• ADEVARUL
• Scene de groază la Dinamo - Viitorul! Patrick Ekeng a murit
Introdus pe teren în partea a doua, fotbalistul nu a apucat să joace decât câteva minute, după care s-a prăbuşit pe gazon, la mijlocul terenului. Jucătorii au făcut semne disperate către stafful medical, iar Patrick Ekeng (26 de ani) a fost transportat de urgenţă la spital. Purtătorul de cuvânt al Spitalului de Urgenţă Floreasca, Bogdan Opriţa, a confirmat decesul fotbalistului Ekeng. Medicul a dezvăluit o informaţie şocantă: "Pacientul a fost adus la spital fără manevre de resuscitare din ce ştiu. Manevrele de resuscitare în camera de gardă au durat o oră şi jumătate. Apoi, pacientul a fost declarat mort". Din primele informaţii reiese că cele două ambulanţe care au fost la stadion nu erau echipate corespunzător, astfel încât jucătorul poate fi resuscitat în drum spre spital.
• Patrick Ekeng a murit. Întrebări care nu pot rămâne fără răspuns
Ekeng a murit, dar în urma lui rămân o serie de întrebări fără răspuns, deocamdată. 1. Era mai indicat ca Patrick Ekeng să fie suspus unor manevre de resuscitare încă de pe teren? "În astfel de cazuri, factorul timp este esenţial", a declarat Pavel Ciuhodaru, medic ieşean. 2. De ce ambulanţa de pe stadionul Dinamo, conform informaţiilor de la stadion, nu era echipată cu un defibrilator? 3. De ce medicul de la Spitalul Floreasca a declarat că, din ce ştie el, fotbalistul a fost adus la spital fără manevre de resuscitare, în vreme ce doctorul lui Dinamo a afirmat că i-a făcut manevre de resuscitare în ambulanţă? 4. Cât de serioase sunt testele medicale efectuate de fotbalişti la Institutul de Medicină Sportivă şi dacă în urma acestor teste se pot depista problemele cardiace grave?
• Protest faţă de Hexi Pharma. Sute de oameni au ieşit în stradă, vineri seară, în Capitală
Scandalul dezinfectanţilor diluaţi, declanşat de anchetele jurnalistice ale "Gazetei Sporturilor", a luat amploare, iar oamenii au ieşit în stradă, vineri seară, în mai multe oraşe din ţară. În Capitală, numărul protestatarilor din Piaţa Universităţii a ajuns la aproximativ 700. Protestatarii au ajuns în faţa Ministerului Sănătăţii, unde jandarmii au format un cordon pentru a împiedica înaintarea acestora. Se cere demisia ministrului Sănătăţii, Patriciu Achimaş-Cadariu. Manifestanţii cer o anchetă obiectivă privind dezinfectanţii din spitale şi contractele încheiate cu societatea lui Dan Condrea, Hexi Pharma, dar şi tragerea la răspundere a Ministerului Sănătăţii.
• Baronii care au nenorocit România: primarii care nu şi-au dus la bun sfârşit nici propriile mandate
Sunt primari care nu au mai reuşit să îşi termine mandatele. Probabil că unii dintre ei ar fi fost aleşi şi la următoarele alegeri, însă dosarele penale le-au grăbit sfârşitul politic şi, odată cu el, şi carierele în administraţia publică. Nume grele pe lista primarilor care nu au reuşit să-şi ducă la final mandatul. Cap de listă sunt Radu Mazăre de la Constanţa, Gheorghe Nichita de la Iaşi, Gheorghe Ştefan de la Piatra Nemaţ şi Romeo Stavarache de la Bacău. Numele lor au apărut în dosare de corupţie, cărora procurorii abia dacă le mai dau de cap. Majoritatea dintre ei ar fi cerut votul oamenilor, deşi erau acuzaţi de multiple fapte de corupţie, şi în iunie 2016, dacă instanţele de judecată nu i-ar fi trimis după gratii.
