfunk, Schulz s-a referit la Franţa şi Germania, care se consideră ţările directoare ale nucleului monetar european şi care se manifestă ca zona numărul unu a Europei. Din cea de-a doua zonă fac parte cele 17 ţări care au introdus moneda euro, iar de zona a treia aparţin statele care dispun de monede naţionale. Schulz pledează pentru o atitudine comunitară mai pronunţată şi avertizează faţă de o nouă divizare a continentului.

• JURNALUL NATIONAL

• Anvelopele de iarnă, obligatorii de astăzi

Noua lege privind dotarea vehiculelor în condiţii de iarnă intră în vigoare astăzi. Astfel, anvelopele devin obligatorii în condiţii meteo specifice: drumuri acoperite cu zăpadă, gheaţă sau polei. Acestea trebuie să fie omologate şi să poarte marcajul M+S (sau M.S, sau M&S). Nu sunt recomandate anvelope de iarnă second-hand mai vechi de 4-5 ani sau la care înălţimea profilului lor este mai mică de 4 mm. Anvelopele denumite comercial "all seasons" sau 4S, ca şi cele Alpin, Mountain sau Winter, pot fi acceptate dacă au marcajul specific anvelopelor de zăpadă M+S, M.S., M&S. Ministerul Transporturilor a anunţat săptămâna trecută care sunt amenzile ce vor fi aplicate pentru nerespectarea regimului anvelopelor. Acestea pot varia de la 600 de lei până la 8 000 de lei.

• Comisie specială pentru datoria Germaniei către România

Conducerea Senatului a decis ieri înfiinţarea unei comisii speciale care să analizeze informaţiile furnizate Senatului de profesorul Radu Golban privind o presupusă datorie a Germaniei către România datând din 1940, provenită în urma unui acord semnat în 1935 între BNR şi Casa de Compensaţie Germană din Berlin pentru "reglementarea plăţilor către Imperiul German şi Regatul României". El susţine că, la nivelul anului 1944, soldul activ pentru România "depăşea un miliard de mărci imperiale", iar acest sold a fost confirmat de "surse oficiale externe precum Casa Germană de Compensaţie, un raport al Comisiei Bergier din Elveţiei din anul 1998 şi Arhiva Germaniei, care cuprinde un extras de cont ce face referire la acest sold".

• NATIONAL

• BNR salveaza bancile straine cu banii Romaniei

Guvernatorul Bancii Nationale a Romaniei, Mugur Isarescu, va anunta in curand lansarea unui nou tip de institutie financiara. Este vorba de "banca-punte", care va prelua bancile cu probleme si le va salva de la faliment. Romania s-a angajat fata de FMI ca pana la sfarsitul lunii octombrie 2011 sa reglementeze functionarea institutiei de tipul "bridge bank" (banca-punte) , care sa permita interventii rapide in sistemul bancar si sa-kl fereasca de efectul de contagiune in caz de criza finaciara. BNR se afla oarecum in intarziere, deoarece de astazi ar fi trebuit sa existe reguli clare pentru functionarea unei astfel de banci. In prezent sunt elaborate reglemtarile necesare functionarii unui astfel de "spital bancar", care sa preia in regim de urgenta, peste noapte, orice institutie bancara aflata in pragul colapsului.

• BBC se pregateste pentru moartea Reginei Elisabeta

Din dorinta de a evita gafele facute la anuntul mortii Reginei Mama, BBC-ul se pregateste din vreme pentru moartea reginei Elisabeth a II-a. La moartea Reginei Mama, in 2002, veteranul BBC, Peter Sissons, a facut-o de oaie. S-a prezentat intr-un costum gri, camasa bleu si-o cravata grena, spre deosebire de rivalii de la ITV, care se prezentasera la costume inchise la culoare si cravate negre. Ca sa nu se mai repete asa ceva, BBC si-a trimis personalul la instruire ca sa fie pregatit pentru nefericitul eveniment. Tinuta obligatorie va fi costume si cravate negre si camasi albe. Fundalul sonor va fi imnul God save the Queen, iar pe ecran va aparea o fotografie a reginei purtand coroana. Timp de 12 zile vor fi suspendate emisiunile de divertisment. Si regina a citit stirea asta, saraca, si nu credem ca a apreciat efortul in avans al postului BBC! Ce gafa!

