REVISTA PRESEI 10.07.2015

• ADEVARUL

• Klaus Iohannis, cină cu musulmanii

Un eveniment îndelung planificat a avut loc în seara de 8 iulie în comunitatea musulmană, aflată în postul Ramadanului. Preşedintele Klaus Iohannis a participat la cina festivă de Iftar, ce s-a desfăşurat la hotel Marriott din Bucureşti. Coincidenţă, sărbătorirea a avut loc chiar în sala Constanţa, denumită după oraşul de la malul mării în care îşi are sediul Muftiatul Cultului Musulman din România. Cina de Iftar este masa de seară a musulmanilor din luna Ramadanului, sfântă pentru ei. Are loc la asfinţit, după o zi în care credincioşii nu au voie să mănânce sau să bea nici apă, decât dacă este absolut necesar. Îngrijorarea opiniei publice, venită de la planul ca moscheea să fie cea mai mare din Europa creştină, este temperată de reacţia muftiului. "Dacă autorităţile competente, respectiv Ministerul Administraţiei şi Internelor, va constata că acest proiect reprezintă un minim risc la adresa siguranţei cetăţeanului român, personal voi propune retragerea acestui proiect", a declarat liderul musulman.

• Ponta Magnificul: Toate legăturile premierului cu lumea islamică

Victor Ponta a dezvăluit cu ocazia vizitei din luna martie 2014 în Albania, că bunicul său, din partea mamei, Naum, albanez, a emigrat spre România din satul Moscopole, de la graniţa cu Grecia. În perioada de când conduce guvernul, Victor Ponta a încercat să strângă relaţiile cu statele musulmane din Asia, chiar dacă această politică externă a fost dezavuată la Bruxelles. Dovadă foarte puţinele vizite în statele Europene, cu excepţia Albaniei, unde are cam toate uşile închise. Excepţia care confirmă regula este premierul Italiei, Matteo Renzi, care manifestă chiar simpatie pentru familia Ponta. De relaţiile cu ţările musulmane premierul român s-a folosit pentru imagine şi de a sparge embargoul care îi fusese impus în Europa şi America de Nord.

• A început lupta pentru putere în PSD. Ce-l aşteaptă pe Victor Ponta

Întors din Turcia, premierul Victor Ponta are de tranşat problemele interne din partid, acolo unde, potrivit unor surse politice, Liviu Dragnea i-a montat pe mai mulţi lideri din teritoriu împotriva sa. Voci care cer organizarea rapidă a unui Congres se aud şi de la Bruxelles. Pe lângă problemele penale şi cele legate de sănătate, premierul Victor Ponta are de rezolvat şi tensiunile politice din propriul partid. Potrivit unor surse politice, jocurile de culise au început deja în PSD, avându-l în centru pe Liviu Dragnea. De altfel, Dragnea i-a cerut lui Ponta încă din prima zi de la întoarcerea în ţară să clarifice relaţia cu UNPR. Fostul preşedinte executiv al PSD, acum cu un rol mai mult onorific în partid, vrea convocarea de urgenţă a liderilor PSD pentru a ridica problema loialităţii UNPR faţă de PSD, în condiţiile în care partidul lui Gabriel Oprea a votat pentru numirea lui Mihai Răzvan Ungureanu la SIE. De asemenea, acesta ar fi un bun pretext pentru unii lideri ai PSD să-i reproşeze lui Ponta că a preferat să-l lase premier interimar pe Gabriel Oprea şi nu pe un ministru cu carnet PSD.

• Pe marginea prăpastiei financiare, grecii îşi investesc banii în genţi Chanel, Playstation, ceasuri şi maşini de lux

Grecia se scufundă în criză, dar grecii care au bani pe carduri merg la cumpărături, îngrijoraţi că este posibil să nu mai aibă acest la banii lor, aşa cum au păţit ciprioţii în 2013. Băncile sunt închise de peste zece zile, iar retragerile limitate la 60 de euro pe zi şi viitorul economic al ţării este sumbru, Ellenii care au bani pe card s-au repezit să-şi cumpere bunuri de lux, scrie "slate.fr". Sophia Marcoulakis, mama a doi copii, a investit într-o geantă Chanel. În condiţii normale nu şi-ar fi cumpărat aşa ceva , dar s-a gândit că o poşetă nu poate fi luată de guvern. "Ai senzaţia că banii şi-au pierdut valoare. Au devenit doar cifre", spune femeia. Alţii preferă să se bazeze pe achiziţii de produse electronice: atâta timp cât vânzătorii acceptă cardul lor, ei investesc în computere sau console PlayStations.

