REVISTA PRESEI 07.04.2016

• ADEVARUL

• Laura Codruţa Kovesi, spionată de foşti agenţi ai Mossad pentru răzbunare

Şefa DNA, Laura Codruţa Kovesi, a fost spionată de foşti agenţi Mossad, în încercarea de a o compromite. Doi dintre spioni au fost arestaţi la Bucureşti, iar unul a mărturisit tot. Procurorii DIICOT, care au deschis o anchetă în acest caz, bănuiesc că în spatele acţiunii se află a "victimă" a DNA, care ar fi avut tot interesul să se răzbune. Şefa DNA, Laura Codruţa Kovesi, a fost ţinta unei acţiuni de spionaj, iniţiată de compania israeliană de investigaţii private, Black Cube. Patru cetăţeni israelieni sunt anchetaţi acum de Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) pentru spionarea comunicaţiilor şi tentativă de compromitere a Laurei Codruţa Kovesi. Doi dintre suspecţi, Ron Weiner şi David Geclowicz, au fost deja arestaţi în România.

• Panama Papers: Ţiriac şi-a trecut averea într-o fundaţie din Panama

Miliardarul Ion Ţiriac şi-a pus toată averea într-o fundaţie privată din Panama în care este membru şi Klaus Mangold, fostul director executiv al gigantului Daimler, producătorul limuzinelor Mercedes. Avocatul lui Ţiriac spune că fundaţia este practic testamentul financiar al omului de afaceri, scrie RISE Project. Angajaţii casei de avocatură Mossack Fonseca au fost ocupaţi la sfârşitul lui 2009, când una dintre ultimele lor sarcini din an a presupus modificări-fulger în structura de proprietate a unei firme offshore din Insulele Virgine Britanice şi, respectiv, într-o fundaţie privată din Panama, potrivit sursei citate. Până atunci, compania Fieldhurst Limited din IVB îşi putea schimba, teoretic, proprietarii în orice moment, fiind înregistrată în 2003 cu acţiuni la purtător, numai că fraţii Ion şi Rodica Ţiriac erau încă din 2004 titularii conturilor deschise de offshore la banca elveţiană UBS. De altfel, sora fostului tenismen figurează în e-mailurile avocaţilor Mossack Fonseca ca persoană de contact pentru rezolvarea problemelor birocratice în relaţia cu băncile.

• De ce îşi face Putin Gardă Naţională

Vladimir Putin reformează radical organele însărcinate cu aplicarea legii în Rusia. În urma unei ample reforme, preşedintele rus va avea la dispoziţia sa o Gardă Naţională, în timp ce Ministerul de Interne va fi recompensat cu două structuri federale. Unii experţi avertizează că liderul de la Kremlin pregăteşte de pe acum terenul pentru reprimarea unor eventuale manifestaţii generate de adâncirea crizei economice în Rusia. Preşedintele rus Vladimir Putin a anunţat marţi înfiinţarea unei Gărzi Naţionale în Rusia în urma unei reorganizări a trupelor din cadrul Ministerului de Interne. Noua structură federală va fi condusă de un fost bodyguard al liderului de la Kremlin şi se va ocupa, oficial, de combaterea terorismului şi a crimei organizate, dar şi cu menţinerea ordinii publice. După ce a făcut acest anunţ, liderul de la Kremlin l-a numit la conducerea Gărzii Naţionale pe Viktor Zolotov, actualul comandant al trupelor Ministerului de Interne.

• SONDAJ Românii cred că ţara o ia razna. Care sunt principalele temeri

Barometrul INSCOP Research realizat la comanda ziarului "Adevărul" arată că 58,8% din populaţie consideră că în România lucrurile merg într-o direcţie greşită (faţă de 52,3% în luna noiembrie), în timp ce părerea contrarie este împărtăşită de 30,9% din români (faţă de 34,3% în noiembrie). Dinamica acestui indicator arată că cifrele practic s-au inversat faţă de momentul în care preşedintele Iohannis câştiga alegerile. Aşadar, în comparaţie cu măsurătoarea precedentă, se remarcă o creştere cu 6,5% a ponderii celor care privesc cu pesimism modul în care evoluează lucrurile în România. Or, cum în cele patru luni care s-au scurs de atunci nu au existat evenimente politice majore, foarte probabil, această evoluţie reflectă în primul rând dezamăgirea faţă de prestaţia cabinetului condus de Dacian Cioloş.

