REVISTA PRESEI 11.01.2012

• ADEVARUL

• Am luat o tranşă FMI de la pompă! Cartelul românesc al benzinei, cea mai mare amendă din UE

Companiile petroliere vor trebui să plătească statului român o amendă de circa 205 milioane de euro pentru că s-au înţeles între ele să scoată de pe piaţă un sortiment de benzină. Ieri a fost o zi de doliu pe piaţa petrolieră românească, dar una cu lauri pentru autorităţile statului. Într-o conferinţă de presă susţinută cu sala arhiplină şi peste 50 de jurnalişti veniţi cu toată artileria grea să transmită în direct marea ştire, preşedintele Consiliului Concurenţei a anunţat triumfător că, în sfârşit, se dă verdictul în cazul unei anchete începute acum şase ani. Cele şase companii petroliere de pe piaţa românească au primit amenzi de 890 de milioane de lei în total, adică 205 milioane de euro, pentru că s-au înţeles între ele să scoată de pe piaţă un sortiment de benzină, Eco Premium.

• De ce vor grecii să închirieze Acropole

Grevele şi imaginea proastă pe plan internaţional au lovit industria turistică elenă, motiv pentru care oficialii de la Atena iau în calcul închirierea vestigiilor de pe Acropole. În urmă cu mai bine de un an, un titlu din presa germană stârnea indignare şi revoltă în rândul grecilor, oficiali şi populaţie deopotrivă. "Vindeţi-vă insulele, greci faliţi! Şi vindeţi şi Acropole!\", titra cotidianul "Bild\". Nu era o idee a jurnaliştilor. Materialul se baza pe interviul acordat de Frank Schaeffler, finanţist membru al partidului liberal FDP, care face parte din aceeaşi coaliţie. Acum, grecii au dat indignarea pe simţ practic şi vin chiar ei cu planul de afaceri. Gerasimos Giakoumatos, parlamentar elen, membru al partidului conservator Noua Democraţie şi fost ministru al Sănătăţii, a declarat luni că Acropole şi alte situri arheologice aflate în patrimoniul statului ar putea fi închiriate pentru a aduce bani în vistieria statului.

• Preşedintele Traian Băsescu dă undă verde exporturilor de gaze

Preşedintele Traian Băsescu a cerut Parlamentului reexaminarea şi respingerea unei legi votate în urmă cu o lună, prin care exportul de gaze din România era interzis până la diversificarea surselor de import. "Adoptarea acestei reglementări de către Parlament constituie un impediment în realizarea liberalizării pieţei, ca obiectiv major pentru dezvoltarea principiilor concurenţiale pe piaţa Uniunii Europene\", se precizează în cererea de reexaminare. Reamintim că, la presiunile FMI, Guvernul şi-a asumat liberalizarea totală a pieţei de gaze până în 2015.

• Austeritate daneză: La reuniunile UE, apă de la robinet în loc de apă minerală. Mai puţine cadouri pentru demnitari.

Preşedinţia daneză a UE strânge cureaua, în contextul austerităţii din Europa. Printre măsuri se numără şi renunţarea la apa minerală oferită la reuniuni şi înlocuirea ei cu apă de la robinet. Danezii vor da şi mai puţine cadouri pentru deminitari şi utilizarea mai frecventă a transportului în comun. ,,În Danemarca suntem foarte eficienţi în privinţa costurilor, aşa că vrem o preşedinţie eficientă, la un cost scăzut\", a declarat ministrul danez al Afacerilor Europene, Nicolai Wammen, citat de EurActiv. Danemarca are la dispoziţie pentru cele şase luni de preşedinţie a UE doar 35 de milioane de euro, însemnând doar o mică parte din ce buget au avut alte state. Polonia a cheltuit 115 milioane de euro în perioada preşedinţiei sale (iulie-decembrie 2011).

• Băncile fug din piaţă şi preferă siguranţa, la dobânzi mici, oferită de BCE

Valoarea depozitelor constituite de băncile comerciale la Banca Centrală Europeană (BCE) au atins astăzi un nou record - 482 miliarde de euro. Motivul îl constituie îngrijorarea stârnită de criza europeană a datoriilor care determină băncile să adopte o atitudine prudentă, chiar la rate de dobândă mici, în locul împrumuturilor interbancare, cu randamente semnificativ mai mari. Depozitele overnight au atins un nou record pentru a treia zi consecutiv, iar tendinţa pare a fi în continuare aceeaşi şi pentru perioada următoare, cel puţin până la finalul perioadei de o lună de deţinere a rezervelor, care urmează a se incheia la 17 ianuarie, potrivit CNBC. Atunci băncile vor trebui să demonstreze că deţin suficiente fonduri şi, în consecinţă, vor avea mai puţine opţiuni de utilizare a banilor depozitaţi.