• Nădlac II va fi prima vamă cu autostradă a României, cea mai mare poartă rutieră a ţării

Sâmbătă va fi inaugurată cea mai mare poartă rutieră a ţării, la confluenţa dintre autostrăzile Arad-Nădlac şi Mako-Csanadpalota (Ungaria). Are 20 de benzi de circulaţie, iar aparatura vameşilor poate detecta maşinile furate sau care nu au taxele de drum plătite la zi, prin supraveghere video cu recunoaştere automată a numerelor de înmatriculare şi parcare pentru camioane. Noua vamă, aflată la joncţiunea autostrăzilor A1 (România) şi M43 (Ungaria), se va numi Punctul de Trecere a Frontierei Nădlac II (RO) - Csanadpalota (H). Punctul de frontieră se află pe teritoriul României, la aproximativ zece kilometri nord de Vama Nădlac, situată pe DN 7, care în prezent este cea mai mare de la graniţa cu Ungaria. Suprafaţa punctului Nădlac II este de 22 de hectare şi este complet supravegheată video.

• Brânza de Năsal, brandul născut într-o grotă, a fost lansată oficial pe piaţă

Celebra brânză de Năsal, în cutii de lemn, produsă într-o grotă din comuna clujeană Ţaga, a fost lansată oficial azi, 9 iulie, pe piaţă după o pauză de circa 2 ani. Alături de ea au fost lansate şi alte brânzeturi care vor ajunge în supermarketuri din toată ţara. Brânza de Năsal este o specialitate unică în lume datorită gustului deosebit, asemănat cu camembertul, a faptului că se face timp de 20 de zile cu ajutorul unei bacterii care există în grota din satul Ţaga, dar şi datorită poveştii pe care s-a clădit acest brand. În cadrul acestui cluster s-a creat o cooperativă, cooperativa Someş-Arieş, care produce celebra brânză de Năsal, pe care o vinde Napolactul. În noiembrie 2014 s-a anunţat reluarea producţiei după ce aproximativ 60 de fermieri din judeţul Cluj s-au asociat într-o cooperativă şi cu ajutorul clusterului AgroTransilvania au închiriat, pe 3 ani, fabrica de la compania Friesland Câmpina, fabrică pe care compania a închis-o în 2013.

• BANCHERUL

• Problema creditelor in CHF si euro se decide in justiţie: ANPC a cerut judecătorilor sa oblige băncile sa împartă cu clienţii povara riscului valutar

Autoritatea Naţionala pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC) mizează pe rezolvarea in justiţie a plângerilor clienţilor băncilor cu credite in franci elveţieni (CHF), dar si in euro, in condiţiile in care negocierile iniţiate de instituţia statului împreună cu o asociaţie de consumatori in vederea găsirii unei soluţii care sa convină ambelor pârţi au eşuat, iar BNR si băncile nu s-au dovedit capabile, cu o singura excepţie, Banca Transilvania, sa rezolve rapid si eficient, pe cale amiabila, plângerile clienţilor, încasând astfel un uriaş deficit de imagine, cu repercusiuni pe termen lung. Marius Dunca, şeful ANPC, alături de Alin Iacob, de la Asociaţia Utilizatorilor Romani de Servicii Financiare, au acuzat ieri băncile care au credite in CHF ca au refuzat sa accepte cererile de negociere iniţiate in numele a peste 1.500 de clienţi, mai exact conversia in lei după o diminuare a valorii creditului cu 25-35% si/sau scăderea dobânzilor si comisioanelor, in vederea "unei reduceri semnificative a ratelor lunare".

• Ministrul german de Finanţe admite ca Grecia are nevoie de o restructurare a datoriei (debt relief), dar nu i se poate şterge din datorii (haircut)

Wolfgang Schaeuble, ministrul german de Finanţe, admite ca datoria Greciei are nevoie de o restructurare (debt relief) pentru a fi sustenabila. El însă a exclus posibilitatea unui haircut, adică o reducere a datoriei, după cum cer grecii, întrucât acest lucru nu este permis de tratatul UE. Declaraţia a fost făcută cu câteva ore înainte de termenul stabilit de liderii zonei euro, vineri dimineaţa la 8,30, pentru ca guvernul grec condus de Alexis Tsipras sa prezinte oferta de masuri de reforme economice impuse pentru aprobarea unui nou ajutor financiar care sa salveze tara de la faliment si implicit ieşirea din zona euro. Termenul nu va fi însă respectat, întrucât propunerile de reforma ale lui Tsipras vor trebui mai întâi adoptate de parlamentul grec, in cursul zilei de vineri, care va trebui sa ofere guvernului sprijin politic pentru ca reformele sa poată fi apoi implementate.