• Iohannis: Comunic fără să caut senzaţionalul. Tonul în spaţiul politic este unul mai calm. Nu mai avem veşnicele certuri între preşedinte şi premier

Preşedintele României, Klaus Iohannis, a vorbit, miercuri seară, într-un interviu acordat pentru TVR, despre scandalul Panama Papers, noile numiri de ambasadori, printre care şi cea a lui Dan Mihalache în Marea Britanie, necesitatea modificării legislaţiei privind siguranţa naţională precum şi despre semnarea decretului de reînvestire a Laurei Codruţa Kovesi în funcţia de procuror şef al DNA. De asemenea, Iohannis a precizat că săptămâna viitoare va începe consultările cu partidele politice pe tema modificării legislaţiei privind siguranţa naţioanală. Preşedintele României a criticat şi faptul că parlamentarii continuă să-i potejeze pe cei certaţi cu legea în momentul în care aleg să respingă solicitările DNA privind ridicarea imunităţii parlamentare. Nu în ultimul rând, preşedintele a anunţat că şeful Cancelariei Prezidenţiale, Dan Mihalache, va fi numit ambasador al României în Marea Britanie.

• Cum a ajuns ciclul menstrual piedică în calea Armatei Române

Ministerul Apărării Naţionale a fost sancţionat oficial de o instanţă de judecată pentru discriminare de gen, în condiţiile în care numărul alocat fetelor la concursurile de admitere în învăţământul militar este de doar 10% din total. Încercând să conteste sancţiunea, cei de la Armată au motivat că escadrilele ar putea ajunge neoperaţionale din cauza "structurii morfo-fiziologice şi biologice a părţii feminine". Oficialii Ministerului Apărării Naţionale se apără pe toate fronturile împotriva unei sancţiuni dispuse în octombrie 2014 de Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării (CNCD). Nemulţumiţi, cei de la Apărare au contestat-o în instanţă la sfârşitul anului 2015, susţinând că este nelegală şi netemeinică. Principalul argument pentru depunerea contestaţiei a fost, în esenţă, că femeile au ciclu menstrual şi nasc copii.

• Salariile bugetarilor vor fi mărite prin ordonanţă de urgenţă

Premierul Dacian Cioloş a anunţat că Guvernul va adopta, săptămâna viitoare, o ordonanţă de urgenţă pentru majorarea salariilor din sistemul bugetar. Ziele acestea, Ministerul Muncii urmează să poarte ultimele discuţii cu sindicatele pentru a armoniza forma finală a proiectului de ordonanţă. Majorările vor intra în vigoare la 1 august, astfel că primele salarii majorate vor fi încasate din septembrie. Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dan Suciu, a precizat că majorările vor fi de până la 20%, cum va fi cazul asistenţilor sociali. În medie, creşterea este de 5% a Fondului de salarii, a menţionat el.

• Isărescu: BNR nu a renunţat niciodată la recuperarea tezaurului de la Moscova

Banca Naţională a României (BNR) şi guvernele României, indiferent de orientarea ideologică, nu au renunţat niciodată la recuperarea tezaurului de la Moscova, unde a fost trimis în perioada Primului Război Mondial, iar BNR va face în continuare toate demersurile pentru ca valorile înstrăinate să revină acasă, a declarat Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naţionale, potrivit News.ro. Guvernatorul BNR a făcut un istoric al transferului tezaurului României în Rusia Ţaristă, aliată a României în Primul Război Mondial, începând din decembrie 1916, când o mare parte a României, inclusiv Capitala, a fost ocupată de către trupele Puterilor Centrale (Germania, Austro-Ungaria şi Bulgaria).