• Hibele publicităţii electorale în mediul online. Robert Turcescu cere clarificări
Candidatul PMP la Primăria Capitalei, Robert Turcescu, cere lămuriri Autorităţii Electorale Permanente cu privire la mai multe aspecte legate de cheltuielile din campania electorală, publicitatea on-line şi videoclipurile de promovare ale candidaţilor, precizând, totodată, vineri, într-o conferinţă de presă, că anexa 12 din ghidul de finanţare al AEP este "un document halucinant". El a spus că s-a ajuns la o situaţie "aberantă" pe care o reclamă public. "Potrivit art. 32 alin. 3 pct. d), pentru a obţine la finalul campaniei rambursarea sumelor cheltuite, potrivit legii pentru publicitate în mediul on-line, toţi cei care vor solicita acest lucru vor fi obligaţi să completeze o declaraţie privind adresa de internet unde materialul de propagandă electorală a fost afişat, datele între care acesta a fost postat din partea proprietarului site-ului, conform modelului prevăzut în anexa nr 12. Anexa 12 este un document halucinant din multe puncte de vedere", a arătat el.
• Exemplul perfect pentru primarii Bucureştiului. Oraşul in care tramvaiul e subteran, iar trotuarele aparţin doar pietonilor
Oraşul Dusseldorf poate fi comparat cu Bucureştiul după numărul de maşini înmatriculate si traficul de pe străzi. Doar că la nemţi autorităţile gândesc strategii coerente, prin care oamenii să fie convinşi să renunţe la autoturisme. Amenajează parcări, iar transportul in comun leagă toate cartierele printr-o reţea subterană. Tramvaiele din centru s-au mutat sub pământ si străzile au fost cedate pietonilor. Germania pare tara contrastelor organizate coerent. Vezi asta la nivel de oraş, acolo unde găseşti centre istorice cu multe clădiri monument, dar si sedii ale unor instituţii noi, concepute de vestite case internaţionale de arhitectura. Contrastul apare si la nivel de tara, pentru ca Republica federala are in continuare diferenţe mari intre Est si Vest, despărţite până in 1990.
• "Unificarea" dreptei. Nicuşor Dan îi cere lui Cătălin Predoiu să se retragă
După ce Cătălin Predoiu a susţinut, la Adevărul Live, că Nicuşor Dan ar trebui să facă un pas în spate şi să-l susţină pe el pentru Primăria Capitalei, candidatul USB reacţionează: "Ipoteza nu are pic de realism. Este în urma mea în sondaje". "Nu cred că există stânga şi dreapta în Bucureşti pentru că ani în şir PSD şi PNL au coabitat în Consiliul General, au votat împreună. Domnul Predoiu este în urma mea în sondaje şi dacă gândim foarte realist, dacă domnul Predoiu va vedea sondajele, va vedea că, în situaţia retragerii candidaturii domniei sale, oamenii care declară acum că îl votează, m-ar vota pe mine, dar nu şi invers. Deci, ipoteza pe care o lansează în spaţiul public nu are pic de realism", a scris Nicuşor Dan pe Facebook.
• Consilierul pentru infrastructură al lui Dacian Cioloş, în atenţia DNA pentru că ar fi difuzat informaţii confidenţiale
Consilierul pe probleme de infrastructură al premierului Dacian Cioloş, Cătălin Drulă, a postat pe Facebook că fost denunţat la DNA, la primul ministru şi la Preşedinţie pentru că ar fi făcut publice informaţii confidenţiale legate de licitaţia pentru proiectarea şi execuţia pasajului de la Domneşti, de pe Centura Bucureştiului. Cătălin Drulă susţine însă că respectivele informaţii nu ar fi fost confidenţiale. Astfel, Drulă a scris, pe data de 29 aprilie, despre faptul că a fost desemnat câştigătorul licitaţiei pentru construirea pasajul de la Domneşti. Ulterior, el a fost acuzat că a avut acces în mod ilegal la informaţii confidenţiale şi a fost denunţat la DNA, la Primul Ministru şi la Preşedinţie. Potrivit plângerii formulate de o persoană numită Florin Matei, intrată în posesia News.ro, Drulă a fost acuzat că a făcut presiuni la adresa comisiei de licitaţii pentru urgentarea procedurilor.
• EVENIMENTUL ZILEI
• Procurorii au deschis DOSAR PENAL în REM în cazul morţii fotbalistului Patrick Ekeng.