• CURENTUL

• Băsescu: Muftiule, ciocul mic!

Traian Băsescu se opune categoric construirii celei mai mari moschei din Europa în Bucureşti. Acesta a postat un mesaj usturător pe pagina sa de facebook: "Doi nesăbuiţi din fruntea statului român vor ca, la Bucureşti, să se construiască cea mai mare moschee din Europa, pe lîngă care să funcţioneze o universitate cu 6.000 de studenţi selectaţi de prin toată lumea arabă. Probabil nu reuşiţi să vă imaginaţi o staţie de metrou din Bucureşti în care, la ore de vîrf, un tânăr credincios se detonează în numele lui Allah. Sau poate inteligenţa nu va ajută să vă imaginaţi tineri romîni eşuaţi în viaţă convertiţi la islamism şi trimişi în tabere de instruire prin Siria, Irak sau Afganistan şi reveniţi în Europa pentru a ne aduce binefacerile Statului Islamic. Muftiule, am o sugestie si pentru tine: ciocul mic, pentru că aici nu este vorba despre minorităţi. Ştii cumva de visul teroriştilor de la Statul Islamic de a se extinde în Balcani si Europa Centrală? Erdogan să propovăduiască islamismul în Turcia, nu într-o ţară creştin-ortodoxă. Ponta, sigur te-ai operat la picior şi nu la cap?"

• Preamărire - de Tia Şerbănescu

Întors în ţară pe neanunţate, premierul Ponta s-a prezentat la Palatul Victoria cu o înfăţişare uşor schimbată: ceva mai sab, cu o bărbuţă rară (părea propria-i fotografie mâzgălită de un copil obraznic) şi în cârje. La intrare, Rovana Plumb şi gen. Oprea - partidul şi guvernul, cum ar veni - l-au sărutat călduros recunoscându-i cârja episcopală. Cu ocazia venirii sale, premierul interimar Oprea a făcut cinste la toată conducerea superioară a ţării (total 48 de tacâmuri) mărind prin OUG salariile preşedintelui, premierului, miniştrilor, şefilor celor două camere parlamentare, directorilor serviciilor secrete, preşedintelui ÎCCJ, etc. Mărire e puţin spus. Salariile au fost preamărite - triplate - în ideea lui Oprea că nu poţi să fii înalt demnitar într-o ţară europeană cu 1500 euro pe lună. În schimb poţi să fii copil într-o ţară europeană cu 20 de euro pe lună. Sigur, nu e rău că înalţii demnitari au salarii decente (măcar ei!) de la 1 august - dar de ce nu s-a făcut această mărire în rând cu toată lumea, prin noua lege a salarizării? Ce era aşa urgent ca să se recurgă la OUG? Nu mai rezista Iohannis câteva luni? Pe Vanghelie banii l-au dus în sala de judecată unde şi-a recunoscut faptele: "sunt natural ca brânza de oaie". Şi competent ca măslina ei.

• CURIERUL NATIONAL

• ANPC continuă războiul creditelor în CHF

Numărul persoanelor fizice nemulţumite de modul în care instituţiile bancare gestionează problema creditelor în franci elveţieni a crescut vertiginos, de la 246 de reclamaţii înregistrate de Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC) spre sfârşitul lunii martie, la 2.296 plângeri în prezent. "Ca urmare a numărului mare de sesizări, Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor a demarat o serie de controale la instituţiile bancare menţionate în plângeri, care au acordat şi oferă în continuare credite în franci elveţieni", au declarat surse apropiate verificărilor pentru Curierul Naţional, precizând că numărul reclamaţiilor înregistrate de ANPC până în prezent se ridică la 2.296. Pe de altă parte, preşedintele ANPC, Marius Dunca, a declarat ieri în cadrul unei conferinţe că instituţia verifică în mod special dacă "măsurile de reglare a deficienţelor" au fost luate de către instituţiile de credit, urmând să ceară băncilor să dovedească modul în care au soluţionat problemele clienţilor - dacă le-au rezolvat.

• Bulgaria se mai depărtează cu un pas faţă de Rusia. Repară MIG-urile la polonezi şi cumpără F16

Ministrul bulgar al apărării, Nikolai Nenchev, a anunţat la 6 iulie că forţele aeriene ale ţării vor reduce legăturile cu Rusia pentru întreţinerea aeronavelor sale MIG-29, prin semnarea unui acord cu Polonia. Aparatele MIG-29 bulgăreşti vor face reviziile la atelierele Wojskowe Zaklady Lotnicze (WZL), în oraşul Bydgoszcz. Contractul ar trebui să fie finalizat până la sfârşitul lunii iulie. Bulgaria operează în prezent 12 MIG-29 şi, cu ceva timp în urmă, s-a arătat deschisă pentru achizi­ţio­narea de avioane de luptă de la aliaţii occidentali. Concret, Bulgaria ar avea în vedere ca şi România să achiziţioneze aparate F16 second-hand. Acest lucru a determinat comentarii furioase din partea o­ficialilor ruşi. Viceprim-ministrul Dmitri Rogozin a arătat răspicat că Bulgaria "trădează din nou Rusia în favoarea vulturilor second-hand".