• CNANDR a selectat constructorii pentru ultimul lot din Autostrada Transilvania

Consorţiul dintre Astaldi, Max Boegl, Astalrom şi Consitrans a fost selectat de către Compania Naţională pentru Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR) pentru proiectarea şi execuţia lotului 2, Iernut-Cheţani, din cadrul autostrăzii Ogra-Târgu Mureş. Acesta este ultimul lot rămas fără constructor din Autostrada Transilvania. Companiile în cauză vor primi 437,63 milioane lei, fără TVA, adică aproximativ 98 de milioane de euro, pentru realizarea celor 18 kilometri, astfel că preţul pe kilometru este de 5,45 milioane de euro. Consorţiul va avea patru luni la dispoziţie şi 12 luni pentru executarea lucrărilor, astfel că tronsonul ar trebui să fie gata în luna august 2017. Concomitent, cele patru companii vor asigura o perioadă de patru ani de garanţie. Finanţarea obiectivului este în proporţie de 75% din fonduri europene, în vreme ce Guvernul României asigură 25%.

• Transgaz şi Bulgartransgaz semnează azi contractul pentru gazoductul care va subtraversa Dunărea

Operatorii sistemelor de gaze naturale din România şi Bulgaria, Transgaz şi Bulgartransgaz, vor semna astăzi, la Sofia, contractul cu firma austriacă Habau PPS Pipeline Systems pentru construcţia unei secţiuni din interconectorul de gaze ce va uni cele două ţări pe ruta Giurgiu-Ruse. Secţiunea în cauză va subtraversa Dunărea, scrie Novinite. Scopul proiectului este diversificarea rutelor şi surselor de gaze naturale. Cele două companii au primit un grant în valoare de 8,9 milioane de euro pentru proiect prin Programul Energetic European pentru Recuperare (EEPR). În februarie, Habau a câştigat licitaţia pentru construcţia sectorului submarin al interconectorului. Acest segment va subtraversa Dunărea pe o lungime de doi kilometri, iar Habau a anunţat că va termina lucrarea în 119 zile, la un cost de 4,577 milioane de euro, fără TVA.

• Monica Ghiurco este propunerea CA pentru şefia TVR

Monica Ghiurco, propunerea Consiliului de Administraţie al TVR pentru funcţia de preşedinte-director a obţinut miercuri votul a şapte membri din total de 13 ai CA, restul de şase susţinând-o pe Irina Radu. "Membrii Consiliului de Administraţie al TVR s-au întâlnit astăzi, 6 aprilie, la sediul Televiziunii Române pentru a stabili şi transmite către Birourile Permanente ale Parlamentului recomandarea pentru funcţia de Preşedinte-Director General", se arată într-un comunicat al televiziunii. Monica Ghiurco a fost propusă de Consiliul de Administraţie, urmând ca ea să fie audiată în Comisiile de Cultură, care vor da un aviz consultativ. Plenul reunit al Parlamentuluie ste cel care va vota propunerea.

• BANCHERUL

• BCR va contesta in justiţie caracterul anticonstituţional al legii dării in plată

BCR nu este de acord cu legea dării in plată si-i va contesta in justiţie caracterul anticonstituţional, dacă alte instituţii abilitate nu o vor face înainte ca legea sa intre in vigoare, a declarat ieri şeful băncii, Sergiu Manea. Preşedintele României, parlamentarii sau alte instituţii pot contesta la Curtea Constituţională legea darii in plata, iar daca nimeni nu o va face, atunci banca va iniţia acest demers, prin intermediul unei instanţe de judecata, cum se întâmpla si in cazul clauzelor abuzive. "Cred ca exista filtre instituţionale care vor analiza caracterul anticonstituţional al legii", a spus Manea. El a precizat ca banca poate accepta doar o forma a legii darii in plata care sa nu se adreseze stocului actual de credite.

• Cruda realitate: băncile se arata dispuse sa împartă povara crizei cu clienţii doar după ce au fost strânse cu uşa

Sergiu Manea, şeful BCR, a declarat in cadrul unei conferinţe de presă că este un mit faptul ca băncile nu vor să împartă povara crizei cu clienţii supra îndatoraţi din cauza creditelor prea mari si in valută luate in perioada de euforie din 2007-2008. Adevărul este ca băncile, inclusiv BCR, au fost nevoite sa scadă dobânzile la credite majorate sau menţinute la niveluri ridicate, in ciuda prăbuşirii indicilor de referinţa, sa convertească in lei creditele in franci elveţieni (CHF) si sa elimine clauze abuzive din contracte abia acum, după 7 ani de criza, când se vad strânse cu uşa prin tribunale si in Parlament. Mai grav e ca pana acum s-a menţinut un scandal perpetuu intre clienţi si bănci, care a condus la decrebilizarea masiva a acestora in ochii publicului, cu consecinţe greu de măsurat si de anticipat.

