REVISTA PRESEI 04.10.2013

Premierul Victor Ponta a avut o discuţie de peste un sfert de oră cu Însărcinatul cu afaceri al misiunii diplomatice SUA la Bucureşti, Duane Butcher, legată inclusiv de situaţia creată de revocarea lui Lucian Papici de la Secţia I DNA. Discuţia a avut loc la Palatul Bragadiru, cu ocazia recepţiei oferite pentru Ziua Naţională a Germaniei, cei doi oficiali retrăgându-se la un moment dat într-un spaţiu privat, unde au discutat timp de peste un sfert de oră. Întrebat de Mediafax dacă a discutat cu oficialul american şi despre noile numiri la DNA, în ideea că acestora li se terminaseră mandatele, Ponta a precizat că a explicat acestuia situaţia. În luna decembrie, după ce ambasadorul american Mark Gitenstein şi-a încheiat mandatul în România, Duane Butcher, adjunctul şefului misiunii diplomatice a SUA, a devenit Însărcinatul cu afaceri al misiunii diplomatice a SUA.

• Băsescu: "Ponta a intervenit în Justiţie de o manieră fără precedent de la intrarea în Uniunea Europeană"

Preşedintele Traian Băsescu se arată îngrijorat de faptul că, în ultimele zile, premierul Victor Ponta a intervenit în Justiţie de o manieră fără precedent de la intrarea în Uniunea Europeană, informează Bogdan Oprea, purtătorul de cuvânt al şefului statului. Oprea precizează că, în virtutea prevederilor Articolului 80, alineatul (2) din Constituţia României, potrivit cărora "preşedintele României veghează la respectarea Constituţiei şi la buna funcţionare a autorităţilor publice", preşedintele Băsescu a discutat, marţi, după şedinţa Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, cu ministrul Justiţiei, Robert Cazanciuc, cerându-i să respecte Regulamentul de ordine interioară al Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), în care se precizează, potrivit comunicatului Preşedinţiei, că procurorul-şef al DNA face propuneri pentru funcţiile de conducere din această instituţie.

• Voiculescu este consecvent: vrea o nouă suspendare a preşedintelui. Ponta şi Dragnea nu aprobă

Preşedintele fondator al Partidului Conservator (PC), Dan Voiculescu, consideră că ar fi firesc ca majoritatea parlamentară să iniţieze o nouă procedură de suspendare a lui Traian Băsescu, pe motiv că a încălcat Constituţia. Premierul Victor Ponta şi vicepremierul Liviu Dragnea nu susţin ideea omului de afaceri. "Traian Băsescu a încălcat din nou, grav, Constituţia, încercând să influenţeze direct Justiţia din România.În aceste condiţii grave, în care Băsescu însuşi îşi admite intervenţiile pe lângă procurori, ar fi firesc ca majoritatea parlamentară să iniţieze o nouă procedură de suspendare a preşedintelui pentru încălcarea gravă a Constituţiei", a subliniat Dan Voiculescu, într-o conferinţă de presă.

• Tănase (RMGC): Dacă se adoptă alt proiect în Parlament decât cel stabilit, avem o problemă

Directorul general RMGC, Dragoş Tănase, a afirmat, joi, la întrebările parlamentarilor din Comisia Roşia Montană, că dacă proiectul se adoptă într-o formă mult diferită, atunci RMGC consideră că este o problemă şi nu-şi va mai menţine oferta pentru creşterea participaţiilor statului la 25%. "Dacă se adoptă un alt proiect decât cel pe care l-am stabilit, avem o problemă. (...) Creşterea gradului de participare a statului la 25% se făcea în condiţiile proiectului Roşia Montană aşa cum este structurat acum. Dacă acest proiect iese într-o formă mult diferită, probabil că bord-ul nostru nu-şi va mai menţine oferta", a spus directorul general al RMGC, Dragoş Tănase. El a mai spus că există nouă ani de întârzieri în acordarea avizului de mediu de către ministerul de resort, arătând că a depus documentaţia necesară în 2004.