• Camionul 100% electric a prins viaţă

O nouă etapă pentru un proces de producţie cu un impact minim asupra mediului: camionul 100% electric BMW Group şi SCHERM Group este funcţional. Acesta realizează transporturi de componente între mai multe centre de producţie BMW din oraşul München. BMW Group este astfel primul producător european de automobile care utilizează în circulaţie deschisă un autovehicul electric de mare tonaj ca soluţie de transport. Primele teste ale camionului electric de 40t, realizat de firma olandeză Terberg, au fost finali­zate cu succes şi acesta a început utilizarea oficială regulată în această săptămână. La inaugurare a participat şi ministrul Economiei al Landului Bavaria, Ilse Aigner. Camionul electric este folosit de BMW Group pentru transportul de componente, precum sisteme de suspensie şi şasiu, între locaţiile companiei din München. Acumulatorul autovehiculului se încarcă în 3-4 ore şi asigură o autonomie de 100 km, ceea ce acoperă distanţa parcursă într-o zi, în cele opt drumuri de aprovizionare planificate.

• IT-ul românesc a ajuns la un nou nivel record în 2014

Tehnologia Informaţiei este, de mai mulţi ani, un punct forte pentru România. Un domeniu bănos şi pentru angajatori, dar şi pentru angajaţi. Anul trecut, firmele care au activităţi în sectorul IT (deci fără comunicaţii) au stabilit un nou record, cifra de afaceri cumulată a acestora fiind cu 3,4 miliarde de lei mai mare decât valoarea pieţei realizată în 2012. Sectorul IT a atins, în 2014, nivelul-record de 15,6 miliarde de lei, echivalentul a 3,4 miliarde de euro, se arată într-un studiu reali­zat de compania KeysFin, un sector economic care numără peste 13.700 de firme. Din 2010 şi până în prezent, afacerile din acest sector au crescut de la 12,52 miliarde lei la nivelul istoric de 15,69 miliarde de lei. Şi numărul salariaţilor a evoluat progresiv, pe măsură ce business-ul a capătat amploare, ajungând la 63.059 în 2014, de la 52.885 în 2010. Sectorul IT a ajuns, astfel, unul dintre angajatorii de top din economie, privind prin prisma salariilor peste medie (1.000-3.500 euro).

• EVENIMENTUL ZILEI

• Ponta AMÂNĂ majorarea indemnizaţiilor pentru demnitari

Victor Ponta a declarat, joi seara, la B1TV, că nu a fost de acord cu ordonanţa prin care au fost majorate salariile demnitarilor, adoptată în ultima şedinţă a Executivului, condusă de premierul interimar Gabriel Oprea. Ponta a afirmat că miercurea viitoare va amâna intrarea în vigoare a actului normativ, astfel încât salariile preşedintelui, premierului, miniştrilor şi altor categorii de demnitari să crească odată cu toate salariile bugetarilor, potrivit b1.ro. Astfel, a precizat Ponta, Guvernul va adopta, săptămâna viitoare, o ordonanţă prin care majorarea indemnizaţiilor demnitarilor va fi amânată până la aprobarea noii Legi a salarizării unitare a bugetarilor. Potrivit Mediafax, Mihalache a fost întrebat dacă este adevărat ceea ce susţin "surse din PSD", şi anume că Iohannis i-a cerut lui Oprea să majoreze indemnizaţiile demnitarilor, acesta răspunzând că nu este adevărat, că preşedintele doar a arătat că este normal ca demnitarii să beneficieze de o remuneraţie corespunzătoare importanţei lor în stat.