• Fitch: Ratingul Franţei nu este în pericol. Cel puţin nu deocamdată

Agenţia de rating Fitch a anunţat astăzi că nu ia în calcul pentru acest an o reducere a ratingului AAA pe care îl deţine Franţa în prezent, cu toate că acesta este ţinut sub supraveghere cu posibilitatea de a fi redus în următorii doi ani. Situaţia însă nu este la fel de favorabilă şi pentru ţări ca Italia, Spania, Slovenia, Belgia, Irlanda sau Cipru care au fost puse sub supraveghere cu posibilitatea de scăderea a ratingului în ultima parte a anului trecut. Ed Parker a adăugat că ratingul Italiei şi al Spaniei ar putea să fie coborâte cu două note în decursul acestui an.

• Portugalia în criză: porturi şi heliporturi de sute de milioane de euro ce nu pot fi folosite

Proiectele masive de dezvoltare a infrastructurii par o idee bună pentru combaterea efectelor crizei. Nu şi atunci când ele sunt făcute pe datorie şi nu sunt folosite nici măcar o zi pentru că zonele în care sunt situate sunt mult prea periculoase. Unul dintre cele mai bune exemple de cheltuieli nesăbuite, care ilustrează perfect criza datoriilor din Europa, notează jurnaliştii Bloomberg, care au vizitat o insulă portugheză destinată, în urmă cu doar câţiva ani, să fie un important centru turistic şi industrial. Pe ţărmul vestic al insulei portugheze Madeira, valurile se sparg de zidurile portului Marina do Lugar de Baixo, construit pentru a deservi 291 de iahturi. Toate locurile sunt însă libere în portul amenajat în urmă cu opt ani. La 30 iunie 2011, datoria publică a insulei se ridica la 6,33 miliarde de euro, adică 123% din PIB al regiunii.

• Bătălia experţilor: Arafat contra Vlădescu

Sistemul de urgenţă este sau nu în pericol? "Adevărul" pune faţă în faţă argumentele lui Raed Arafat cu ale lui Cristian Vlădescu, unul dintre iniţiatorii Legii reformei sanitare. Demisia dr. Raed Arafat din funcţia de subsecretar la Ministerul Sănătăţii (MS), anunţată ieri, este primul semn că proiectul legii privind reorganizarea sistemului sanitar a început să zguduie Sănătatea. Noua lege îşi propune să modifice fundamental felul în care sunt gestionaţi banii Sănătăţii, prin introducerea concurenţei între diverşii furnizori de servicii: de la medicii de familie, până la spitale şi casele de asigurări.

• "European", o ocară în America electorală

În campania electorală din SUA a apărut un nou vinovat de serviciu: Europa. Candidaţii republicani au început să se acuze unii pe ceilalţi că sunt "prea europeni\", scrie "Der Spiegel\". Favoritul (pentru moment) la nominalizarea republicană, Mitt Romney, l-a acuzat pe preşedintele Obama, în cadrul unei dezbateri de acum două zile, că "intenţionează să transforme SUA într-un stat asistat social, de tip european\". Iar la un meeting din New Hampshire, unde va avea loc mâine un vot important pentru alegerile primare, acelaşi Mitt Romney a declarat: "Nu cred că Europa funcţionează pentru Europa. Şi ştiu că nu va funcţiona aici\". În contextul în care discursul electoral obişnuit e umbrit de criza economică, în special cea din Europa, fiecare dintre candidaţii la nominalizarea republicană se foloseşte de discursul antieuropean ori de câte ori i se iveşte ocazia.

• CURENTUL

• Raed Arafat se crede Ayatollahul ambulanţelor

Întreaga tevatură pe tema reformării sistemului medical din România a adus un nou scandal în peisajul autohton, unul dintre protagonişti fiind subsecretarul de stat în Ministerul Sănătăţii, Raed Arafat. Medicul cu origini siriene a fost de la începutul dezbaterilor publice pe acest proiect de reformare un susţinător acerb al ideii potrivit căreia lucrurile nu trebuie schimbate. Deşi SMURD-ul, copilul său de suflet, este pe cale de a avea mai mulţi "fraţi", pentru a fi îmbunătăţită şansa pacientului la o intervenţie mai rapidă, doctorul Arafat a văzut acest lucru mai mult ca pe o încercare de înlăturare a sa.