• Topul dobânzilor la depozite. Unde să-ţi ţii economiile ca să obţii cel mai bun câştig

Cele mai mari dobânzi oferite de bănci pentru economiile populaţiei depăşesc cu puţin pragul de 5% pe an pentru lei şi 3% pentru euro. Dobânzile plătite de băncile mari la depozitele standard în lei au scăzut sub 4% pe an după ajustarea accelerată din ultimele luni, iar puţini bancheri mai afişează dobânzi peste 5% pe an şi doar pe scadenţe mai lungi, de nouă luni sau un an. BCR şi BRD, cele mai mari bănci din sistem în funcţie de valoarea activelor, remunerează cu 3,2%, respectiv 4,25%% pe an sumele atrase pe trei luni de la clienţi persoane fizice. Nici cele mai bune dobânzi la depozitele standard în lei pe trei luni nu depăşesc cu mult 5% pe an. De exemplu, cea mai mare dobândă la un depozit pe trei luni este plătită de TBI Bank şi ajunge la 5,3% pe an, banca încercând astfel să-şi facă loc pe piaţă după ce şi-a demarat activitatea în martie. În aprilie, banca oferea o dobândă de 7% pe an, iar în iulie de 5,8% pe an.

• Traian Băsescu şi Alina Mungiu-Pippidi, într-o dezbatere, sâmbătă, la Palatul Cotroceni

Preşedintele Traian Băsescu va participa, sâmbătă, între orele 19.00 şi 20.30, la Palatul Cotroceni, la o dezbatere cu preşedintele Societăţii Academice din România, Alina Mungiu-Pippidi. Temele de discuţie vor fi: Roşia Montană, dezamăgirea tinerilor din stradă, referendumul de anul trecut şi anticorupţia. Moderator al dezbaterii va fi domnul Luca Niculescu. În sală va fi permis accesul presei, jurnaliştii putând să adreseze şi întrebrări, precum şi al reprezentanţilor societăţii civile şi al consilierilor preşedintelui României. Alina Mungiu-Pippidi l-a provocat, duminică, pe şeful statului la un dialog faţă în faţă pe teme precum: Roşia Montană, dezamăgirea tineretului din stradă, referendumul de anul trecut şi anticorupţia. Invitaţia Alinei Mungiu-Pippidi a venit pe fondul unei afirmaţii a preşedintelui care a declarat, duminică, în emisiunea "După 20 de ani", că Pippidi ar trebui să lase demagogia şi să intre în politică.

• CURENTUL

• România lui Ponta calcă în picioare statul de drept. Adio Schengen?

Când toată lumea credea că România este pe calea cea bună şi că a scăpat într-o bună proporţie de intervenţia politicului în justiţie, premierul Victor Ponta a demonstrat contrariul. Chiar dacă în urmă cu mai bine de un an, tânărul social-democrat încerca să liniştească Europa cum că el este croit din alt material şi că este un vizionar ce va moderniza România, ultimele sale acţiuni au arătat adevăratul chip al "cârlanului" lui Iliescu, păstorit şi de condamnatul Adrian Năstase. Principiul separării puterilor în stat a fost din nou călcat în picioare şi premierul Victor Ponta a căzut şi el în păcatul "distinşilor" săi predecesorilor obsedaţi de controlul total. Aşchia nu a sărit departe de trunchi nici în acest caz şi, în primul an de mandat ca premier, Victor Ponta a cedat tentaţiei puterii de a deveni "jupânul României". Aşadar, Ponta a decis într-adevăr să intre cu bocancii în justiţie, acolo unde premierul nici măcar nu a mimat un proces butaforic, aşa cum făceau comuniştii cu cei pe care îi considerau adversarii politici, ci a emis direct sentinţa.

• Listarea Adeplast: poveste de succes sau ţeapă premeditată?

De ce a ales Marcel Bărbuţ bursa pentru a-şi finanţa compania? Nu cumva pentru că nu mai are altă variantă? Conform informaţiilor financiare din prospectul de ofertă, la finalul lunii iunie 2013, Adeplast avea datorii pe termen scurt de 121,6 milioane lei şi pe termen lung de 95,1 milioane lei, însumând 216,7 milioane lei. În condiţiile în care capitalurile proprii ale companiei sunt de 86,3 milioane de lei. Din acestea rezultă un grad foarte mare de îndatorare a companiei, indicatorul datorii totale/capitaluri proprii fiind 251%. De la gradul mare de îndatorare derivă mai multe necunoscute. În primul rând destinaţia banilor pe care se presupune că îi va strânge din oferta publică. Sunt şanse imense ca ei să fie alocaţi acoperirii unei părţi din datorii şi nu investiţiei în fabrica de vată bazaltică (gurile rele spun că fabrica respectivă nu ar costa mai mult de 6-7 milioane de euro, şi nu 19-20 de milioane, cum susţine Bărbuţ). Din păcate, piaţa nu are cum să controleze sau să pedepsească această minciună, după listare.