• EVENIMENTUL ZILEI

• Afacerea Kovesi-Mossad, o cronologie dubioasă

Cazul Kovesi-Mossad, foarte departe de a putea fi înţeles atât în desfăşurare, cât şi în intenţia urmărită prin detonarea sa nu face, deocamdată, decât să ridice întrebări. "Cronologie dubioasă" este semnul sub care pare să stea întreaga afacere. Cei doi israelieni de la firma Black Cube au fost arestaţi cu trei zile înainte de izbucnirea scandalului. Firma la care lucrau nu a suflat public niciun cuvânt, la fel şi presa israeliană. O atitudine identică au avut-o şi autorităţile române, au tăcut mâlc, în ciuda obiceiului lor de a anunţa cu surle şi tobe orice realizare profesională, oricât de banală. Chiar în ziua în care "bomba" arestării israelienilor a fost detonată în presă, Kovesi a fost reînvestită de Iohannis la şefia DNA. Mai mult, după ce ştirea - potrivit căreia şefa Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), Laura Codruţa Kovesi, a fost ţinta unor hackeri israelieni - a apărut în noaptea de 5-6 aprilie, pe site- ul Rise Project, a urmat un nou episod de tăcere nefirească de mai bine de 12 ore.

• Mercenarii ruşi şi trupele speciale Spetznaz câştigă războiul din Siria pentru Bashar al Assad

Preşedintele rus Vladimir Putin a anunţat oficial că nu există trupe terestre în Siria şi, dealtfel, nu există nici un acord al Dumei de Stat, camera inferioară a Parlamentului rus, pentru utilizarea de trupe terestre în misiuni în Siria. Autorizarea se referă doar la trupe aeriene şi personalul curent de la Tartus şi Latakia, de la noile baze construite în Estul Mediteranei, Vestul Siriei, care alcătuiesc o zonă de interdicţie aeriană şi navală sub control rus. Iată însă că au apărut ştiri şi recunoaşteri formale privind prezenţa pe teren a trupelor speciale Spetznaz, ale căror obiective ar fi marcarea ţintelor în Siria. Onorarea celor ucişi în război a dus, de fapt, la recunoaşterea prezenţei acestor categorii de trupe în Siria. Spetznaz-ul şi mercenarii ruşi sunt cei care astăzi câştigă războiul pentru Bashar al Assad.

• ÎCCJ a luat o decizie de ultimă oră în privinţa contestaţiei în anulare depuse de familia Iohannis

Magistraţii de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au luat miercuri o decizie foarte importantă în legătură cu deja celebra contestaţie în anulare pe care Carmen şi Klaus Iohannis au depus-o după ce au pierdut definitiv la Curtea de Apel Braşov un proces privind un imobil din centrul Sibiului. Conform Agerpres, instanţa supremă a admis cererea depusă de familia Iohannis, iar procesul de la Curtea de Apel Braşov va fi strămutat la Curtea de Apel Piteşti, decizia fiind definitivă. Klaus Iohannis reclamă în cererea de strămutare că judecătorii din Braşov nu îndeplinesc condiţia de independenţă şi imparţialitate, ca urmare a presiunii exercitate de mass-media asupra lor.

• Dan Suciu: Guvernul caută "cu mare seriozitate" bani pentru mame

Guvernul caută cu mare seriozitate resursele financiare pentru indemnizaţia mamelor, a declarat purtătorul de cuvânt al Executivului, Dan Suciu. "Elementele suplimentare care vin din Parlament ne fac să căutăm cu multă atenţie fonduri pentru tot ce va trebui să plătim în partea a doua a anului. (...) Credem că fără identificarea surselor nu sunt valide toate aceste modificări din Parlament. Discuţia legată de indemnizaţia mamelor ne preocupă foarte mult, am văzut că nu primim un ajutor consistent din partea Parlamentului în identificarea surselor, dar tratăm subiectul cu maxim interes şi cu maximă responsabilitate, ştim că e de interes public. (...) Căutăm resursele financiare cu mare seriozitate", a spus Dan Suciu, citat de Agerpres.