• Corupţie "Magna cum laude" în universităţile din România

Mai mulţi profesori de la Universitatea "Eftimie Murgu" din Reşiţa sunt cercetaţi de procurori într-o anchetă de proporţii. Acuzaţiile: de abuz în serviciu, fals intelectual, luare de mită şi dare de mită săvârşite de cadre didactice universitare şi studenţi. Universitatea "Eftimie Murgu" este condusă de rectorul Doina Frunzăverde, soţia preşedintelui CJ Caraş- Severin, Sorin Frunzăverde (PNL). Procurorii susţin că promovarea examenelor era condiţionată de primirea unor sume de bani, chiar şi în condiţiile în care studenţii nu se prezentau la examen. Profesorii tranzacţionau lucrări de licenţă elaborate şi susţinute în anii precedenţi, contra 300 sau 400 de euro pe lucrare. Procurorii au băgat, sub acoperirea de studentă, o investigatoare DGA. "Studenta" i-a căzut cu tronc prodecanului de la Facultatea de Ştiinţe Sociale, care i-a promis tinerei că o ajută să îşi rezolve examenele în schimbul unor favoruri sexuale.

• Horia Georgescu a fost ELIBERAT din închisoare

Fostul şef al Agenţiei Naţionale de Integritate a fost eliberat în această seară din arestul preventiv, Horia Georgescu urmând a fi cercetat sub control judiciar în dosarul ANRP. DNA l-a trimis în judecată pe Horia Georgescu pe 9 aprilie în stare de arest preventiv pentru săvârşirea a trei infracţiuni de abuz în serviciu, cu consecinţe deosebit de grave. Acestea au fost comise în calitate de fost membru al Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor din ANRP. Prejudiciul în dosar este de peste 84,5 milioane euro. În acelaşi dosar, au fost trimişi în judecată Cătălin Theodor Nicolescu (în arest preventiv), fost vicepreşedinte al ANRP, şi Marko Attila-Gabor (arestat în lipsă), fost secretar de stat la Secretariatul General al Guvernului - Departamentul pentru relaţii interetnice la data faptelor.

• Şeful ASF, Mişu Negriţoiu, întâmpinat de protestatari la Cluj

Mişu Negriţoiu, şeful ASF, a fost întâmpinat joi, la Cluj, de protestatari, care se trezesc în situaţia că nu mai primesc bani sau aşteaptă luni întregi pentru a a recupera prejudiciul în cazul accidentelor auto, informează B1 TV. Acesta se afla la o dezbatere privind piaţa asigurărilor, la care participau şi principalii reprezentanţi ai companiilor de asigurări. Printre sloganurile protestarilor, se puteau citi mesaje precum "Negriţoiu, demisia", "Negriţoiu, asasinul asigurărilor", "Stop abuzurilor din asigurări". Potrivit dezvăluirilor făcute în emisiunea "X-Press", difuzată la B1 TV şi moderată de Sabin Orcan, Mişu Negriţoiu este în prezent acţionar la patru firme, iar în perioada ianuarie-aprilie, a încasat de la ING suma de aproape un milion de lei. Acesta nu şi-a trecut în declaraţia de interese faptul că este administratorul a patru firme din Buzău.

• Doi poli de putere pentru Putin contra Occidentului

De câţiva ani, Vladimir Putin încearcă să coaguleze în jurul său un pol de putere alternativ la cel occidental. Organizarea, începând de miercuri, a două summit-uri cu importanţă geo-strategică, în Rusia, nu este altceva decât o accelerare a jocului lui Putin. La Ufa, în republica Başkiria, au loc reuniunea la vârf a BRICS (organizaţie care grupează cinci state emergente - Brazilia, Rusia, India, China, Africa de Sud - cu mari resurse materiale şi umane) şi summit-ul Organizaţiei de Cooperare de la Shanghai, care cuprinde Rusia, China şi o serie de foste republici sovietice din Asia Centrală: Kaza h s tan, Kîr gîzstan, Tadjikistan şi Uzbekistan. Summit-ul BRICS va prilejui inaugurarea Băncii BRICS, care se vrea o alternativă la Banca Mondială şi la FMI, cel puţin pentru zona asiatică. Capitalul iniţial al noii bănci este de 100 de miliarde de dolari, cea mai mare contribuţie fiind a Chinei (41 de miliarde). Venezuela, un stat cu importante rezerve de petrol, şi-a anunţat intenţia de a adera la BRICS.

• JURNALUL NATIONAL

• Care sunt partidele campioane la trădările din politica românească

Un inventar al trădărilor politice la nivel de partid din 1990 poate da rezultate surprinzătoare. Prima concluzie este că probabilitatea ca un partid să-şi trădeze aliaţii sau chiar propria ideologie creşte cu cât te apropii de partea dreaptă a spectrului politic, acesta fiind şi unul dintre motivele pentru care dreapta a fost tot timpul mai divizată decât stânga politică. După Revoluţie, confruntarea politică s-a dus pe o linie a frontului clară: de o parte, conglomeratul eterogen al FSN, de cealaltă parte, partidele istorice anticomuniste PNŢCD şi PNL. Prima fisură majoră în opoziţie a fost septembrie 1991, când liberalii au cedat mirajului puterii şi au intrat în guvernul Stolojan al FSN, legitimând astfel dărâmarea de către mineri a guvernului Roman, în cadrul unei răfuieli interne din Front. Acesta a fost doar începutul unei tradiţii negre a liberalilor, care şi-au trădat şi partenerii interni, dar şi pe cei europeni.