• CURIERUL NATIONAL

• Reducerea tarifelor pune la colţ greii din telecom

ANCOM a propus tarife de interconectare de 3 ori mai mici decât cele de acum începând cu 1 ianuarie 2014. Marii operatori afirmă că astfel vor pierde 200 milioane euro anul viitor, în condiţiile în care trebuie să investească 300 mil. euro în reţelele 4G. Unii operatori, însă, se bucură de propunerea autorităţilor şi spun că se va crea un mediu concurenţial corect şi echitabil. Asociaţia Operatorilor Mobili din România (AOMR) formată din Cosmote România, Vodafone România şi Orange România şi-au exprimat nemulţumirea faţă de această decizie afirmând că vor avea impact negativ asupra veniturilor şi nu vor avea niciun efect asupra tarifelor către utilizatorul final. Potrivit acestora, piaţa de telecom va înregistra o scădere a veniturilor totale de peste 200 de milioane de euro, în 2014, în condiţiile în care pentru anul viitor trebuie să investească 300 de milioane de euro în dezvoltarea reţelelor de telecomunicaţii de generaţia a 4-a (4G).

• Concurenţa cere date suplimentare privind preluarea CFR Marfă de GFR

Grupul Feroviar Român (GFR) va fi nevoit să suplimenteze cu mai multe informaţii notificarea privind operaţiunea de preluare a 51% din CFR Marfă, potrivit solicitării enunţate, ieri, de preşedintele Consiliului Concurenţei, Bogdan Chiriţoiu. Autoritatea de reglementare a mai specificat, în cadrul conferinţei Mediafax Talks about Competition, că termenul pe care îl au la dispoziţie pentru definitivarea analizei şi acordarea unei decizii finale, conform legii, este de cinci luni. "Vom fi foarte concentraţi pe preluarea CFR Marfă. Săptămâna asta, astăzi, vom trimite o solicitare de completare de informaţii, astfel să ajungem cât mai repede să avem o privatizare de succes. Am dori să ne mişcăm repede în analiza operaţiunii de preluare, să fim sub termenul pe care îl prevede legea, dacă operaţiunea rămâne la noi. Potrivit legii, avem cinci luni pentru a da o decizie. Am informat Comisia Europeană privind această privatizare, iar săptămâna viitoare vom discuta cu Comisia Europeană să vedem dacă operaţiunea rămâne la noi. Cred că o să rămână la noi", a spus Chiriţoiu.

• Salvăm balenele financiare? Mai bine nu...

Programele de răscumpărare ale acţiunilor proprii propuse de managementul Fondului Proprietatea şi aprobate de acţionari au fost văzute ca cea mai facilă metodă de reducere a discountului de piaţă faţă de activele nete şi de aducere de valoare pentru investitori. O utilizare eficientă a cash-ului de pe bilanţuri pentru eliminarea unei anomalii a pieţei şi stabilizarea preţului. Totuşi, când preţul escaladează succesiv paliere de cotare tot mai înalte, ce rost are ca administrator să continui să cumperi frizereşte din maxime în maxime. Acest lucru nu face decât să favorizeze investitorii care pleacă în detrimentul celor care rămân... Aici apare semnul de întrebare. Sunt programele de răscumpărare singura modalitate de salvare a unor balene împotmolite în balta secată de lichiditate a pieţei autohtone de capital? Oferta de răscumpărare de la FP reprezintă un test şi pentru vigilenţa ASF. Aceasta nu se poate pronunţa asupra oportunităţii de a se face o ofertă pe maxime, dar pot verifica dacă aceasta corespunde cadrului european de reglementare şi dacă asigură participare egală pentru toţi acţionarii şi nu un exit preferenţial pentru balene împotmolite aici.

• ANPC va transforma procesele cu băncile în acţiuni colective

Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC) a anunţat că va încerca să transforme procesele pe rol, privind clauzele abuzive practicate de prestatorii de servicii, în acţiuni în interes colectiv, prevăzute de lege, de la începutul lunii octombrie. Preşedintele ANPC Bogdan Nica, a declarat, ieri, că o singură bancă a renunţat la acţiuni şi a solicitat consiliere, în temeiul HG 700, cu o echipă de profesionişti pentru a-şi remedia toate aspectele. "Vom încerca să convingem instanţa că nu numai pentru persoanele pentru care am intervenit în justiţiei trebuie făcută dreptatea, ci pentru toţi cei care au clauza în contract la profesionistul respectiv", a declarat preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC), Bogdan Nica, la finalul conferinţei Mediafax Talks about Competition.