• JURNALUL NATIONAL

• Ion Ţiriac are toată averea în Panama, într-o fundaţie privată

Magnatul Ion Ţiriac şi-a pus toată averea într-o fundaţie privată din Panama în care este membru şi Klaus Mangold, fostul director executiv al gigantului Daimler, producătorul limuzinelor Mercedes. Avocatul lui Ţiriac spune că fundaţia este practic testamentul financiar al omului de afaceri, scrie riseproject.ro. "Klaus Mangold, 73 de ani, fost CEO Daimler. Colecţionează funcţii de conducere cu aceeaşi pasiune cu care strânge trofee de vânătoare. A condus concernul DaimlerChrysler timp de opt ani, între 1995 şi 2003. Mangold a rămas influent în România şi după ce s-a retras de la conducerea Daimler, fiind implicat în consiliul de supraveghere al giganţilor Metro, Continental, Swarco sau Alstom, cu investiţii masive în Carpaţi.

• 220 de aleşi s-au "căptuşit" cu dosare penale în trei ani

Legislatura 2012-2016 se dovedeşte a fi cea mai neagră perioadă pentru aleşii neamului. Fie că este vorba despre primari de comune, oraşe, municipii sau chiar de edilii care au decis destinele Bucureştiului, fie că este vorba despre preşedinţii de judeţene sau de parlamentari, ultimele mandate ale acestora au stat sub spectrul dosarelor penale, al cătuşelor şi al unui viitor în spatele gratiilor. Acestora li se adaugă nenumăraţi alţi aleşi, consilieri locali sau judeţeni, aflaţi în aceeaşi situaţie. "Jurnalul Naţional" a trecut în revistă toţi aleşii care au avut, într-un fel sau altul, de-a face cu procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie, după luna ianuarie a anului 2013, când, prin votul covârşitor al electoratului din România, guvernarea PDL a fost înlăturată de la Putere atât la nivel local, cât şi la nivel central. Ofensiva DNA împotriva aleşilor prin scrutin liber a făcut, până astăzi, nu mai puţin de 220 de "victime". 131 de primari, viceprimari sau consilieri locali, 25 de preşedinţi şi vicepreşedinţi de Consilii Judeţene şi nu mai puţin de 63 de senatori şi deputaţi.

• Plenul a adoptat proiectul care stabileşte măsuri suplimentare pentru etichetarea laptelui

Plenul Camerei Deputaţilor a adoptat miercuri un proiect de lege care stabileşte măsuri suplimentare pentru etichetarea laptelui şi produselor lactate. Potrivit preşedintelui Comisiei pentru agricultură, deputatul Nini Săpunaru, proiectul de lege stabileşte că trebuie indicat pe eticheta laptelui proaspăt pentru consum procentul de lapte praf pe care îl conţine sau menţiunea că nu conţine lapte praf. "În comisie s-a introdus şi sintagma lapte natural, adică lapte produs 100% din lapte brut materie primă sau menţiunea lapte românesc - lapte provenit 100% din fermele din România", a spus Săpunaru în cadrul dezbaterilor din plen. Iniţiativa legislativă a fost adoptată şi de Senat, iar Camera Deputaţilor este for legislativ decizional. Rezultatul votului a fost 218 voturi "pentru" şi o abţinere.

• În prag de Paşte apare scandalul ouălor de import

Avem suficiente ouă pentru consumul intern şi totuşi ne sufocă importurile la preţ de dumping. Este semnalul pe care-l trag producătorii din domeniu în prag de sărbători. Ei cer controale sanitar-veterinare şi la ouăle care vin din ţările comunitare, aşa cum li se fac şi lor. Marii jucători din piaţă au cerut ANSVA controale drastice şi la ouăle venite din afara ţării. "Ouăle care vin din afară la centrele de colectare primesc un termen de valabilitate de 28 de zile de parcă găina poloneză ar oua aici. Păi, ne jucăm cu securitatea alimentară a oamenilor?", susţine dr. Aurora Alexandru medic veterinar. În acelaşi timp, reprezentanţii PRO Agro susţin că deja s-au făcut analize de laborator, iar rezultatele au arătat că importurile de ouă în coajă sunt vechi. "Prin marcarea ddm-ului (durabilităţii minime) la noi în ţară nu se mai ştie data ouatului, aşa cum prevede legislaţia" spun aceştia.