• PUTEREA

• Răzbunarea Prostănacului

Preşedintele Mircea Geoană a plecat ieri într-o vizită de cinci zile în Statele Unite ale Americii. Ştirea, prezentată printr-un comunicat sec de presă transmis de la cabinetul preşedintelui Senatului, i-a întors pe dos pe liderii PSD, care au discutat în şedinţele de ieri ale conducerii de partid despre o excludere a lui Geoană din partid. Motivul? Din delegaţie trebuiau să facă parte şi Victor Ponta, respectiv Crin Antonescu. Cei doi au rămas la Bucureşti. Liderii Opoziţiei, Victor Ponta şi Crin Antonescu, pregătesc de astă-vară, mai exact din luna august, o vizită politică în SUA. Mircea Geoană, fostul lider al PSD şi actualul preşedinte al Senatului, le-a luat-o în faţă celor doi, el decolând duminică cu destinaţia Washintgon.

• Recensământul, scos la capăt în timp util

Până ieri-dimineaţă, 95% din totalul locuinţelor au fost recenzate, iar autorităţile estimau că recensământul se va încheia cu brio la nivelul ţării, singura problemă fiind în Capitală. În sectorul 1, fuseseră înregistrate doar două treimi din totalul locuinţelor, iar numărul recenzorilor a fost sporit, fiind foarte posibil ca demersurile să continue şi azi. După 11 zile de recensământ, în 904 localităţi fusese încheiat procesul, singurul judeţ cu procent maxim fiind Braşov. "Acolo, duminică au fost înregistrate ultimele persoane şi totul s-a încheiat înainte de termen. De asemenea, în Arad, Vâlcea şi Covasna procentul era de 99", ne-au spus organizatorii.

• Grup al ţărilor din afara euro

Asociaţia Oamenilor de Afaceri din România (AOAR) propune ca România să iniţieze constituirea grupului Non-Euro, în care ţări ca Marea Britanie, Suedia sau Polonia să propună adoptarea de măsuri care să permită apărarea coerentă şi mai fermă a intereselor ţărilor membre, în procesul de negocieri ce au loc la nivelul UE. Reprezentanţii Asociaţiei constată cu îngrijorare atenţia redusă în adoptarea unor decizii politice majore privind relansarea economică a statelor membre ale UE, singura cale ce poate garanta rezolvarea pe termen mediu a crizei datoriilor suverane. "Evoluţiile actuale şi reacţiile Comisiei Europene, ca şi ale şefilor de state par să arate ca Agenda UE 2020 a fost doar un document propagandistic şi nu un program economic coerent, ambiţios şi realist care să contribuie la afirmarea economică a zonei UE 27", se arată în comunicatul AOAR.

• ROMANIA LIBERA

• Norvegia oferă României peste 300 de milioane de euro până în 2014

Într-o perioadă de criză, Norvegia pune la dispoziţia României peste 300 de milioane de euro pentru dezvoltarea economică şi socială a ţării prin intermediul a două mecanisme de finanţare, Granturile SEE şi cele Norvegiene. Norvegia continuă astfel să susţină dezvoltarea de proiecte care să contribuie la reducerea discrepanţelor socio-economice dintre statele membre ale Spaţiului Economic European şi la întărirea relaţiilor bilaterale cu România. În perioada 2009-2011, Norvegia alături de alte state SEE, respectiv Islanda şi Liechtenstein, au oferit României 98,5 de milioane de euro prin Granturile SEE şi cele Norvegiene. Contribuţia Norvegiei la această schemă de finanţare este de 97 la sută. În mod surprinzător, rata de absorbţie a acestor fonduri este de 80 de sută în comparaţie cu o rată de doar 3,5 la sută în cazul fondurilor europene obţinute de România.

• Paradox. Sub pretextul creşterii siguranţei în trafic, anvelopele de zăpadă devin obligatorii în sezonul cu cele mai puţine accidente. Statul câştigă din cauciucurile de iarnă 400 milioane euro

Vor reduce anvelopele de iarnă numărul deceselor pe şosele? Cel mai probabil, nu. În schimb, statul va încasa sute de milioane de euro numai din TVA, graţie creşterii fulminante a cererii de cauciucuri. Anvelopele de iarnă, obligatorii de azi pe toată durata anului ori de câte ori şoferii circulă în condiţii de zăpadă, polei, gheaţă, vor ameliora un pic siguranţa rutieră. Cu sau fără ele, România va rămâne în fruntea clasamentului european al deceselor pe şosele. Anvelopele sunt însă o bună sursă de venituri pentru stat. Câştigă 1,91 miliarde lei din TVA colectată la vânzarea acestora. În buzunarul statului efectul e pozitiv: 400 milioane de euro în plus.