• Ponta, politruc pe "bani particulari"

"Nu sunt plătit din bani publici, spre deosebire de dumneavoastră". Cuvintele acestea au fost rostite, luni seară, chiar de co-preşedintele USL, Victor Ponta, în emisiunea "Prim Plan" de la postul public de televiziune. Nu se poate spune exact dacă Ponta a avut un moment de sinceritate maximă precum Geoană în alte ipostaze, sau este doar vorba de incompetenţă pentru un om care se vede, în viitorul foarte apropiat, premier de România. Cert este că pe parcursul întregii emisiuni, Ponta a părut mai mult preocupat în a se tângui pentru faptul că nu este chemat des la TVR şi mai ales pentru a intra în clinciuri cu jurnalista TVR, Alina Stancu, care dorea să demonstreze că acesta a fost chemat, dar nu a acceptat să vină.

• Zeci de poliţişti şpăgari săltaţi şi duşi la audieri la DGA

Zece din poliţiştii de la secţiile 1 şi 3 au fost, ieri, audiaţi şi ridicaţi din secţiile unde lucrau de către ofiţerii de investigaţii de la Direcţia Generală Anticorupţie. Cei 31 de poliţişti erau filaţi de luni de zile de ofiţerii anticorupţie şi de procurorii de la Parchetul Tribunalului Bucureşti. Poliţiştii au fost descoperiţi că făceau parte din reţele de prostituţie pe care în loc să le destructureze le încurajau şi chiar lua bani de la prostituate pentru a le "acoperii" sau de la proxeneţii acestora. Mai mult, oamenii legii creaseră adevărate reţele chiar în secţiile de poliţie unde lucrau. Conform unor surse apropiate anchetei primele plângeri îm­potriva poliţiştilor corupţi au fost făcute încă de acum câţiva ani când şeful Poliţiei Capitalei de atunci a primit mai multe plângeri împotriva celor care făceau ancheta, adică a poliţiştilor de la secţiile1 şi 3, unde erau multe nereguli.

• CURIERUL NATIONAL

• Amenda de 205 mil. euro, doar primul şoc?

Concurenţa a anunţat ieri sancţionarea a cinci petrolişti cu 880 mil. lei pentru retragerea de pe piaţă a sortimentului Eco Premium. În vara acestui an, Consiliul va anunţa rezultatul investigaţiei privind posibila înţelegere legată de preţuri. Dacă se dovedeşte că au încălcat legea, aceştia vor fi amendaţi cu 10% din cifra de afaceri, nu 3% ca în cazul de faţă.

• Erste-BCR a tăiat puternic din preţul-ţintă pentru acţiunile FP

Analiştii Erste-BCR au redus preţul-ţintă în următoarele 12 luni pentru acţiunile Fondului Proprietatea (FP) cu 29%, de la 0,72 lei la 0,51 lei, noul nivel fiind cu circa 20% mai mare decât cotaţiile actuale de la BVB. \"Ne menţinem recomandarea de < acumulează > pentru acţiunile Fondului Proprietatea, în timp ce am ajustat preţul-ţintă de la 0,72 lei la 0,51 lei. Aceasta a rezultat după ce am aplicat un discount de 48% la valoarea unitară a activului net corectă (fair) a Fondului de 0,98 lei/acţiune derivată din metodologia noastră conservatoare SOTP (evaluând distinct fiecare participaţie nelistată - n.r.). Discountul a fost aplicat în linie cu discountul la activul net la care sunt tranzacţionate un grup selectat de fonduri de private equity\", se arată într-o analiză a analiştilor Erste-BCR. Decizia privind discountul aplicat acţiunilor FP a luat în considerare lichiditatea reală a portofoliului Fondului, care este mult mai redusă decât cea a unui fond de private equity, susţin analiştii.