• NATIONAL

• Daniel Morar, filat de SRI de trei ani!

Deşi a fost retras strategic in "cimitirul elefanţilor" de la Curtea Constituţională, iată ca pentru Daniel Morar au apărut primii norişori de probleme si in paradisul celei mai înalte instanţe din Romania. Încă din 2013, deci de acum trei ani, National dezvăluia in exclusivitate ca "SRI sapă după dosarele dosite de Daniel Morar". Structurile cu atribuţii in combaterea scurgerilor de informaţii au intrat atunci in alerta, demarând ample verificări privind informaţiile despre dosirea in sertarul fostului şef al DNA a unora dintre cele mai sensibile dosare. Iar acum, că lucrurile vor începe sa iasă la iveala, să nu uitam nici că printre iniţiaţii sistemului se vehicula pe atunci tot mai insistent că, prin acest "non-combat" subit, Morar ar fi jucat o carte mare, care însă nu i-a ieşit. In 2013, Manuel Barroso, anunţa că, pană la sfârşitul mandatului său la Bruxelles, vrea să pună pe picioare propria structură de luptă anticorupţie a CE, in fruntea căreia va fi numit un prim procuror european.

• DNA bulversează partidele in stabilirea candidaţilor

Dacă in Bucureşti, principalele partide au validat candidaţii pentru cele şapte primarii, rămânând doar ca ALDE si PMP sa se decidă, in ţară lucrurile se mişca destul de greoi. Cu doar două luni înainte de alegerile locale programate pe 5 iunie, încă se dau lupte interne in majoritatea formaţiunilor politice pentru desemnarea oficiala a candidaţilor. In plus, valul de anchete DNA modifică de la o zi la alta validările partidelor. In principalele oraşe din Romania, printre cei care s-au decis sa intre in lupta pentru scaunul de primar se numără parlamentari, ingineri, medici, foşti miniştri, preoţi, avocaţi, precum si un baschetbalist sau un fost purtător de cuvânt al Politiei. Regăsim, de asemenea, si primari cu state vechi: Gheorghe Falcă si Emil Boc vor cel de-al patrulea mandat.

• Moţiunea la adresa ministrului Justiţiei a picat la vot

Prima moţiune simpla iniţiată la adresa unui membru al Cabinetului Ciolos a fost sortita eşecului. Văzând rezultatele votului se poate trage concluzia ca nu s-a pus problema ca demersul sa fi mişcat măcar scaunul ministrului, darămite sa îl clatine. După ce moţiunea denumita "Drepturile omului nu sunt un lux" fusese dezbătuta luni după-amiaza, in fata unei săli mai mult goale, deputaţii au supus la vot, in cursul zilei de ieri, demersul iniţiat de parlamentarii ALDE si îndreptat către şefa Ministerului Justiţiei, Raluca Pruna. Au fost 45 de voturi "pentru", 84 "împotrivă" si 85 de abţineri, astfel ca moţiunea simpla a picat la votul din Camera.

• PUTEREA

• Coşmarul din cartierul Drumul Taberei. "Fuge terenul spre metrou!"

Locuitorii din Drumul Taberei trăiesc un adevărat calvar din cauza lucrărilor prelungite, parcă la infinit, la Magistrala 5 de metrou. Oamenii se plâng de zgomot, praf, aglomeraţia din trafic, crăpăturile şi denivelările din pavaj, care ridică temeri referitoare la probabilitatea unei noi surpări precum cea din zona Eroilor. Chiar şi blocurile sunt pline de crăpături din cauza săpăturilor. Cartierul Drumul Taberei este un mare şantier, lung de câţiva kilometri. Şoferi şi pietoni, deopotrivă, sunt deranjaţi de traficul îngreunat şi de problemele pe care construcţia Magistralei 5 de metrou le presupune. De la întreruperi de apă şi gaze, până la crăpături pe clădiri şi trotuare, alături de un praf gros care se depune constant. Micii comercianţi se plâng că afacerile lor au de suferit, iar transportul în comun este un calvar şi maşinile vin cu mari întârzieri, chiar şi în orele care străzile nu ar trebui să fie aglomerate.