• Emilian Eva, cel care a instrumentat Dosarul "Telepatia", spăla dosare

Emilian Eva, procurorul care a instrumentat Dosarul "Telepatia", a fost reţinut de DNA pentru luare de mită, spălare de bani, fals în declaraţii şi operaţiuni financiare incompatibile cu statutul de magistrat. Emilian Eva şi-a început activitatea infracţională, potrivit procurorilor DNA, anul trecut, atunci când a promis unui medic acuzat de luare de mită şi fals că îl scapă de închisoare dacă îi tratează în mod preferenţial o rudă internată în spital. La patru zile de la repartizarea dosarului medicului la Emilian Eva, acesta a dat dispoziţie să se claseze cauza penală. Pentru că l-a scăpat de puşcărie, Emilian Eva a pretins de la medic şi alte bunuri, printre care şi 57 de tablouri. Procurorul a vândut tablourile în numele medicului, pretinzând un comision de 16.000 de euro.

• NATIONAL

• Liberalii, carne de tun pentru un guvern tehnocrat!

Alina Gorghiu si Vasile Blaga s-au răzgândit peste noapte, renunţând, fără prea multe explicaţii, la manifestaţiile publice de amploare pentru dărâmarea Guvernului. Si chiar daca liberalii nu au excelat niciodată la mobilizarea maselor, este clar ca nu acesta este motivul pentru care au făcut acest pas înapoi. Ci, după cum susţin sursele National, teama ca totul sa nu fie decât o momeala din care se grăbeau sa muşte cu inocenta. Pentru ca şansele ca aceste manifestaţii sa degenereze erau cu atât mai mari, cu cat si PSD-ul a anunţat ca ar fi ripostat cu manifestaţii similare. Aşa ca era prilejul ideal pentru ca întreaga clasa politica sa se compromită cu totul. Si ca preşedintele Iohannis sa ajungă de îndată la concluzia ca soluţia de compromis este un guvern de tehnocraţi, cel puţin pana in toamna anului viitor. Iar liberalii nu pot sa nu remarce, cu îngrijorare, "trezirea din adormire" a lui Mugur Isărescu, "National" dezvăluind in exclusivitate drastica schimbare de macaz a guvernatorului BNR. Tocmai in aceasta perioada in care politicienii se afla in plin picaj in sondajele de opinie.

• "Tun" tip Bancorex pe piaţa asigurărilor

Asociaţia Societăţilor de Service Auto Independente (ASSAI) cere preşedintelui României, Klaus Iohannis, sa nu promulge Legea privind Fondul de Garantare a Asiguraţilor, deoarece are prevederi care defavorizează populaţia si permit fraude pe piaţa asigurărilor, similare cu "tunul" dat la Bancorex. Legea prevede plafonarea valorii despăgubirilor acordate de către Fondul de Garantare a Asiguraţilor la 100. 000 de euro, in condiţiile in care limita de despăgubire in cazul poliţelor RCA este de cinci milioane de euro. "Faptul ca polita RCA creste substanţial in fiecare an, iar despăgubirile sunt diminuate si plafonate cu complicitatea ASF si prin decizia Parlamentului României, este o încă o dovada ca sistemul romanesc de asigurări este unul bolnav si nereformat", a declarat preşedintele ASSAI, Cristian Muntean. Faptul ca acest proiect de lege a primit unda verde intr-un termen record, întăreşte presupunerea ca, probabil in toamna, o societate de asigurări va intra oficial in faliment. In prezent, compania de asigurări Astra se afla in administrare speciala, iar redresarea sa încă se lasă aşteptata.

• Stolojan: Facem politica la plezneala!

Criticata in tara, majorarea indemnizaţiilor pentru demnitari nu este agreata nici la Bruxelles. Potrivit euro deputatului Theodor Stolojan, măsura este "o mare măgărie". Europarlamentarul liberal susţine ca "resaturarea unor privilegii" pentru aleşi este privita cu îngrijorare. "Personal, mi se pare o mare măgărie ca un premier in funcţie, in ultima zi, pentru ca in următoarea zi îşi începea mandatul premierul Ponta, deci ca in ultima zi sa dea o asemenea Ordonanţa de Urgenta!", a afirmat Stolojan. "Argumentul cu corupţia, cu salariile mici este din nou o ipocrizie incredibila, pentru ca am văzut foarte limpede, avem cazuri de corupţie in justiţie, unde salariile sunt cu mult peste media din sectorul public. Aceasta este politica la plezneala. A început cu pensii speciale, denumite indemnizaţii speciale pentru parlamentari, s-a trecut pe urma la pensiile pentru militari, acum înţeleg ca s-a depus un proiect de lege in Parlamentul României, pentru a se da pensii speciale si la primari, preşedinţi de Consilii Judeţene", a mai spus Stolojan.

