REVISTA PRESEI - 11.09.2010

• ADEVĂRUL

• Vîntu către Popa: "Băi, sunt de acord că ţi-e greu, dar eu te întreţin, până una-alta"

În timp ce Interpolul îl plasase la cei mai căutaţi români, Nicolae Popa stătea, fără griji, în Indonezia, iar Sorin Ovidiu Vîntu îi alimenta frecvent conturile. Patronul trustului de presă "Realitatea-Caţavencu", Sorin Ovidiu Vîntu (54 de ani), a fost arestat preventiv pentru 29 de zile în dosarul dispariţiei lui Nicolae Popa. Joi noapte, în jurul orei 1.30, în momentul în care judecătorul îşi făcea publică decizia, omul de afaceri a exclamat: "Ruşine, doamnă, ruşine. Asistăm la cea mai cumplită perioadă din istoria României de după 1989. Arestaţi-mă pe mine, eliberaţi-i pe ceilalţi".

• Înţelegerea

Prins şi arestat în Indonezia, la 2 decembrie 2009, Nicolae Popa ar fi beneficiat de sprijinul material al lui Sorin Ovidiu Vîntu şi după capturare. Procurorii susţin chiar că Vîntu - prin interpuşi - ar fi încercat să îngreuneze extrădarea lui Nicolae Popa în România. Conform interceptărilor telefonice realizate de SRI în acest dosar, Vîntu şi Popa aveau o înţelegere ca omul de afaceri să-l "sponsorizeze" pe cel din urmă cu 200.000 de euro anual. Banii ar fi fost livraţi dintr-un off-shore din Cipru, într-un depozit bancar din Nicosia şi, ulterior, într-un cont din Indonezia la care avea acces şi Nicolae Popa.

• Considerat sfidător faţă de anchetatori

Un alt argument pentru care anchetatorii au cerut arestarea preventivă a omului de afaceri a fost acela că Vîntu ar fi avut o atitudine sfidătoare faţă de autorităţile care îl cercetau. În acest sens, procurorii dau ca exemplu-printre altele - un episod consumat la finele anului trecut când au decis măsura interdicţiei de a părăsi ţara faţă de Sorin Ovidiu Vîntu. Acesta le-ar fi transmis anchetatorilor că "Dacă vreau să plec din ţară, plec!".

• 20.000 de euro pentru fratele lui Popa

Conform propunerii de arestare preventivă formulate pe numele lui Sorin Ovidiu Vîntu, de ajutorul omului de afaceri ar fi beneficiat şi fratele lui Nicolae Popa, Virgil. Acesta ar fi primit de la Vîntu, la 11 noiembrie 2009, 20.000 de euro, precum şi bilete de avion pe ruta Bucureşti-Istanbul-Singapore-Istanbul-Bucureşti pentru perioada 6 decembrie 2009 - 7 ianuarie 2010.

• 2011: concedieri şi pensii îngheţate

Anul care vine va fi tot unul de austeritate: încă 15.000 de bugetari îşi vor pierde joburile, pe lângă cei peste 100.000 disponibilizaţi anul acesta. Angajaţii care vor supravieţui concedierilor îşi vor pierde bonusurile, primele de vacanţă şi al 13-lea salariu.  Până la sfârşitul acestui an, 74.000 de bugetari îşi vor pierde locurile de muncă, după cei 27.000 care au fost deja disponibilizaţi. Toţi cei 11 angajaţi ai Primăriei din comuna Schela vor părăsi birourile de la 1 octombrie. Ei sunt nemulţumiţi de reducerile salariale şi spun că nu mai pot trăi cu câteva sute de lei pe lună. Primarul Aristide Şerbănescu spune că nu va rămâne în primăria goală, ci îşi va depune dosarul de pensionare.

• Ultimul bordei de oraş este în Giurgiu

Bordeiul a fost constuit în 1884 şi e compus dintr-o singură cameră, o bucătărie şi un hol. Actualii proprietari l-au cumpărat în 1990 de la o bătrână care intra în casă prin intermediul unui "tobogan" din pământ, adăpostul neavând trepte. . Jumătate dintre pereţii casei sunt în pământ şi jumătate la suprafaţă, iar asta îi avantajează pe proprietari indiferent de anotimp. "Chiar dacă vara e caniculă, e suficient să punem o bucată de hârtie în geam şi e răcoare toată ziua de-ţi îngheaţă şi picioarele. Iar iarna nu e frig deloc", spune Maria Ciobanu

• "Rechinul" Silverstein reclădeşte World Trade Center

La nouă ani de la atacurile din 11 septembrie, pe locul Turnurilor Gemene este un şantier pe care se lucrează intens. New York-ul vrea să aibă ce arăta la anul, când  va comemora un deceniu de la atentatele care au schimbat faţa Manhattan-ului şi a întregii Americi. Polemicile au explodat şi în Sua şi în lumea musulmană. Prima parte a proiectului, grădina memorială - un loc sobru, dominat de cascade artificiale şi de stejari înalţi -, va fi deschisă de la 12 septembrie 2011.La proiect participă şi dezvoltatorul Larry Silverstein, proprietarul turnurilor dărâmate în 2001. Planul cuprinde nu mai puţin de patru clădiri înalte de birouri, un memorial, un muzeu, un nod de transport şi un centru artistic. 