• ING: Deficitul zilnic de lichiditate a fost de 4,1 mld. lei în decembrie

Acesta a crescut semnificativ luna trecută, mult peste suma de 1,7 miliarde de lei din noiembrie. \"Este cel mai mare deficit de lichiditate din 2009, când s-au înregistrat episoade de tensiune severă pe piaţa monetară\". Deficitul de lichiditate din sistemul bancar a crescut semnificativ în luna decembrie, băncile împrumutând zilnic 4,1 miliarde de lei de la BNR, mult peste suma de 1,7 miliarde de lei din noiembrie, potrivit calculelor realizate de analiştii ING Bank. \"Acesta este cel mai mare deficit de lichiditate din 2009, când s-au înregistrat episoade de tensiune severă pe piaţa monetară, şi ar putea părea frapant deoarece ratele pe termen scurt au înregistrat scăderi importante în decembrie\", se arată într-un raport ING Bank emis ieri. Analiştii sunt de părere că fondurile atrase au fost folosite în special pentru finanţarea Ministerului Finanţelor

• Omar Hayssam, eliberat din închisorile siriene

Omar Hayssam a fost pus oficial liber, din 9 ianuarie 2012, de către autorităţile siriene, care au informat că pedeapsa dată acestuia în 2008, de patru ani de închisoare pentru infracţiuni la legea siguranţei statului, a fost executată. Avocatul care l-a apărat pe Omar Hayssam, Ion Cazacu, a declarat, marţi, pentru Mediafax că există un document oficial de la Procuratura generală a Siriei, transmis tatălui sirianului, în care se arată că există o decizie de executare a patru ani de închisoare, începând cu 9 ianuarie 2008. Potrivit avocatului, prin deducţie, în 9 ianuarie 2012 pedeapsa a fost considerată executată.

• EVENIMENTUL ZILEI

• Faţa neştiută a lui Raed Arafat. Ambulanţele SMURD, o miză de zeci de milioane de euro

BANI PUBLICI. Deltamed SRL Cluj Napoca a livrat peste 1.000 de ambulanţe către Ministerul Sănătăţii, SMURD, SRI, SIE. Patronul firmei, Gogan Vasile, a fost unul dintre primii sponsori ai SMURD. Majoritatea licitaţiilor pentru dotarea cu ambulanţe şi maşini de pompieri a SMURD au ajuns apanajul unui furnizor de echipamente medicale, Deltamed SRL Cluj Napoca, al cărui patron, Gogan Vasile, este un apropiat şi vechi prieten al lui Raed Arafat, fondatorul şi coordonatorul SMURD. Jucătorii din piaţa furnizorilor de echipamente medicale s-au plâns, în nenumărate rânduri, de modul în care au fost întocmite Caietele de Sarcini la licitaţiile unde prietenul lui Raed Arafat a participat şi câştigat.

• INVESTIGAŢIE-ŞOC: Soros vrea să-i distrugă pe evrei

Este despre una dintre cele mai cuprinzătoare şi surprinzătoare investigaţii jurnalistice publicată pe site-ul World Net Daily de către Aaron Klein, şeful biroului din Ierusalim. Ancheta a fost publicată pe data de 25 decembrie a anului care tocmai s-a încheiat şi arată care sunt legăturile omului de afaceri George Soros cu organizaţii şi asociaţii care doresc destructurarea Israelului. Tot despre acelaşi lucru scrie şi Daniel Greenfield, într-un text apărut trei zile mai târziu în Canada Free Press. \"Ultimul proiect al lui Soros în privinţa Israelului este o încercare subsversivă de a câştiga influenţă şi de a săpa la temelia ţării\", scrie Greenfield.

• O decizie a BNR împinge leul mai jos, zi de zi

Băncile nu vor avea prea curând la dispoziţie cele 1,5 miliarde de euro la care se aşteptau, aşa că moneda naţională va continua să scadă în raport cu euro, cred analiştii. Românii cu credite în euro şi salarii în lei începuseră să spere că vor beneficia de o reducere substanţială a ratelor după creşterea spectaculoasă a leului din ultimele zile ale anului trecut. Speranţele le-au fost alimentate şi de ştirile apărute în presă, potrivit cărora băncile vor avea la dispoziţie (datorită unei decizii a BNR) o sumă impresionantă în valută, pe care o vor schimba în lei, întărind astfel moneda naţională. Ei bine, banca centrală şi-a luat promisiunile înapoi la început de an aşa că leul, în loc să se întărească, s-a depreciat puternic şi, cel mai probabil, va scădea şi zilele următoare, cred specialiştii din piaţă. În primele zile din 2012, leul a scăzut continuu, nivelul atins ieri în raport cu euro fiind foarte apropiat de minimul istoric.