• Cum arată piaţa IPO-urilor în 2013

Activitatea globală de listare la bursă prin oferte publice primare a scăzut în trimestrul trei din acest an, volumul total estimat apropiindu-se de 200 de tranzacţii, cu sume totale atrase de circa 24,4 mld. dolari, se arată în ultimul raport trimestrial Ernst & Young - Global IPO Trends Report. Până la 19 septembrie a.c., s-au înregistrat în jur de 566 de IPO-uri, totalizând o valoare estimată la aproximativ 94,8 mld. dolari. Deşi numărul tranzacţiilor este mai mic decât în anul precedent, se estimează că totalul capitalului atras prin listare va fi mai mare decât cel înregistrat în perioada similară din 2012 (637 listări care au totalizat 91,4 mld. dolari).

• De ce economiştii FMI au pierdut încrederea în previziunile şi soluţiile lor?

În faţa crizei din zona euro, constată - într-o analiză - Henri Gibier, directorul editorialelor economice ale cotidianului "Les Echos", remediile tradiţionale impuse de FMI - în contrapartidă cu planuri de salvare, practic adevărate terapii de şoc - "s-au dovedit inoperante, au atins nişte limite". Este o constatare pe baza experienţelor din ultimii ani în ţări ale zonei euro, constatare ce impune Fondului o regândire a doctrinei sale economice. Cei cinci ani de criză financiară au subminat, practic - în cadrul echipei de economişti ai FMI - consensul asupra politicilor economice.

• BM: Românii din străinătate vor trimite în ţară 3,6 mld. dolari

România va înregistra în acest an remiteri de 3,6 mld. dolari de la românii care lucrează în străinătate, potrivit unui raport al Băncii Mondiale (BM), nivel similar celui estimat anterior de instituţie pentru anul trecut şi cu mult sub sumele consemnate înainte de criză. Astfel, remiterile către România se vor plasa în acest an la 3,6 mld. dolari, în timp ce numărul migraţiilor internaţionale a urcat cu 4,8% faţă de 2010, reiese dintr-un raport prezentat miercuri de Banca Mondială. Potrivit datelor publicate de instituţie în luna mai, remiterile către România au totalizat anul trecut 3,66 mld. dolari, principalele ţări de origine fiind Italia şi Spania.

• EVENIMENTUL ZILEI

• ROMÂNIA LUI CRISTOIU. Slavă Domnului, Victor Ponta s-a demascat: E păpuşa gonflabilă a Penalilor din USL!

Cînd se va scrie Istoria perioadei postdecembriste, 1 şi 2 octombrie 2013 - sînt sigur - vor fi trecute printre zilele faste ale democraţiei româneşti. Miercuri, 1 octombrie 2013, Victor Ponta s-a demascat. Prin ordinul dat procurorului general Tiberiu Niţu de a-i pedepsi pe cei doi procurori care au îndrăznit să creadă că sînt independenţi, dar mai ales prin recunoaşterea publică, miercuri seara, la România TV, că el a cerut să fie daţi afară, Victor Ponta a ţinut să demonstreze Penalilor din USL că el n-a uitat condiţia cu care a fost proţăpit în funcţiile babane din Republică: Să transforme Justiţia într-o slujnică năroadă a Penalilor din USL! Traian Băsescu, Monica Macovei, Daniel Morar, precum şi ayatolahii din presă, au făcut mare caz de procesele ireversibile din Justiţie, de conştiinţa procurorilor că sînt, în fine independenţi, de orgoliul de profesionist dobîndit al celor de la Parchetul General şi DNA. A fost de ajuns ca politrucul Victor Ponta să se gîndească la pedepsirea celor doi procurori, că Procurorul general Tiberiu Niţu s-a şi grăbit să-i revoce, asudînd să facă asta cît mai repede, ca nu cumva să creadă Şefu' că el mai stă la îndoială cînd vine vorba de un ordin politic.

