REVISTA PRESEI 12.05.2016

• ADEVARUL

• CCR a respins şi a doua sesizare a lui Liviu Avram. Zegrean: "Avram nu este candidat"

Curtea Constituţională (CCR) a respins ieri şi a doua sesizare a jurnalistului Liviu Avram pe articolul din Legea alegerilor locale care prevede alegerea primarilor într-un singur tur. Însă nici de această dată judecătorii CCR n-au judecat pe fond, invocând faptul că Liviu Avram nu avea calitate de candidat. Jurnalistul a ripostat, spunând că în momentul în care a ridicat sesizarea era candidat, chiar dacă doar din punct de vedere formal. Aşadar, primarii vor fi aleşi într-un singur tur de scrutin. Preşedintele CCR, Augustin Zegrean, la finalul şedinţei: "Solicitarea lui Liviu Avram a fost declarată inadmisibilă pentru că el nu are calitatea de candidat". Liviu Avram i-a răspuns pe Faceboook: "Asta era problema? La momentul sesizării CCR eram candidat, părerea mea e că sesizarea era validă şi trebuiau s-o judece pe fond. Curtea de Apel mi-a reţinut calitatea de candidat, deşi Guvernul o contestase, şi a admis sesizarea CCR".

• Un primar necăjit: "Am avut trei jeep-uri nou-nouţe şi am rămas cu un Touareg care troncăne din toate încheieturile"

La Hulubeşti, în judeţul Dâmboviţa, primarul coboară din jeep, cu ochelari de soare la ochi, şi trage cu pistolul pentru a-şi pune la punct adversarii. Adrian Chiriţă (46 de ani, membru PNL) conduce comuna din 2008, când a făcut pariu cu prietenii de pahar că poate câştiga primăria fără probleme. Pe atunci, singura lui legătură cu Hulubeştiul era un loc de casă rămas de la bunicii săi. Acolo mai trăgea din când în când Chiriţă şi chefuia. Când s-au apropiat alegerile din 2008, Adrian Chiriţă s-a gândit să le demonstreze tovarăşilor de grătar că nu s-a dat mare degeaba. Şi-a făcut buletin de Hulubeşti şi a pus la bătaie câteva sacoşe cu bani. Camioane încărcate cu piatră au descins pe uliţele satului şi localnicii au aflat că noroaiele sunt acoperite din bunăvoinţa domnului Adrian Chiriţă, om de afaceri de la Bucureşti. Chiriţă şi-a trecut numele pe buletinele de vot şi a câştigat cu 77%.

• Lucrările reluate cu avânt la Catedrala Mântuirii Neamului

Şantierul Catedralei Mântuirii Neamului, asimilată unei Catedrale Naţionale, a fost reluat cu şi mai multă râvnă la începutul săptămânii, după pauza făcută de Sărbătorile pascale. Patriarhia Română a anunţat că peste 250 de muncitori lucrează zilnic la înălţarea locaşului de cult "la care se întrevăd deja elementele de arhitectură specifice unei biserici ortodoxe". Catedrala este gata în proporţie de 70%, actualmente lucrându-se la arce şi balcoane. Până în decembrie 2016 vor fi încheiate lucrările de zidire la nava principală şi balcoanele interioare până la cota +45 metri. În 2017 începe lucrul la turle, acoperiş şi pictură. Biserica Ortodoxă Română speră să sfinţească altarul, iar catapeteasma să fie pictată pentru serbarea a 100 ani de la Marea Unire, la 1 Decembrie 2018. Toată pictura catedralei trebuie să fie gata până în 2024, iar după aceea începe construirea clădirilor anexe şi a parcului de 5 hectare.

• Medici legişti: Patrick Ekeng avea probleme cu inima

Patrick Ekeng, fotbalistul de 26 de ani care s-a prăbuşit pe teren şi a murit la Spitalul Floreasca în urma unui stop cardiorespirator, avea probleme cu inima, a relevat autopsia făcută la INML. Potrivit specialiştilor, problema nu putea fi depistată la testele obişnuite făcute sportivilor, având în vedere că tânărul avea o malformaţie congenitală. Pentru finalizarea autopsiei sunt necesare rezultatele investigatiilor toxicologice.

• Scutul de la Deveselu, predat la cheie Alianţei

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, vine azi în România pentru a participa la inaugurarea scutului antirachetă de la Deveselu şi pentru a discuta despre "menţinerea şi îmbunătăţirea securităţii statelor NATO din flancul estic al Europei". Odată cu această inaugurare, scutul anti-rachetă american - denumit oficial "U.S. Aegis Ashore Missile Defense System Romania" - devine activ şi integrat în sistemul de apărare al NATO împotriva rachetelor balistice. În cadrul vizitei oficiale, secretarul NATO se va întâlni cu preşedintele Klaus Iohannis, cu premierul Dacian Cioloş, precum şi cu miniştrii Lazăr Comănescu şi Mihnea Motoc, cu ultimul susţinând şi o conferinţă de presă de la Cartierul General al Diviziei Multinaţionale din Sud-Estul Europei al NATO.