• JURNALUL NATIONAL

• Aurul va atinge un nou maxim: 2.000 $ uncia

Preţul metalului preţios va creşte cu 15% în 2012, pe fondul bănuielilor că băncile centrale tipăresc bani. Preţul aurului ar putea să sară iar în aer în prima parte a acestui an, când se aşteaptă să treacă de maximul istoric de 2.000 de dolari uncia. Creşterea s-ar putea domoli în ultimele şase luni, însă anul se va încheia cu o majorare de 15%, consideră brokerii. Aurul a înroşit în ultimii ani bursele după ce şi-a crescut valoarea cu 40% în anul 2010 şi cu 10% în 2011. De când a început criza, metalul preţios este conside­rat un refugiu de către investitorii din întreaga lume, şi nu este de mirare că a bătut record după record. Investitorii nu mai au încredere în dolari şi euro după ce SUA au dat drumul la tiparniţa cu bani şi Uniunea Europeană a coborât dobânda de referinţă (la care împrumută băncile) sub rata inflaţiei.

• E oficial! Eric \"The King\" Cantona vrea să fie următorul preşedinte al Franţei

Fostul atacant al echipei Manchester United, Eric Cantona a anunţat public faptul că va candida la preşedinţia Franţei. Potrivit Liberation, Cantona caută sprijin politic pentru a intra în cursa pentru şefia statului. El a publicat o scrisoare deschisă, adresată primarilor din toată Franţa, pentru că are nevoie de 500 de semnături din partea lor. Cantona promite egalitate socială pentru cetăţenii francezi. \"Sunt un cetăţean îngrijorat din zona dumneavoastră, de oportunităţile limitate ale tinerilor, de nedreptăţile generate, de violenţa în exces. Sunt un cetăţean dedicat. Acest legământ mă face să spun tare şi clar, să fiu mai serios ca de obicei, dar să fiu şi responsabil atunci când ţara mea e în faţa unor decizii dificile\", a scris Cantona. Fosta legendă a lui Manchester United şi a naţionalei \"cocoşului galic\", Cantona a făcut senzaţie cu ceva timp în urmă, atunci cînd le-a cerut francezilor să meargă la bănci şi să-şi retragă toţi banii din conturi. Demersul său nu a avut succes.

• UE ne dă banii înapoi

Uniunea Europeană va rambursa României, zile acestea, aproape 500 de milioane de euro din banii plătiţi fermierilor români din bugetul naţional, în perioada octombrie - decembrie 2011, a declarat ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Valeriu Tabără. Acesta a precizat că Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) intenţionează să finalizeze, cel târziu la finele lunii februarie, plăţile pe suprafaţă, pentru a putea face decontarea integrală a sumei la UE în luna martie 2012. "Cel mai bine ar fi să finalizăm plăţile pe suprafaţă până la finele lunii ianuarie, cel târziu la sfârşitul lui februarie, pentru a putea deconta la UE, în luna martie, suma integrală de 1,09 miliarde de euro", a adăugat Valeriu Tabără.

• NATIONAL

• Ioan Niculae: Am fost ofiter de securitate

Omul de afaceri Ioan Niculae a recunoscut ca a fost ofiter de securitate, sustinand chiar ca era mai mic in grad decat Dan Voiculescu. Ioan Niculae nu face un secret din trecutul lui, marturisind ca si-a inceput cariera de ofiter de securitate de tanar, de la 21 de ani. In acest context, Niculae a povestit si despre comertul cu ingrasaminte chimice pe care-l facea pe vremea cand lucra la Crescent, importanta companie securista de comert exterior, condusa de Dan Voiculescu. Acuzat de subminarea economiei, omul de afaceri sustine ca este victima unei conspiratii internationale in care sunt implicate firme din Rusia, Germania, Belgia, dar si servicii secrete.

• Nastase asteapta "premierea" in instanta pentru "Trofeul Calitatii"

Achitat in cazul "Matusa Tamara", presedintele CN al PSD, Adrian Nastase, urmeaza sa primeasca sentinta si in dosarul "Trofeul Calitatii". Inalta Curte de Casatie si Justitie a finalizat cercetarea in dosarul "Trofeul Calitatii", in care fostul premier Adrian Nastase este acuzat de folosirea influentei in scopul obtinerii de foloase necuvenite. Sentinta va fi anuntata cel mai probabil pe 23 ianuarie, procurorii cerand ca Adrian Nastase sa primeasca drept pedeapsa inchisoare cu executare. In replica, Nastase a sustinut ca este nevinovat si ca procesul este unul politic.