• PUTEREA

• Amplasamentele de pe drumurile naţionale, gaură în bugetul statului

Surse din Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR) ne-au pus la dispoziţie o serie de documente din care reiese o fraudă de proporţii, prin care România pierde, anual, circa 40 de milioane de euro la bugetul de stat. Este vorba despre faptul că pe marginea drumurilor din întreaga ţară comercianţii nu au autorizaţie sau fac în aşa fel încât să nu o plătească. Documentele obţinute în exclusivitate de PUTEREA redau exact cum stă treaba în judeţe din sud-vestul ţării, însă sursele noastre, mai exact inspectori care se ocupă cu verificări pe teren, spun că acest fenomen se manifestă la nivel naţional: de la micii întreprinzători de pe marginea drumului, până la Aeroportul din Craiova, majoritatea refuză autorizarea la CNADNR, invocând lipsa resurselor financiare.

• Patronul Urban, "măturat" de procurori

Regele gunoiului, Teodor Florescu, şi soţii Eleonor şi Sena Marica sunt primii arestaţi în cazul de evaziune fiscală de la firma de salubritate Urban. În acest dosar, poliţia economică acuză faptul că administratorii au ascuns de Fisc 23 milioane de euro. Familia Florescu, Teodor şi Clara, este una din cele mai înstărite din România. În 20 de ani, obscura firmă de salubritate din Râmnicu Vâlcea a acaparat o imensă cotă din piaţa gunoiului din România, Urban având contracte cu administraţiile locale din Bucureşti, Braşov, Vâlcea, Suceava, Eforie etc. Florescu a sponsorizat, în schimbul obţinerii contractelor, partidele aflate la putere în diferitele oraşe sau judeţe, în special PSD, dar şi PDL şi PNL.

• ROMANIA LIBERA

• Schema prin care Lukoil scoate din România miliarde de euro

Sechestrul-record de peste 2,007 miliarde euro pus pe bunurile şi conturile SC Petrotel Lukoil SA din România, Olanda şi Marea Britanie arată dimensiunile fraudelor unei firme ruseşti din ţara noastră. La cele peste două miliarde euro se adaugă şi prejudiciul de 230 milioane euro stabilit în octombrie, sumă evazionată şi apoi spălată şi exportată. Interesele Lukoil au fost apărate, în octombrie anul trecut, de către premierul Victor Ponta, care a solicitat ridicarea sechestrului pe cele 230 milioane de euro cu motivarea protejării locurilor de muncă. Pe lângă premierul Ponta, a lansat ameninţări cu închiderea rafinăriei Petrotel Lukoil Ploieşti şi vicepreşedintele holdingului Lukoil, Vladimir Nekrasov.

• Metodele folosite pentru devalizarea societăţii Petrotel Lukoil Ploieşti şi scoaterea din România a miliarde de euro

În rezumat, miliarde de euro au fost exportate de-a lungul anilor prin metode des folosite de experţi în fraude financiare. Primul pas era împrumutarea fictivă, de-a lungul anilor, a SC Petrotel Lukoil SA Ploieşti cu sume de ordinul miliardelor de euro şi de dolari de către acţionarul majoritar, respectiv de către Lukoil Europe Holdings BV Olanda. Sumele care au fost date cu împrumut firmei româneşti depăşeau cu mult capitalul firmei-"mamă" din Olanda, după cum au stabilit procurorii în urma colaborării judiciare intracomunitare. Al doilea pas era majorarea de capital a Lukoil Ploieşti de către firma-mamă Lukoil Europe Holdings BV Olanda cu sume imense, însă şi aceste sume depăşeau capitalul social al "investitorului". Al treilea pas era ca, a doua zi după ce se făcea majorarea de capital fictivă, să se ramburseze împrumuturile fictive cu bani reali, care ajungeau în conturile firmei-mamă Lukoil din Olanda şi Marea Britanie. Aşa s-au scos din ţară peste 2.007.000.000 euro.

• Datoria publică, un pericol?