• Noi zgârâie-nori

World Trade Center Unu este un turn de 3 miliarde de dolari care urmează să fie inaugurat în 2013, cu patru ani întârziere faţă de planul iniţial. Arhitectul german  Daniel Libeskind, principalul proiectant al site-ului, avusese iniţial în vedere un "Turn al Libertăţii", construit "în serpentine", cu o înălţime de 1.776 de picioare (541 de metri), pentru a coincide cu anul Independenţei SUA. Designul final, al firmei Skidmore, Owings & Merrill, e mai simplu, dar va fi cea mai înaltă clădire din SUA.

• Tensiuni interreligioase

Mii de afgani au atacat cu pietre o bază a NATO din Afganistan, pe fondul controversei privind intenţia unui grup religios american, Dove World Out­reach Center din Florida, de a arde 200 de exemplare din Coran, dacă autorităţile SUA nu renunţă la ridicare a unei moschei în apropiere de Ground Zero.

Incidentul s-a soldat cu un mort şi mai mulţi răniţi. Deocamdată nu e sigur dacă liderul grupului, reverendul Terry Jones, va merge înainte cu planul său. Ieri, Jones acceptase să renunţe după ce  imamul Muhammad Musri i-ar fi promis că nu se va construi o moschee lângă locul atacurilor din 11 septembrie.

• PDL pune legea cenzurii pe umerii lui Prigoană

Democrat-liberalii au anunţat , ieri, că noua lege a presei îi aparţine exclusiv lui Prigoană, deşi proiectul este semnat de nouă deputaţi PDL. Proiectul de lege, care dă dreptul Consiliului Naţional al Audiovizualului să acorde şi să retragă licenţe pentru ziare tipărite şi online a generat, ieri, numeroase critici. "Domnul Prigoană şi ai dumisale au formulat un text scris probabil sub imperiul viselor şi fantasmelor de dominare a presei. E un episod aproape freudian.", a comentat Indira Crasnea, preşedintele Clubului Român de Presă.

• EVENIMENTUL ZILEI

• "Am pierdut la FNI banii de la nuntă"

POVESTEA FONDULUI NAŢIONAL DE INVESTIŢII AŞA CUM A FOST. Fondul Naţional de Investiţii raporta randamente false, crescând artificial valoarea unităţii de fond. Şmecherii scoteau banii, naivii se îngrămădeau să depună. Înainte de FNI au fost Caritasul lui Ioan Stoica, de la Cluj, şi SAFI. Caritasul e de mult uitat. Fondul Mutual al Oamenilor de Afaceri (FMOA) administrat de SAFI a fost înfiinţat în noiembrie "93. În decembrie s-a lansat Certificatul de Investitor de tip A, cu o valoare nominală de 50.000 de lei vechi. În aprilie "96, valoarea crescuse de 16,2 ori, la 814.368 lei.

• "Dormi liniştit, FNI veghează pentru tine!"

SAFI se prăbuşea, dar Fondul Naţional de Investiţii (FNI) era în pragul ecloziunii. FNI s-a lansat în octombrie 1995, iar prima cotaţie a unităţii de fond a fost de 10.000 de lei vechi. În aprilie 2000, când FNI a intrat în colaps, valoarea unităţii era de 99.700 lei, asta după ce, în septembrie 1999, fiecare unitate de fond a fost împărţită în zece, ceea ce înseamnă că, în patru ani şi jumătate, FNI a reuşit să multiplice de aproape o sută de ori banii in vestitorilor. Garanţia CEC-ului i-a anesteziat şi pe cei mai neîncrezători.

• Hossu: SOV voia să pună mâna pe patrimoniul sindical

După bine-cunoscuta afacere cu Petrom, Vîntu a folosit grupul Realitatea pentru a deveni proprietar pe o parte din activele imobiliare ale sindicatelor, a căror valoare e de sute de milioane de euro. Potrivit lui Hossu, Vîntu i-a invitat pe toţi liderii confederaţiilor sindicale la o discuţie în Deltă, în august- septembrie 2006, unde le-a promis acestora salarii şi funcţii de conducere în Consiliul de Administraţie al grupului Realitatea, care deţine postul de televiziune cu acelaşi nume. Contactat telefonic de EVZ, preşedintele CNSLR Fraţia, Marius Petcu, a confirmat faptul că a fost membru CA al Realităţii, dar spune că patrimoniul sindical nu avea cum să ajungă la Vîntu.