Poliţiştii şi procurorii au deschis o anchetă penală (în rem, pentru moment), după trecerea în nefiinţă a fotbalistului Patrick Ekeng, de la Dinamo, anuntă Digi 24. Conform primelor informaţii, vizaţi de anchetă ar fi şoferul şi medicul ambulanţei care l-a transportat pe fotbalist la Spitalul Floreasca. Ofiţerii Serviciului-Omoruri s-au sesizat în legătura cu decesul jucătorului camerunezul, de aseară, din timpul partidei Dinamo - FC Viitorul (scor 3-3). Astfel, începând de astăzi, procurorii vor începe audierile în acest caz, iar cei vizaţi, în special, sunt medicul şi şoferul ambulanţei care l-a transportat pe Patrick Ekeng la Spitalul Floreasca. Amintim că unii dintre fanii lui Dinamo au adus acuzaţii grave la adresa medicului ambulanţei, despre care s-a spus că "doamna medic fuma o ţigară şi a ajuns pe lângă salvare, şi că "şoferul, când a ajuns pe teren cu ambulanţa, era fără medic". Patrick Ekeng, 26 de ani, s-a prăbuşit pe teren în minutul 71 al meciului Dinamo-Viitorul, disputat aseară. Ekeng a căzut la mijlocul terenului, fără a fi atins de vreun alt jucător.
• În scandalul HEXI PHARMA, tăcerea DNA ne arată că FIRELE AFACERII duc în locuri pe care Codruţa Kovesi NU ÎNDRĂZNEŞTE să le deranjeze
Dezvăluiri în cascadă ale presei arată că firma Hexi Pharma a fost o abonată a contractelor cu statul în acest domeniu. Potrivit datelor publicate de presă, în ultimii patru ani Hexi Pharma a semnat peste 9.000 de contracte cu spitalele din România. 90% dintre contracte au fost parafate fără licitaţie. S-a mai dezvăluit că din 2008, de şase ani, deci, firma înşeală statul român cumpărînd dezifectanţi din Germania la preţul de 7,9 euro/litru şi-l dădea spitalelor din România la preţul de 75-100 euro. Dacă ne gîndim că-l mai şi diluează, avem una dintre cele mai mari afaceri din perioada postdecembristă. O afacere făcută însă cu preţul îmbolnăvirii în spitale a mii de oameni, dintre care unii sigur au murit din cauza infecţiilor. Ne aflăm, aşadar, în faţa unui caz de asasinat şi tentativă de asasinat în masă. În uriaşa afacere de corupţie sunt implicate în chip inevitabil instituţii ale Statului. De ce era preferată firma Hexi Pharma ? Nu cumva, pentru că o parte însemnată din acest profit incredibil mergea în buzunarele altora decît cele ale patronilor?
• Raluca Prună vrea să afle cât a costat "fabrica" de interceptări a SRI
Ministrul Justiţiei Raluca Prună a declarat, vineri, după ce a participat la forumul EUROSFAT 2016, că vrea să ceară declasificarea informaţiei referitoare la cât a costat infrastructura de interceptări. Ministrul a făcut referire la platforma de interceptări din Franţa, care a costat 1 miliard de euro. "Ce intenţionez eu să fac şi cred că este obligaţia mea morală, dacă nu de altfel şi legală, de membru al CSAT, măcar să cer să avem o idee despre cât a costat infrastructura aceasta de la momentul în care ea a fost creată şi până în ziua în care vorbim, ca să avem o idee, pentru că, altfel, societatea nu va şti să aleagă. Noi ventilăm această sumă de un miliard de euro, eu am spus-o nu pentru că mi-a suflat-o cineva, ci pentru că am citit o informaţie publică. Deci, în acest sens, intenţionez să cer să se declasifice măcar informaţia cât a costat infrastructura", a afirmat Raluca Prună, citată de Agerpres.
• Londra a devenit PRIMA capitală occidentală cu primar MUSULMAN
În alegerile locale care s-au desfăşurat ieri, Sadiq Khan, candidatul laburist la Primăria Londrei, conduce în faţa contracandidatului conservator, Zac Goldsmith, conform datelor oferite de publicaţiile britanice, care citează Comisia Electorală Londoneză. Prezenţa la vot a fost de 45,6%, cea mai mare înregistrată vreodată la alegerile locale, în capitala britanică. Înainte, cea mai mare rată a prezenţei la vot a fost în 2008, cu 45,3%, precizează BBC News. După numărarea voturilor, Sadiq Khan a fost declarat câştigător al alegerilor locale pentru Primăria Londrei, scrie Daily Mail, relatând că britanicul de origine pakistaneză l-a depăşit confortabil pe rivalul său Zac Goldsmith. Sursa citată precizează că după numărarea voturilor pentru prima preferinţă, Khan are deja un milion de alegători de partea sa şi ar putea chiar stabili un record în privinţa unui mandat individual în Marea Britanie, după numărarea tuturor voturilor.