• Liberalii nu vor sa fie fotomodelele lui Ponta si Antonescu

Ideea de a organiza alegeri preliminare deschise pentru candidatii USL i-a pus pe jar pe liberalii deja desemnati pentru primarii si consilii judetene. Constient ca PSD Buzau ii va sufla de sub nas candidatura pentru sefia Consiliului Judetean, senatorul PNL Cristi Bigiu a sarit ca ars si spune ca Victor Ponta se inseala atunci cand spune ca scrutinul preliminar vizeaza ambele tipuri de alegeri, locale si parlamentare. In opinia lui Bigiu, frumos trebuie sa faca, la castingul preelectoral, doar candidatii USL pentru Parlament, nu si cei care ravnesc la functii alese in administratia locala.

• Cartelul petrolistilor, tradat din interior

Consiliul Concurentei a dat o amenda de peste 200 de milioane de euro marilor companii petroliere din Romania. Acest lucru a fost posibil doar cu ajutorul unor "turnatori" de pe piata carburantilor. Dupa o ancheta inceputa in 2005, apoi oprita si iarasi reluata in 2008, Consiliul Concurentei a dat ieri lovitura: a amendat cinci mari companii de pe piata carburantilor cu suma de 880 milioane de lei (aproximativ 205 milioane de euro). Presedintele Consiliului Concurentei, Bogdan Chiritoiu, a precizat ieri ca are dovezi clare privind intelegerile dintre aceste firme. El nu a precizat de unde a obtinut acele informatii, dar surse din piata sustin ca una dintre firmele implicate ar fi pus la dispozitie documentele respective, pentru a primi o amenda mai mica de la Consiliul Concurentei.

• Venezuela se aliaza cu Iranul impotriva "nebuniei imperialiste"

Presedintele iranian Mahmoud Ahmadinejad se afla in vizita de lucru in Venezuela, unde "fratele sau" Hugo Chafez l-a asigurat de tot sprijinul. Ahmadinejad se afla intr-un tur prin tarile din America Latina, care se lupta de multa vreme cu amestecul SUA in treburile lor interne, sperand sa obtina un "lant de aliante". De departe, cel mai important aliat este Venezuela, tara care se afla pe locul 11 in topul tarilor producatoare de petrol, Iranul ocupand locul 4. Si in ceea ce priveste rezervele de aur, care sa le permita sa scoata dolarul de pe pietele lor, cele doua tari sunt apropiate, Venezuela situandu-se pe locul 4, iar Iranul pe 6.

• Obreja, KO in barba AIBA

Tribunalul de Arbitraj Sportiv de la Lausanne a dat dreptate FR Box si a anulat decizia de excludere a forului prezidat de Rudel Obreja din structurile federatiei internationale. AIBA va trebuie sa suporte toate cheltuielile juridice, care se ridica la 7.000 de franci elvetieni. "Este al treilea proces pe care il castig contra AIBA. Tot ceea ce am spus s-a adeverit, dar imi pare rau ca se adevereste ca la AIBA exista multa coruptie. In acelasi timp, insa, imi pare bine ca un roman se lupta cu acest sistem si are castig de cauza. Am dat un croseu de stanga, lovitura mea preferata, si doi au cazut din prima lovitura: presedintele AIBA si cel care ocupa pozitia de secretar general", a declarat Rudel Obreja.

• Bonus de 376 de milioane de dolari

Directorul general al Apple, Tim Cook, a primit un bonus in actiuni de peste 376 milioane de dolari, cel mai mare acordat de o companie in ultimii zece ani. Consiliul de Administratie al Apple i-a acordat lui Cook un milion de actiuni restrictionate, pentru a-si sublinia increderea in noul CEO, numit locul lui Steve Jobs, decedat ulterior. Jumatate din actiuni vor deveni tranzactionabile in 2016, iar restul, in 2021.

• PUTEREA

• Ministerul Mediului scoate bani din orice

Normele de aplicare a Legii privind taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule au ca unic scop încasarea a cât mai multor bani ce se află la dispoziţia Fondului pentru mediu. Laszlo Borbely, ministrul mediului, a susţinut puternic o variantă de taxă auto care să lărgească baza de impunere, dar normele de aplicare, promovate de Ministerul Mediului, ajung la aberaţie. Ca să taie orice avânt al populaţiei de a revendica taxa plătită în plus, normele introduc şi măsuri birocratice excesive, care mai şi costă contribuabilul. Normele de aplicare detaliează condiţiile în care se plăteşte taxa de poluare. Încasarea taxei se face ca şi până acum, dar se introduce o facilitate care costă. Dacă un cumpărător doreşte să beneficieze de un discount, trebuie să apeleze la expertizele Registrului Auto Român, contra unui tarif ce urmează să fie stabilit de către RAR.