• Traian Băsescu: "Cineva s-a suit cu picioruşele pe Procurorul General"

Preşedintele a explicat în detaliu, în emisiunea "Evenimentul zilei", decizia de a analiza ruperea pactului de coabitare. El a relatat cum a aflat de intenţia de schimbare a lui Papici şi a spus că l-a avertizat pe Procurorul General, Tiberiu Niţu, să nu facă acest lucru. Schimbarea din funcţie a procurorului Lucian Papici reprezintă o imixtiune a politicului în Justiţie, consideră Traian Băsescu.

• Scandal pentru Dosarul "Referendumul". Lucian Papici: "Este o presiune la adresa procurorilor oneşti"

Procurorul revocat din funcţie de Tiberiu Niţu susţine că rechizitoriul lui Liviu Dragnea nu mai poate fi întors din drumul spre instanţă. El a refuzat audierea ca martor a lui Ponta. Revocarea procurorului Lucian Papici, asumată public de premierul Victor Ponta şi pusă în practică de procurorul general Tiberiu Niţu, a iscat ieri reacţii în toate mediile. Papici a fost revocat din funcţia de şef al Secţiei de Combatere a Corupţiei din DNA, la câteva ore după ce a finalizat rechizitoriul din dosarul "Referendumul" şi a hotărât trimiterea lui Liviu Dragnea în judecată. La rândul său, Papici a reacţionat dur ieri la atacul lui Victor Ponta, care l-a acuzat că este procuror "băsist" şi că a făcut "dosare politice". Într-un interviu pentru "Europa FM", Papici a catalogat afirmaţiile lui Ponta drept "nepotrivite şi nedemne" pentru funcţia de prim-ministru. El a cerut CSM să-i apere reputaţia profesională: "Rechizitoriul nu mai au cum să-l întoarcă". El crede că Laura Codruţa Kovesi va confirma acest rechizitoriu.

• Ponta vrea să închidă gura REALITATEA TV

Insolvenţa va fi similară, de acum înainte, cu falimentul. Cel puţin pentru instituţiile media. Proiectului aprobat ieri în şedinţă de guvern i-a fost adăugat un articol prin care oricărei televiziuni sau post de radio aflat în dificultate i se va ridica licenţa de emisie în mod automat. Actul normativ nu a fost încă publicat în Monitorul Oficial, iar încercările noastre de a afla detalii sau forma finală a acestuia au fost sortite eşecului. Noul Cod al Insolvenţei este secret pentru presă. Victor Ponta nu ştie dacă Codul insolvenţei se aplică retroactiv. Întrebat dacă noul cod al insolvenţei se aplică retroactiv, Victor Ponta a răspuns joi seară: "Sincer nu sunt un practician în insolvenţă. Dacă mă întrebaţi ca jurist, regulile de procedură se aplică imediat. Dispoziţiile de fond se aplică pentru situaţiile viitoare. Vă vorbesc despre regulile de la procedura penală, nu ştiu cum e la insolvenţă. Regulile de procedură sunt de aplicabilitate imediată".

• JURNALUL NATIONAL

• Papici a făcut poliţie politică. Inchizitorul DNA trimite în penal discuţia despre statutul procurorilor

"Dai în mine, dai în fabrici şi uzine", este crezul care ghidează gândirea procurorilor Papici şi Bendeac. Rechizitoriul întocmit de acest cuplu "de aur" al DNA în dosarul "Şantaj fără şantaj" rămâne o "operă" demnă de perioada cea mai neagră a stalinismului, când simple discuţii despre democratizarea instituţiilor te trimiteau în lagăr. Papici şi Bendeac reţin prin "urechile" SRI o discuţie purtată de Dan Voiculescu şi fiica lui, Camelia Voiculescu, din care, prin interpretări aberante, se construieşte un capitol al rechizitoriului intitulat "Sesizări împotriva magistraţilor şi dorinţa de implicare a factorului politic". Dan Voiculescu, vexat de manevrele făcute de procurori în dosarul montat pe un denunţ considerat calomnios al unui pesonaj aflat sub suspiciunea ANAF de mită, deschide o discuţie la telefon cu fiica lui despre statutul procurorilor.

• Ponta: Băsescu este cel care intră cu bocancii în Justiţie. Este iresponsabil, mincinos şi periculos pentru România

Premierul Victor Ponta a afirmat, în replică la declaraţiile făcute de Traian Băsescu, că nu are nicio legătură cu schimbările de la DNA. "Papici şi-a terminat mandatele, iar ministrul Justiţiei a aplicat legea. Nu am nicio treabă cu aceste schimbări. Cel care face presiuni şi intră cu bocancii în Justiţie este Traian Băsescu, iar tot acest circ este de fapt disperarea lui Traian Băsescu că nu mai controlează în totalitate zona în care erau Morar şi ceilalţi", a spus Ponta, la Antena3.