• JURNALUL NATIONAL
• Firma prin care s-au spălat de datorii mari companii din industria alcoolului, cel mai mare datornic la stat
Oana Management SRL, firmă din localitatea buzoiană Poşta Câlnău, cu un singur angajat dar cu afaceri ce depăşeau în 2014 8,97 milioane de lei, este cel mai mare restanţier la bugetul de stat, aşa cum a anunţat Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF), citată de monitoruldebuzau.ro. Societatea Oana Management SRL se înscrie în categoria contribuabililor mijlocii, însă restanţele sale la bugetul de stat, cumulate până la 31 martie 2016, de 454,76 milioane de lei, le depăşesc chiar şi pe cele ale European Food, compania cu cele mai mari datorii din categoria marilor contribuabili - 400,82 milioane de lei. De fapt, obligaţiile cumulate, principale şi accesorii, ale firmei Oana Managament SRL la bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale, bugetul asigurărilor de şomaj şi la cel al asigurărilor de sănătate se ridicau la sfârşitul primului trimestru din acest an la 454,9 milioane de lei.
• Veşti rele pentru cei cu împrumuturi în euro
Moneda naţională s-a depreciat ieri până la 4,5021 lei pentru un euro, în creştere cu 1,02 bani (+0,23%) fata de cotaţia de marţi, 4,4919 lei/euro. Vestea este îngrijorătoare având în vedere că analiştii economici apreciază că leul se va deprecia în raport cu euro şi în săptămânile următoare. Casele de schimb vindeau ieri un euro cu minimum 4,54 lei, dar au fost şi bănci care au cerut pentru un euro 4,5900-4,6 lei, spre disperarea celor care au credite în moneda europeană. Mai grav este că deprecierea nu se va opri aici. "Cum aversiunea faţă de risc la nivel global se menţine alături de temerile interne, leul ar trebui să se deprecieze, în continuare, posibil mergând spre 5,53 euro în săpătămânile următoare", notează analiştii ING Bank. Semnele de depreciere au început de miercuri, 4 mai, când a apărut un interes crescut de cumpărare pentru euro/ron, care a închis aproape de 4,50, spun analiştii citaţi.
• Fără impozit pe clădiri
Dezvoltatorii imobiliari ar putea fi scutiţi de impozitul pe clădiri până când fac prima vânzare, dacă o iniţiativă legislativă va fi aprobată. Proiectul, formulat de senatorul Şerban Nicolae, este menit să asigure un "regim just şi echilibrat pentru toţi producătorii de bunuri". Potrivit iniţiativei, scutirea de impozit operează de la data finalizării construcţiei şi până la prima vânzare sau după caz până la începerea utilizării de către constructor sau de o altă persoană prin cedarea folosinţei. După prima vânzare sau începerea utilizării, clădirile pot fi impozitate. Proiectul îi vizează doar pe dezvoltatori sau persoanele fizice autorizate care ridică un imobil cu scopul de a-l vinde. Persoanele care construiesc un imobil pentru uz propriu nu beneficiază de scutire.
• Care e cel mai ieftin credit de nevoi personale
Împrumuturile în lei acordate de bănci s-au ieftinit considerabil, după ce indicele de referinţă ROBOR, luat în calculul dobânzii pentru creditele în lei, este la minime istorice. În prezent, creditele de nevoi personale în lei au DAE (dobânzi plus comisioane) cuprinsă între 8,75% şi 15,47%. Aceste valori scad cu 1-1,5% dacă clientul îşi încasează salariul de la banca de unde ia împrumutul. Cine doreşte să ia un credit de 20.000 de lei pe o perioadă de trei ani va avea o rată lunară între 630 şi 682 de lei, în funcţie de bancă şi de tipul dobânzii, variabilă sau fixă. Suma totală restituită, adică valoarea creditului plus dobânzile şi comisioanele aferente, variază între 22.702 şi 24.726 de lei, potrivit site-ului de servicii finaciare www. finzoom.ro. Asta înseamnă că pentru 20.000 de lei împrumutaţi pe trei ani, clientul va da înapoi băncii minimum 2.702 lei şi maxim de 4.726 de lei.