• Locuinţe ANL pentru tineri. Guvernul modifică legea

Guvernul a aprobat ieri noi prevederi legale din legea Agenţiei Naţionale de Locuinţe, referitoare la facilităţile de locuire pentru tinerii cărora sursele de venit nu le permit achiziţia unei locuinţe în proprietate sau închiriere. Astfel, se modifică vârsta până la care pot primi repartiţie pentru locuinţă tinerii, respectiv în cel mult 36 de luni de la împlinirea vârstei de 35 de ani. Legislaţia secundară adoptată miercuri de Guvern îi include şi pe tinerii specialişti din sănătate şi învăţământ. De facilităţi locative, vor beneficia şi tinerii rezidenţi. Locuinţele pentru tineri destinate închirierii vor fi repartizate tinerilor specialişti din învăţământ şi sănătate, atât din fondul de locuinţe nou construite, cât şi din cele pentru care au fost reziliate de drept contractele de vânzare cu plata în rate.

• Compania Naţională a Uraniului, la un pas de colaps

Ministerul Energiei pregăteşte concedieri masive la două din companiile pe care le administrează. Complexul Energetic Hunedoara (CEH) şi Compania Naţională a Uraniului (CNU) sune cele două entităţi vizate. Legislaţia în vigoare va fi modificată pentru ca salariaţii disponibilizaţi să poată primi venit lunar de completare după ce le expiră ajutoarele de şomaj. "La Compania Naţională a Uraniului vor fi daţi afară 700 de angajaţi până la sfârşitul anului. Mina de uraniu Crucea-Botuşana, din judeţul Suceava, singura exploatare de uraniu activă din România, va fi închisă temporar şi parţial nouă luni. Problemele s-au acutizat după rezilierea contractului cu Nuclearelectrica, singurul client, CNU nu mai are cui să vândă uraniu. O parte din exploatarea de la Crucea a fost deja închisă de câteva luni, ca urmare a epuizării resurselor. De la Crucea se extrage zăcământ de uraniu încă din anul 1983. Odată cu mina de la Crucea, dispare şi mineritul de uraniu din România", au declarat surse din Ministerul Energiei. La CNU lucrează în prezent circa 1.200 de angajaţi.

• ROMANIA LIBERA

• Cum au cheltuit românii un miliard de euro în Bulgaria

Se apropie sezonul estival şi, foarte probabil, românii vor pleca să cucerească locaţiile turistice all-inclusive de pe litoralul Mării Negre de la bulgari. Asta după ce, anul trecut, românii au cheltuit în Bulgaria un miliard de euro, potrivit estimărilor. Avantajele bulgarilor sunt, în primul rând, hotelurile all-inclusive, de patru şi cinci stele, grupate în diverse staţiuni, a explicat pentru "România liberă" consultantul în turism Ciprian Enea. "Hotelurile respective sunt la standard şi realizează serviciile specifice, ca în Grecia, dar nu chiar la standardul din Turcia. Construcţiile sunt moderne. Multe staţiuni sunt greenfield-uri (n.n.: construite de la zero). Infrastructura este gândită la nivelul anului 2000. Toate unităţile de cazare au un anumit standard, fără dărăpănături printre hoteluri minunate, ca la noi. Bulgarii au preţuri mici, pentru că îşi doresc să câştige piaţa, iar pentru serviciile pe care le oferă preţurile sunt bune", a explicat Enea.