• Operatori: 500 de milioane euro ne costă diminuarea tarifelor de interconectare. Ministrul Nica vrea un compromis cu ANCOM

Războiul operatori mobili-ANCOM, pe tema diminuării accelerate a tarifelor de interconectare, a trecut de la faza scurtelor declaraţii la prezentări detaliate, pe costuri şi impact asupra business-ului telecom pe piaţa din România. O conferinţă desfăşurată azi, sub umbrela Asociaţiei Operatorilor Mobili din România, a adus la aceeaşi masă pe şefii Cosmote, Orange şi Vodafone, pe ministrul Comunicaţiilor Dan Nica şi pe vicepreşedintele Consiliului Concurenţei, Valentin Mircea. A lipsit tocmai preşedintele arbitrului telecom, Cătălin Marinescu. Cum ministrul Nica susţine cererile operatorilor iar decizia ANCOM este încă în dezbatere publică, poate fi înţeles motivul pentru care Marinescu a preferat să nu fie prezent la discuţiile în care "raportul de forţe" era evident în defavoarea sa.

• Ce pare să nu ştie domnul Ilie Şerbănescu. Banca Naţională - un punct de vedere referitor la articolul domnului Ilie Şerbănescu - "Să-l cităm pe Isărescu: "atac la democraţie"!" publicat în data de 2 octombrie.

"În articolele publicate în ultimii ani, domnul Ilie Şerbănescu construieşte, cu multă patimă, dar nu şi cu argumente economice, o teorie ale cărei principale coordonate se regăsesc şi în textul apărut în Jurnalul Naţional din 2 octombrie. Pe scurt, domnul Şerbănescu susţine o teză simplistă, conform căreia BNR, menţinând cursul de schimb "relativ fix", ar fi instrumentat un vast program de salvare a băncilor pe seama populaţiei, mutând povara ajustării de pe umerii băncilor, vinovate de crearea dezechilibrelor din economie, pe cei ai contribuabililor. Mai precis, domnia sa afirmă că efortul de consolidare fiscală ar fi fost preţul plătit pentru a face băncilor şi debitorilor viaţa mai uşoară şi că ar fi putut fi evitat/uşurat dacă s-ar fi permis deprecierea cursului de schimb.

• NATIONAL

• Liviu Dragnea, executat in tandem de Ponta si Basescu

De ce i-a fost mai frica lui Liviu Dragnea, nu a scapat! Astfel ca, la doar cateva zile dupa violentul conflict verbal pe care l-a avut cu seful sau de partid si de guvern, caruia i-a cerut insistent sa nu il mai ajute cu japca, vicepremierul s-a trezit peste noapte inamicul public numarul unu al mult clamatei independente a justitiei. Pentru ca, dincolo de harjoana declaratiilor belicoase, cert este ca dupa retragerea strategica a lui Lucian Papici din fruntea temutei Sectii a I-a din cadrul DNA, opinia publica de la noi, dar mai ales cea internationala, a retinut un singur lucru. Si anume ca Liviu Dragnea, ca sa scape de un dosar penal, si-a pus partidul sa-l mazileasca pe procurorul de caz. Ceea ce inseamna ca, si nevinovat daca ar fi, "baronul de Teleorman" va fi acum trimis in judecata cu "eticheta" gata lipita de "condamnat".

• Razboiul dintre Palate, benefic pentru ambele parti

Europa nu putea decat sa salute inversunarea cu care Traian Basescu, viitorul conducator al Parteneriatul Estic, lupta pe doua fronturi, punand la punct obrazniciile liderilor de la Kremlin si aparand totodata si independenta Justitiei din Romania. De asemenea, si Victor Ponta culege laurii, acestei executii prin ricoseu. Electoratul dur al PSD se inghesuie deja sa-l felicite ca a trecut la butoanele Justitiei, asa cum a promis. Iar asaltul asupra lui Adriean Videanu si schimbarea lui Papici i-a convins si pe partenerii de guvernare ca premierul isi tine promisiunile ca ii va indeparta pe "basisti" din sistem. Ceea ce nu stiu insa cei care l-au injurat ani de zile pe Daniel Morar este ca, odata cu numirea Iulianei Bendeac in locul lui Lucian Papici, sperantele ca anchetele lor vor putea fi franate s-au spulberat cu totul. Pe cat ca urmeaza o accelerare extrema a altor dosare "bomba"?