• Bulgarii şi-au ales un preşedinte anticorupţie

Rosen Plevneliev, candidatul susţinut de partidul de guvernământ GERB, a obţinut 55,4% din voturile alegătorilor, devansându-l pe candidatul Partidului Socialist, Ivailo Kalfin. Victoria fostului ministru al Dezvoltării Regionale este considerată un vot de încredere pentru politica premierului Boiko Borisov. Odată cu victoria lui Plevneliev, partidul de guvernământ reuşeşte să smulgă din mâinile socialiştilor şi ultima poziţie-cheie din stat, după cele de prim-ministru şi preşedinte al parlamentului.

• ZIARUL FINANCIAR

• RCS&RDS este la un pas să ia un credit de 300 milioane de euro. Compania trebuie să plătească datorii care ajung la scadenţă

Operatorul telecom RCS&RDS, controlat de omul de afaceri Zoltan Teszari, negociază cu un grup de bănci obţinerea unui împrumut de circa 300 mil. euro pe 5 ani, care va fi folosit pentru plata unor datorii care ajung la scadenţă. Grupul de bănci este condus de puternica bancă elveţiană Credit Suisse, conform unor surse de pe piaţa financiară. Discuţiile sunt de mai multe luni, iar în următoarele două săptămâni ar trebui să se bată palma în cazul în care părţile se înţeleg. Dobânda discutată se situează între 4 şi 5% pe an la euro. Printre băncile care ar putea să participe la această finanţare alături de Credit Suisse, care pune pe masă în jur de 100 mil. euro, se află Erste, Raiffeisen şi CEC Bank. Oficialii RCS&RDS nu au comentat această informaţie până la închiderea ediţiei.

• Economia bifează prima creştere mai consistentă. Pe tot anul creşterea economică se duce spre 2%

În trimestrul trei creşterea economică este estimată la 3%, ceea ce aduce primul rezultat mai consistent după trei ani. Creşterea economică peste aşteptări din al treilea trimestru, estimată la 3% de preşedintele Traian Băsescu, împinge prognozele analiştilor pentru întregul an spre 2%, faţă de 1,5% estimarea oficială, după doi ani în care economia s-a luptat să iasă din recesiune. Această cifră de 3% este cel mai bun rezultat macroeconomic pe care îl raportează România din 2008 încoace şi ar readuce interesul investitorilor. Datele oficiale vor fi anunţate de Statistică pe 15 noiembrie.

• Ionuţ Dumitru, economist-şef Raiffeisen Bank: prin acordul de la Bruxelles a fost evitat un nou Lehman Brothers

Prin acordul încheiat săptămâna trecută la Bruxelles a fost evitat un nou caz Lehman Brothers, adică o situaţie de domino în care pieţele să fie prinse într-un vârtej al pierderilor, crede Ionuţ Dumitru, economist şef al Raiffeisen Bank. "Deciziile luate la Bruxelles au corespuns aşteptărilor pieţelor financiare. Sigur, mai sunt unele discuţii legate de cum se va finanţa EFSF (European Stability Fund - Fondul European de Stabilitate - n.red), însă per ansamblu măsurile anunţate au fost bune", a spus Dumitru. El mai spune că includerea în acord a unui paragraf în care se menţionează că băncile -mamă trebuie să-şI menţină expunerea pe sucursale este un succes pentru România.

• Elveţienii împuşcă doi iepuri deoadată: Pe lângă Azomureş vor prelua şi Chimpex, unul dintre cele mai mari terminale din Portul Constanţa

Elveţienii de la Ameropa Holding negociază cu turcii preluarea Azomureş (AZO), cel mai mare producător de îngrăşăminte chimice din România, însă dacă tranzacţia se va finaliza ei vor prelua şi operatorul portuar Chimpex Constanţa (CHEM), unde Azomureş deţine o participaţie de 90%. Preluarea Chimpex are o importanţă strategică deosebită pentru traderul de produse agricole Ameropa, care va avea asigurată şi calea de ieşire a îngrăşămintelor din ţară. Ameropa mai deţine şi capacităţi de depozitare a cerealelor, segment pe care a intrat în 2008 prin achiziţia Comcereal Constanţa, iar Chimpex este unul dintre principalii operatori care oferă servicii de încărcare şi descărcare a cerealelor în Portul Constanţa. Astfel, Ameropa nu va mai depinde de serviciile altor operatori pentru exporturile de cereale.