• FMI vine din nou la Bucureşti, la sfârşitul lunii ianuarie

O misiune a Fondului Monetar Internaţional (FMI) va sosi la Bucureşti, la sfârşitul lunii ianuarie, pentru noi discuţii cu oficialii români, în cadrul Acordului Stand-by de tip preventiv, aflat în derulare cu România. Misiunea anterioară a delegaţiei comune a FMI, Comisiei Europene şi Băncii Mondiale a avut loc în perioada 25 octombrie - 7 noiembrie 2011, pentru a treia evaluare a politicilor bugetare în cadrul acordului stand-by de tip preventiv cu România. La încheierea misiunii de la finele anului trecut, şeful misiunii FMI pentru România, Jeffrey Franks, a apreciat că autorităţile au reuşit să îndeplinească toate condiţionalităţile cerute de Fond şi se află în parametri stabiliţi cu acesta.

• Finanţele au atras 2,380 miliarde de lei

Ministerul Finanţelor Publice (MFP) a vândut luni certificate de trezorerie cu discount scadente la 12 luni în valoare de 2,380 miliarde de lei (547,1 milioane de euro), la un randament mediu de 6,23% pe an, potrivit datelor Băncii Naţionale a României (BNR). Valoarea anunţată iniţial a licitaţiei era de 1,2 miliarde de lei. Băncile au depus cereri de cumpărare de 4,427 miliarde de lei, potrivit NewsIn. MFP şi-a propus să atragă 4,5 miliarde de lei prin emisiuni de titluri de stat în luna ianuarie, în vederea finanţării deficitului bugetar şi refinanţării datoriei publice. În 2011, MFP a împrumutat 51,5 miliarde de lei prin emisiuni de titluri de stat, faţă de 41,04 miliarde de lei în 2010.

• ROMANIA LIBERA

• Răspunsuri pe care le aşteptăm de la Băsescu şi Arafat

Discuţia despre reforma sistemului medical românesc s-a blocat deocamdată în conflictul dintre preşedintele Traian Băsescu şi subsecretarul de stat Raed Arafat. Probleme esenţiale pentru contribuabilul român rămân în continuare în ceaţă. Noua lege a sănătăţii a făcut ieri primele victime. După o dispută televizată cu preşedintele Traian Băsescu, subsecretarul de stat Raed Arafat a demisionat din funcţie, motivând că nu este de acord cu privatizarea sistemului de urgenţă, aşa cum propune noul act normativ. Arafat şi-a argumentat decizia prin faptul că sistemul de urgenţă trebuie să rămână un domeniu strategic, aşa cum sunt poliţia şi jandarmeria. De asemenea, fostul demnitar a mai afirmat că fondurile alocate medicinei de urgenţă (aproximativ 200 de milioane de euro) sunt şi aşa prea mici pentru a fi împărţite între mai mulţi operatori.

• Gazprom şi-ar putea pierde monopolul european

Accesul statelor europene la gazele lichide şi de şist pe pieţele energetice este un factor important în negocierile preţului gazului livrat de Rusia Ucrainei; în acest an, atât gigantul rus Gazprom cât şi guvernul de la Kiev se aşează la masa tratativelor fără să ţină cărţi prea bune în mână. În ultimii ani, Europa a fost adeseori un ostatec al disputelor dintre Ucraina şi gigantul petrolier rus Gazprom privind preţul pe care statul est-european trebuia să îl plătească pentru livrările de gaze din Rusia. Ambele partide aveau o carte importantă de jucat: Ucraina era dependentă de gazul rusesc, iar compania Gazprom era, la rândul său, dependentă de gazoductul ucrainean prin care aproviziona, până de curând, întregul continent.