• ANPC: Cel putin trei banci isi fenteaza in continuare clientii

Conducerea Autoritatii Nationale pentru Protectia Consumatorilor (ANPC) are procese cu aproape toate bancile din Romania si sustine ca minimum trei institutii bancare introduc si acum clauze abuzive in contractele de creditare. Presedintele ANPC, Bogdan Nica, a anuntat, ieri, ca in cadrul documentarii proceselor, inspectorii si juristii institutiei au descoperit ca mai multe banci au prevederi ascunse si in noile contracte de creditare. "Exista cel putin trei banci care in continuare incearca sa ascunda lucruri in contracte", a spus Nica, refuzand sa numeasca bancile respective (potrivit informatiilor aparute in mass-media, numeroase procese care vizeaza clauzele abuzive ale bancilor incrimineaza contractele de creditare incheiate cu BCR si Volksbank...).

• Fondul Proprietatea isi transfera banii de la ING la BRD

Fondul Proprietatea (FP) inregistreaza in prezent active de peste 15 miliarde de lei (aproximativ 3,4 miliarde de euro) si a anuntat ca-si va muta banii de la actualul depozitar, ING Bank, la BRD - Societe Generale. Primul depozitar si custode al FP a fost Bancpost, care a obtinut un mandat initial de un an, pelungit apoi anual pana in 2011, cand ING Bank a preluat "fraiele" averii Fondului Proprietatea. Contractul cu ING expira in noiembrie si se pare ca reprezentantii FP nu au mai dorit prelungirea mandatului, astfel ca activele de 15,1 miliarde de lei vor intra in custodia BRD - Societe Generale. In cazul in care comisionul de depozitare va fi similar celui perceput de Bancpost, de 0,0007% pe luna, noul administrator al averii FP va incasa echivalentul a peste 285.000 de euro anual.

• PUTEREA

• Lacoma DALKIA, creşteri enorme la gigacalorie pentru ploieşteni. Urmează urbea lui Oprescu

În majoritatea oraşelor mari din România, cetăţenii vor plăti aproximativ aceeaşi sumă pentru gigacalorie ca şi în iarna trecută, însă cu mult peste nivelul european. În Ploieşti, oraşul controlat termic de DALKIA, preţul a explodat, urmând ca populaţia să achite cu 45% mai mult decât în 2012. Creşterea preţului îi face pe cei cu bani să îşi achiziţioneze centrale termice, în timp ce oamenii fără resurse sunt nevoiţi să plătească şi mai mult la factură în condiţiile în care, odată cu scăderea numărului de consumatori, creşte costul energiei furnizate. După cum se ştie, primarul general al Capitalei, Sorin Oprescu, negociază intens, fie la Paris, fie la Bucureşti, plasarea RADET în parohia DALKIA. Astfel, bucureştenii vor avea "surprize, surprize" când se vor uita la facturile RADET precum ploieştenii! Vă reamintim că la facturile de apă şi canal deja cetăţenii Capitalei achită tarife exorbitante francezilor de la APA NOVA, companie aparţinând celebrei VEOLIA, din care face parte şi lacoma DALKIA.

• Corpul de control a premierului purecă activitatea fostului guvern

La ordinul lui Victor Ponta, Corpul de control al premierului a depus la organele de cercetare penală, în perioada 7 mai 2012 - 17 septembrie 2013, 30 de plângeri penale, prin care au fost sesizate 228 posibile fapte penale referitoare la fraudele sau neregulile constatate în ministere, autorităţi şi instituţii ale administraţiei publice centrale şi locale, societăţi naţionale, companii naţionale şi societăţi cu capital majoritar sau integral de stat. Urmare a dispoziţiei premierului Victor Ponta, corpul de control al primului-ministru a efectuat o acţiune de documentare privind situaţia plângerilor penale depuse la parchete, referitoare la fraudele sau neregulile constatate în ministere, produse anterior datei de 7 mai 2012. Potrivit comunicatului guvernului din cele 30 de plângeri penale 26 au fost transmise la DNA şi 4 plângeri la Parchetul General.