• Terenul agricol din România valorează 25 de miliarde de euro, o cincime din PIB

Cele peste 13 milioane de hectare de teren agricol din România valorează în total peste 25 de miliarde de euro în condiţiile în care preţul mediu al unui hectar de teren se ridică la aproape 2.000 de euro. Cotaţia terenurilor agricole de pe piaţa locală este însă printre cele mai mici dintre toate celelalte ţări din Uniunea Europeană. Cele mai ieftine terenuri agricole, cu preţuri între 1.500 şi 2.000 de euro/hectar, se găsesc în judeţe precum Dolj, Olt sau Vaslui, în timp ce alte terenuri cum ar fi cele din apropierea Bucureştiului pot ajunge şi la 3.000 de euro/hectar, potrivit calculelor ZF care au în vedere anunţurile de vânzare postate pe internet. În Spania un hectar de teren agricol este de cinci ori mai scump, media cifrându-se la 11.000 de euro, potrivit datelor Eurostat. Diferenţe chiar mai mari sunt înregistrate în comparaţie cu Danemarca sau Olanda, terenurile din aceste ţări fiind şi de 20 de ori mai scumpe decât cele de pe piaţa locală.

• UniCredit a strâns credite neperformante de 2 mld. lei

UniCredit Ţiriac Bank, a cincea bancă după active, a contabilizat la sfârşitul primului semestru credite neperformante de aproape 2 mld. lei, în creştere cu aproape 30% faţă de nivelul de la sfârşitul lui 2010, potrivit situaţiilor financiare în IFRS publicate de bancă. Ponderea acestora în totalul portofoliului de credite se ridică la circa 13,7%. În acest context provizioanele pentru pierderi din credite au trecut de un miliard de lei, urcând cu aproape 18% faţă de decembrie 2010. Portofoliul net de credite a însumat astfel 13,3 mld. lei, în urcare cu circa 5,2%.

• Băncile româneşti s-au resemnat şi au trecut la categoria "Pierderi" 19% din împrumuturile date persoanelor fizice şi companiilor

Băncile aveau în portofoliu la sfârşitul lunii august credite înregistrate drept pierdere (fără posibilitatea de a mai fi recuperate) în valoare de 39,4 miliarde de lei (9,27 mld. euro), în creştere cu 22% faţă de volumul consemnat în aceeaşi perioadă a anului trecut, potrivit statisticilor BNR. Creditele trecute la "pierdere" însumau 19% din soldul total al finanţărilor, de 211,7 miliarde de lei (49,5 mld. euro). Creditele neperformante au crescut spectaculos de la începutul crizei, cele mai mari dificultăţi fiind întâmpinate de populaţie la rambursarea creditelor în valutele exotice precum francul elveţian, monedă ce a atins maximul istoric în raport cu euro în vara acestui an din cauza îngrijorărilor privind datoriile suverane din zona euro.

• Bossul din F1: "Europa trebuie să înţeleagă că Europa va fi vândută chinezilor, indienilor sau investitorilor din Orientul Mijlociu"

Bernie Ecclestone, celebrul boss de Formula 1, şi-a manifestat luni susţinerea pentru planul de preluare a circuitului de la Silverstone de către investitori din statul arab Qatar, profitând de ocazie totodată pentru a estima că mişcarea nu este decât unul dintre primii paşi dintr-un proces în care "Europa va ajunge pe mâna chinezilor, indienilor sau a Orientului Mijlociu". Într-un comentariu publicat pe siteul competiţiei, Eclestone spune că investiţia arabă este exact de ce are nevoie Silverstone. "Noii proprietari se vor ocupa cum trebuie de această afacere. Europa trebuie să înţeleagă că Europa va fi vândută chinezilor, indienilor sau investitorilor din Orientul Mijlociu", a spus Ecclestone.