• ZIARUL FINANCIAR

• Topul celor mai mari 20 de angajatori din economie în 2011: la fiecare nou angajat au dat afară cel puţin două persoane

Poşta Română a rămas şi în 2011 cel mai mare angajator din economie, cu aproape 36.000 de salariaţi şi care, surprinzător, a raportat cu 1.000 de angajaţi în plus anul trecut, comparativ cu datele din 2010. Cel mai mare angajator privat, însă, Petrom, a concediat cel puţin 1.700 de angajaţi pe parcursul anului trecut, rămânând în luna septembrie cu mai puţin de 24.000 de angajaţi. Cei mai mari 20 de angajatori din economie au aproape 240.000 de angajaţi şi concentrează aproape 6% din forţa de muncă din România. Evoluţia numărului de angajaţi din aceste companii reflectă şi situaţia înregistrată de companiile mai mici de pe aceeaşi piaţă, acesta fiind principalul indicator din bilanţul unei companii care arată dacă aceasta a continuat investiţiile sau a fost nevoită să-şi reducă din costuri. Datele centralizate de ZF arată că, pe parcursul anului trecut, cei mai mari angajatori locali au făcut peste 11.700 de concedieri şi au angajat aproape 4.600 de persoane.

• Revoluţie fără strălucire la Bursă. Simulările pe calculator au ţinut loc de discursuri

Acţionarii Bursei de Valori Bucureşti (BVB) au dus luni, timp de zece ore, o luptă mută pentru cele nouă locuri din Consiliul de Administraţie (CA). După o şedinţă de opt ore, în care nu s-a discutat nimic despre strategia de dezvoltare a bursei, BCR şi compania şi-au adjudecat majoritatea în Consiliu preluând astfel iniţiativa pentru următorii patru ani. Brokerii şi ceilalţi acţionari ai bursei care au fost luni la AGA de la BVB, ţinută la hotelul Hilton, au avut nevoie de o zi ca să aleagă noul Consiliu de Administraţie. Dezbaterile publice au lipsit însă cu desăvâr­şire, iar acţionarii şi-au petrecut orele mai mult aşteptând în picioare în holul hotelului Hilton.

• Criza zonei euro şi recordul istoric al exporturilor au ridicat piaţa valutară

Cu două luni - octombrie şi noiembrie - în care volumul tranzacţiilor a depăşit pragul de 40 mld. euro, piaţa valutară interbancară nu a egalat anul trecut recordul absolut din 2008, când atacul speculativ împotriva leului a adus un vârf de aproape 60 mld. euro în luna octombrie a acelui an. Totuşi, 2011 a marcat o creştere a volumului de tranzacţii cu 3,5 mld. euro faţă de 2010, încheind luna decembrie la un nivel de 36,7 mld. euro, cu numai 2 mld. euro sub recordul din 2008. Agravarea crizei zonei euro s-a reflectat şi pe piaţa locală în septembrie - noiembrie 2011, când ieşirile de capital au determinat BNR să intervină pentru temperarea presiunii de depreciere a leului. Volumele mai mari de tranzacţii au fost înregistrate şi în contextul performanţei spectaculoase a exporturilor care au adus în 11 luni încasări în valută record de aproape 42 mld. euro.

• Care va fi evoluţia crizei în Europa şi România?

Dacă pariul cel mare al anului trecut a fost, pentru guverne, îmblânzirea pieţelor prin eforturi de austeritate menite să reducă deficitele şi datoria publică,tema care se prefigurează pentru anul acesta e coborârea din sferele macroeconomiei pe terenul economiei reale, unde creşterea economică durabilă şi crearea de locuri de muncă se lasă încă aşteptate. Noul an a început cu avertismente adresate, pe un ton mult mai înalt decât cu un an în urmă, de politicieni şi de analiştii economici că 2012 va fi \"anul tuturor riscurilor\" (Nicolas Sarkozy), \"mai greu pentru zona euro decât precedentul. (Angela Merkel) şi că economia mondială se află \"într-o situaţie periculoasă\" (Christine Lagarde).

• Şeful East Capital: România arată mai bine decât multe alte state din Europa

Peter Elam Hakansson, preşedintele companiei suedeze de investiţii East Capital, printre cei mai mari investitori de la Bursa din Bucureşti, consideră că România este mai bine poziţionată decât multe alte state din Europa numind-o \"piaţă favorită\" în anul 2012. Fondurile de investiţii administrate de East Capital investesc pe Bursa de la Bucureşti înainte de aderarea României la Uniunea Europeană şi au ajuns în prezent la investiţii de circa 70 de milioane de euro, după un maxim de peste 100 milioane de euro investite în 2007, înainte de declanşarea crizei. \"România este una dintre pieţele favorite din grupul pieţelor mici, de frontieră. Ţara a fost lovită din plin de criza economică în 2008 şi a fost nevoită să implementeze un pachet dur de reforme. Acest lucru a dat roade, astfel că România este mai bine poziţionată decât multe alte state europene.