• Lui Vîntu i-a reuşit cu Petromservice

Manevra prin care Vîntu a încercat să preia mare parte din imobilele sindicatelor i-a reuşit în altă tranzacţie, şi anume cu Petromservice. Înainte de privatizarea Petrom, din 2004, mare parte din serviciile companiei au fost transferate către Petromservice, firmă a foştilor salariaţi, care aveau dreptul să cumpere un pachet de 8% din Petrom. După 3 ani de la privatizare, Petrom a răscumpărat unele activităţi ale Petromservice contra a circa 330 milioane de euro. Presa centrală a arătat la acea vreme că cei mai mulţi bani din această manevră au intrat în conturile lui Sorin Ovidiu Vîntu şi Liviu Luca. -

-500 de milioane de euro este valoarea minimă a patrimoniului sindical, care cuprinde 58 de case de cultură şi mai multe active imobiliare

• Cronologia dosarului "Vîntu": 11 luni de interceptări şi filaj

Pe lângă extrase de cont şi interceptări, anchetatorii deţin imagini care l-ar înfăţişa pe Virgil Popa primind o tranşă din banii ce urmau să ajungă, în decembrie 2009, la familia fugarului Nicolae. Nu mai puţin de 11 luni de filaj şi interceptări telefonice, în baza unui "mandat de siguranţă naţională". Toate constituie "scheletul" pe care s-au construit cele 30 de volume ale dosarului care stă la baza acuzării şi arestării lui Sorin Ovidiu Vîntu. Potrivit unor surse judiciare, la toate aceste probe se adaugă extrase de cont şi imagini care-l înfăţişează pe Virgil Popa (fratele fostului director al Gelsor, aflat şi el, acum, la Jakarta) primind, în decembrie anul trecut, 20.000 de euro şi bilete de avion, care ar fi trebuit să ajungă la familia fugarului Nicolae Popa.

• Viaţa mai scumpă cu 7,5% decât acum un an

Majorarea TVA de la 1 iulie a condus, în luna august, la o inflaţie-record pentru ultimii doi ani. Cele mai mari scumpiri au avut loc la servicii. Rata anuală a inflaţiei în luna august a ajuns la 7,58%, cel mai ridicat nivel al ultimilor doi ani, se arată într-un comunicat al Institutului Naţional de Statistică (INS). În august, preţurile de consum au crescut cu numai 0,23% faţă de iulie. Dacă facem comparaţie cu ultima lună din anul trecut, se constată că traiul românilor e mai scump cu 5,66%.

• Aici se pierd banii dumneavoastră: evaziune masivă la maxi-taxi

Unul din trei călători cu microbuzul nu primeşte bilet de la şofer. În Bucureşti este o practică generală, afacerea derulată la negru provocând anual, prin neplata TVA, pierderi de milioane de euro. Evaziunea la călătoriile cu maxi-taxi în Bucureşti e practicată pe scară largă, la lumina zilei, fără niciun fel de complexe. Am călătorit o săptămână întreagă pe nenumărate trasee ce fac legătura cu suburbiile oraşului, iar concluzia e certă: circa 30% dintre pasageri nu primesc bilet de la şofer. E o activitate "la negru" de mari proporţii, pentru că numai în Bucureşti se efectuează zilnic 3.239 de curse, iar numărul mediu de călători e de circa 18-20 pe cursă.

• Fiscul, pe urmele românilor bogaţi

Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) va înfiinţa, până la sfârşitul anului, o structură specializată pentru impozitarea persoanelor fizice cu venituri foarte mari. În condiţiile în care cei mai bogaţi români datorează o cincime din impozitul pe venit anual la nivel naţional, preşedintele ANAF, Sorin Blejnar, a dispus înfiinţarea unei structuri care să gestioneze riscurile ce ţin de neconformarea acestora la plata impozitelor. România ia astfel exemplul Statelor Unite, unde primii 1% dintre contribuabilii persoane fizice sunt responsabili pentru 40% din totalul impozitului la nivel federal.

• România şi războaiele sale în lumea post-9/11

În cei nouă ani care au trecut de la atentatele din Statele Unite ale Americii, soldate cu aproape 3.000 de morţi, România a făcut paşi importanţi în direcţia consolidării relaţiilor cu marile puteri occidentale şi a fost primită în principalele blocuri politico-militare din care acestea fac parte, NATO şi Uniunea Europeană. 11 septembrie 2010 găseşte România alături de statele aflate în prima linie a luptei împotriva terorismului, găzduind baze americane şi urmând să îşi pună la dispoziţie teritoriul pentru amplasarea de rachete interceptoare SM-3, parte a sistemului american antirachetă în varianta de implementare stabilită de actuala administraţie de la Washington, pe 17 septembrie 2009