• ROMANIA LIBERA

• Culisele eliminării procurorului care l-a anchetat pe Dragnea

Procurorul general Tiberiu Niţu a săvârşit un abuz de legalitate, spun specialiştii, pentru că a întrerupt delegarea lui Lucian Papici pentru funcţia de şef al Secţiei Anticorupţie, din cadrul DNA, şi a adjunctei sale, Mariana Alexandru, deoarece nu s-a consultat cu şeful instituţiei, Laura Codruţa Kovesi, aşa cum prevede regulamentul de funcţionare a instituţiei. Consultarea lui Tiberiu Niţu cu şeful DNA era obligatorie deoarece Papici şi Alexandru au fost delegaţi pe funcţie de acelaşi procuror general Niţu, în urma consultărilor cu Kovesi, pentru o perioadă de trei luni. Potrivit normelor, un şef de secţie, fie el şi cu delegaţie, nu poate fi înlăturat fără argumente solide de genul "a săvârşit infracţiuni sau nu îşi face treaba", ceea ce nu este cazul în privinţa lui Papici şi Alexandru.

• ZIARUL FINANCIAR

• Radu Gheţea, preşedintele bancherilor: Nu îmi fac griji că băncile vor pierde eventualele procese privind creditele în franci

28.000 de români cu credite în franci elveţieni au rate cu 70% mai mari din cauza devalorizării, iar avocaţii îi îndeamnă la procese. Radu Graţian Gheţea, preşedintele Asociaţiei Române a Băncilor, afirmă că nu îşi face griji legate de pierderi în sistemul bancar ca urmare a proceselor care urmează să fie declanşate de debitorii persoană fizică cu credite în franci elveţieni sau yeni japonezi. Francul elveţian a crescut cu 70% faţă de leu în ultimii cinci ani, ajungând la circa 3,6 lei, faţă de 2,1 lei în anii 2007-2008, majorând astfel substanţial ratele în lei şi provocând întârzieri masive la rambursare.

• Grupul Gazprom ar putea fi pus sub acuzare pentru practici anticoncurenţiale în mai multe ţări UE

Grupul rus de stat Gazprom ar putea fi acuzat de practici antitrust într-o anchetă vizând exporturile de gaze naturale în mai multe ţări din Europa Centrală şi de Est, a declarat, joi, comisarul european pentru concurenţă, Joaquin Almunia. Autorităţile europene de reglementare pregătesc acuzaţiile împotriva Gazprom, a spus Almunia, într-o conferinţă organizată în Lituania. Dacă grupul rus este găsit vinovat că a încălcat regulile antitrust, ar putea fi amendat cu până la 15 miliarde de dolari, potrivit CNBC. "Ar fi prematur să anticipăm când se vor face următorii paşi în această investigaţie, dar am trecut acum la faza pregătirii notificării privind obiecţiile", a afirmat Almunia. Comisarul a participat la Vilnius la o conferinţă organizată de Autoritatea pentru Concurenţă din Lituania. Europa generează o parte importantă a veniturilor din exporturi ale Gazprom. Peste 20 de state din Europa cumpără mai mult de 65% din gazele livrate la export, potrivit grupului rus.

• Topul celor mai mari investitori români de pe bursă

Cei mai bogaţi cinci investitori români de pe piaţa bursieră (bursă plus piaţa RASDAQ) deţin împreună acţiuni în valoare de 350 mil. euro. Primii sunt Dan Adamescu, cu deţineri de 162 mil. euro, şi fraţii Cristescu, cu 103 mil. euro. Companiile pe care ei le controlează sunt însă listate pe piaţa RASDAQ şi foarte puţin tranzacţionate, ceea ce ridică semne de întrebare privind evaluările. Strict pe bursă, cel mai bogat este Horia Ciorcilă, proprietarul a 5% din Banca Transilvania, în valoare de 35 mil. euro. În cazul său, valoarea participaţiei este certificată de tranzacţiile ridicate cu acţiunile băncii, care ajung la 1,6 mil. lei pe zi (în medie). Următorii în top sunt Mihai Miron, proprietarul Ropharma, şi Ilie Carabulea, principalul acţionar al Băncii Carpatica, cu 29 mil. euro, respectiv 22 mil. euro. Dacă va reuşi să listeze AdePlast, Marcel Bărbuţ ar putea intra direct în top 5 cei mai bogaţi investitori români. La preţul minim de vânzare al acţiunilor din oferta AdePlast, de 3,52 lei, participaţia lui Bărbuţ este evaluată la circa 26 mil. euro.