Ultimele date ale Ministerului român de Finanţe arată că avem de plătit în acest an un serviciu al datoriei publice guvernamentale de 60,14 miliarde lei (3,48 miliarde euro), din care ratele de capital (împrumutul propriu-zis) sunt de 49,54 miliarde lei (11,1 miliarde euro), iar dobânzile şi comisoanele aferente sunt de 10,6 miliarde le (2,37 miliarde euro sau 1,5% din PIB). Din suma totală, serviciul datoriei interne (în principal faţă de deţinătorii titlurilor de stat emise pe piaţa internă) se cifrează la 32,07 miliarde lei (7,19 miliarde euro), restul fiind datorie externă. Raportat la indicatorii comunicaţi de către Comisia Naţională de Prognoză, anume o creştere economică de 3% şi un curs stabil leu-euro, datoria publică se va situa pe termen mediu la un nivel de 43% din PIB, dacă o raportăm la definiţia dată în legislaţia naţională, şi la 40% din PIB, potrivit metodologiei UE.

• ZIARUL FINANCIAR

• Un nou "cartier" de birouri pentru firme din IT şi finanţe prinde viaţă în zona Orhideea din Capitală

Pe terenurile fostelor platforme industriale din zona de centru-vest se vor construi birouri pentru 20.000 de angajaţi. Partea de centru-vest a Capitalei, care se identifică cu zona Orhideea, Pasajul Basarab şi împrejurimile staţiilor de metrou Grozăveşti, Petrache Poenaru şi Politehnica, se formează ca viitor pol de birouri al Capitalei, după consacratele zone Piaţa Victoriei-Aviatorilor, Barbu Văcărescu-Floreasca, respectiv Dimitrie Pompeiu (Pipera). Foste platforme industriale din zona Orhideea, precum Baduc (materiale de construcţii) sau fabrica de pâine Spicul vor face în următorii ani loc unor noi proiecte de birouri, dezvoltate în special de investitori români, după ce zona a căpătat o nouă imagine odată cu construcţia Pasajului Basarab, pe care circulă zilnic 80.000-100.000 de maşini.

• Economiile în dolari, de şase ori mai profitabile decât cele în lei

Un depozit de 2.100 de dolari (8.000 de lei la cursul din ianuarie) constituit în prima lună a anului, a adus un câştig din dobândă de doar 15 dolari (60 de lei) până în prezent, însă aprecierea monedei americane, de 8% în intervalul ianuarie-iunie, a adus în buzunarul deponentului încă 500 de lei. Pe de altă parte, pentru un depozit în euro pe scadenţă asemănătoare, deponentul a câştigat doar 50 de lei în condiţiile în care euro a pierdut teren în faţa monedei naţionale. Pentru un depozit în lei de aceeaşi valoare, câştigul a fost de 100 de lei. "Speculaţia pe pieţele valutare este bine să fie lăsată în mâna celor care fac zilnic acest lucru. Dacă obiectivul principal al investiţiei este siguranţa, atunci probabil că cea mai bună strategie este să-ţi diversifici plasamentele, şi în euro, şi în dolari şi în lei, pentru că în acest fel mişcările eventuale se compensează", a explicat analistul economic Aurelian Dochia. Depozitele noi în lei atrase de băncile locale însumau 7 mld. lei în mai, în timp ce economisirile în euro ajungeau la echivalentul a 4,4 mld. lei, iar cele în monedă americană la 560 mil. lei.

• Urmează cel mai fierbinte weekend pentru Grecia, dar şi pentru Europa

Pieţele financiare internaţionale au luat o zi de pauză, investitorii pregătindu-se pentru cel mai fierbinte weekend al verii, când Bruxellesul, Banca Centrală Europeană şi liderii politici ai Europei vor decide soarta Greciei. Liderii Greciei trebuie să vină cu un plan de austeritate, dacă vor să primească noi fonduri care să le permită redeschiderea băncilor săptămâna viitoare, în caz contrar "nimeni nu ştie ce se va întâmpla". Între timp, grecii de rând încep să fie cuprinşi de panică şi se gândesc dacă au votat bine la referendumul de duminica trecută. Paradoxal, panicaţi că şi-ar putea pierde depozitele, ca să salveze băncile grecii îşi transferă banii din cont prin e-banking şi îşi plătesc taxele la stat. În acest fel, statul elen are bani să plătească salariile. De asemenea, grecii cumpără electrocasnice şi maşini pe bandă rulantă pentru a-şi reduce expunerea pe depozitele bancare. La Bucureşti, piaţa valutară şi cea bursieră au fost destul de liniştite în această săptămână, semnalându-se doar o uşoară creştere a dobânzilor, dar fără să fie ceva semnificativ. BNR spune că este pregătită pentru orice variantă.