• Mircea Coşea, analist economic: Datornicii la bănci sunt noii defavorizaţi ai lumii moderne

Săptămâna viitoare, Camera Deputaţilor va da votul final pe un proiect normativ care va influenţa puternic piaţa imobiliară. Este vorba de Legea dării în plată, prin care orice consumator care are credit ipotecar sau de nevoi personale garantat cu ipotecă poate da casa băncii în schimbul ştergerii totale a datoriei. Legea a primit două modificări când a fost dezbătută în Comisia juridică. Au fost scoase din lege cre­ditele "Prima Casă" şi creditele de peste 250 de mii de euro la momentul contractării lor. Legea se va aplica şi celor care au fost deja executaţi şi banca îi urmărea în continuare pentru datoriile rămase. Profesorul universitar Mircea Coşea explică, în al doilea interviu din seria pe care România liberă o dedică pieţei imobiliare, că băncile au acordat prea uşor credite populaţiei şi, uneori, chiar cu rea-credinţă faţă de clienţi, fapt care a dus la atmosfera încordată din prezent.

• ZIARUL FINANCIAR

• "Românii sunt săraci pentru că nu îşi asumă riscuri". Pe bursă, acţiunile aduc câştiguri de 15% doar din dividende

Peste 70% din averea financiară a românilor stau în depozitele băncilor pentru dobânzi mai mici de 1% pe an, în timp ce pe bursa de la Bucureşti există acţiuni lichide cu randamente şi de 45% pe an, iar dividendele plătite de cele mai mari companii listate sunt în medie de 7,5%. Educaţia financiară deficitară alături de frica de risc îi fac pe români să meargă doar la bancă pentru a-şi plasa economiile. Depozitele bancare ale populaţiei au crescut cu 8,7 miliarde de lei în ultimul an, atingând va­loarea de 147,9 miliarde de lei la finalul lunii februarie, deşi dobânzile la lei s-au înjumătăţit până la circa 1,5% pe an, iar la euro au coborât la circa 0,3% pe an. În acelaşi interval, pe bursa de la Bucureşti tranzacţiile cu acţiuni au scăzut cu peste 15%, până la o medie zilnică de sub 26 milioane de lei, semn că nu au intrat bani noi în piaţă, iar fondurile mutuale au raportat intrări nete de 735 milioane de lei (februarie 2015 - februarie 2016)

• Investitorilor din America li se prezice mai multă durere

S-ar prea putea ca economia SUA să nu fi crescut deloc în primul trimestru al acestui an, scrie CNBC. Iar la orizont se vede un nou val de defaulturi care, atunci când va lovi, va fi printre cele mai dureroase, atenţionează Bloomberg. Deficitul comercial al SUA s-a lărgit în februarie mai mult decât s-a anticipat şi a reprezentat pentru economie o frână mai puternică decât s-a crezut. Estimările oficiale sau din partea analiştilor, revizuite în sens negativ, indică spre un avans de 0,4-0,5% al economiei în primul trimestru, însă marja de eroare este mare. Creşterea reală va fi probabil mai mică, sugerează CNBC. Bloomberg trimite investitorilor semnale îngrijorătoare cu o analiză privind obligaţiunile companiilor americane. Pierderile din investiţiile în obligaţiunile companiilor care au intrat sau vor intra în default vor fi probabil mai mari decât în ciclurile anterioare deoarece emitenţii americani au acum mai multă datorie în raport cu activele lor.

• BCR pregăteşte înăsprirea creditării imobiliare, după apariţia legii dării în plată

Poziţia BCR este "relaxată", ban­ca având astăzi un "bilanţ fortăreaţă", şi nu va avea probleme în urma aplicării legii privind da­rea în plată a imobilelor, susţine Sergiu Manea, CEO-ul celei mai mari bănci de pe piaţa locală. În funcţie de forma în care va fi aprobată legea este "foarte probabil" ca BCR să modifice "parametrii de risc", adică să înăsprească creditarea imobiliară. "Vom încerca să vedem care va fi impactul asupra BCR prin prisma creării de potenţială pierdere. Am făcut studii de impact. Poziţia BCR este relaxată, banca având astăzi un «bilanţ fortăreaţă». Lucrurile sunt foarte clare pentru noi. Rezervele de risc sunt foarte clare, partea de capital este foarte clară, este abundentă. Lichiditatea este foarte clară şi abundentă", a declarat Sergiu Manea, CEO al BCR, la un briefing de presă.