• Kövesi, atacată de Băsescu şi Udrea. Mărul discordiei: abuzul în serviciu

Traian Băsescu şi Elena Udrea sunt avocaţii cei mai vocali ai dezincriminării infracţiunii de abuz în serviciu. Ei au atacat-o în tandem pe Laura Codruţa Kövesi, care susţine că pe rolul DNA sunt deschise 865 de astfel de anchete pentru această infracţiune de corupţie. Şefa DNA a sesizat Inspecţia Judiciară. Procurorul şef al DNA, Laura Codruţa Kövesi, a cerut ieri Inspecţiei Judiciare să efectueze verificări cu privire la mai multe afirmaţii făcute de Elena Udrea, potrivit căreia şefa DNA ar fi dat ordin să fie arestată şi, în plus, multe dintre dosare sunt deschise de procurori la ordin. Kövesi a cerut ca Inspecţia să constate că declaraţiile sunt de natură să aducă atingere independenţei sistemului judiciar.

• Avertisment FMI: darea în plată şi încetinirea reformelor ameninţă stabilitatea României

Fondul Monetar Internaţional (FMI) consideră că legea dării în plată şi încetinirea reformelor sunt un pericol în privinţa stabilităţii financiare a României, iar creşterea salariului minim este prea bruscă. Noul Cod Fiscal, majorarea salariului minim şi legea privind darea în plată sunt principalele pericole la adresa economiei României, potrivit unui raport al Fondului Monetar Internaţional (FMI). Alături de acestea, FMI arată cu degetul spre (ne)transparenţa cheltuielilor guvernamentale şi din administraţia publică, dar şi către opacitatea companiilor de stat, care trebuie restructurate.

• Senatorul Gabriel Oprea, trimis în judecată pentru abuz în serviciu în dosarul "Limuzina"

Senatorul UNPR Gabriel Oprea a fost trimis miercuri în judecată în dosarul "Limuzina". El este acuzat de abuz în serviciu. În acelaşi dosar au mai fost trimişi în judecată patru ofiţeri superiori din cadrul Departamentului de Informaţii şi Protecţie Internă. Dacă va fi găsit vinovat, Oprea riscă până la 15 ani de închisoare. Potrivit unui comunicat al DNA, în ziua de 13 iulie 2015, Gabriel Oprea, în calitate de ministru de Interne şi ordonator de credite, cu ajutorul chestorului principal Nicolae Gheorghe şi al comisarului şef Pavel Gabriel-Nicolae, ar fi dispus suplimentarea cu suma de 410.000 lei a fondurilor pentru cheltuieli operative ale Departamentului de Informaţii şi Protecţie Internă (DIPI) şi a aprobat achiziţia unui autoturism Audi A8, în scopul declarat al asigurării protecţiei demnitarilor.

• BANCHERUL

• BCR nu va avea pierderi mari din cauza legii privind darea in plata, spune Andreas Treichl, şeful băncii-mama, Erste Bank

Andreas Treichl, şeful Erste Bank, acţionarul majoritar al BCR, spune ca banca nu va înregistra provizioane suplimentare pentru legea privind darea in plata, întrucât se aşteaptă ca majoritatea dărilor in plata sa apară dintre creditele neperformante.

• FMI cere României sa schimbe legea darii in plata

Fondul Monetar International (FMI) cere României sa reconsidere recent adoptata lege privind darea in plata a caselor ipotecate, întrucât nu este adresata doar restanţierilor la credite, ci si celor care pot plăti, afectează stabilitatea financiara, predictibilitatea legislativa si creşterea creditării. Intr-un comunicat dat publicităţii ieri de către FMI se arata următoarele: "Conducerea FMI a apreciat progresul semnificativ al României in consolidarea sectorului financiar, in special prin reducerea creditelor neperformante. Priorităţile de viitor sunt asigurarea unor politici predictibile si prietenoase cu piaţa, precum si o perspectiva adecvata. In acest context, conducerea FMI a avertizat ca masurile slab targetate pentru ajutorarea clienţilor băncilor ar putea afecta stabilitatea financiara, predictibilitatea legislativa si creşterea creditării. Ei au cerut autorităţilor sa reconsidere masurile recent adoptate si sa pună in locul lor altele adecvate".

• CURENTUL

• Mahărul Florian Popa despre dezinfectanţi: "sunt acuzaţi absolut iresponsabil directorii de spitale"

Pesedistul Florian Popa, vicepreşedinte al Comisiei de sănătate din Senat, a declarat miercuri că, în prezent, se creează "diversiuni extrem de grave şi periculoase" în Sănătate, domeniu care are o situaţie "extrem de delicată", referindu-se la dezinfectanţii folosiţi în spitale. "Asistăm la crearea unor diversiuni, după mine, extrem de grave şi de periculoase în Sănătate. Sunt întru totul de acord cu ideea că dacă un dezinfectat este diluat până la apă e ploaie, cum le place unora să spună pe posturile de televiziune, e un pericol. Asta e clar. Cei care sunt profesionişti îşi dau seama că pericolul este şi nu este chiar de gravitatea la care vrem noi să transmitem semnal. De ce? Păi, noi nu venim dintr-o zonă sterilă. La noi acasă, la serviciu, în comunitate, nicăieri nu există sterilitate. (...) Vorbeam de o situaţie concretă de care sunt acuzaţi absolut iresponsabil directorii de spitale", a declarat Florian Popa la o dezbatere politică social-democrată organizată de Gabriela Firea.

• Guvernul anunţă stimularea investiţiilor cu impact major

Guvernul a modificat, în şedinţa de ieri, schema de ajutor pentru stimularea investiţiilor cu impact major în economie. Proiectul de modificare este rezultatul unor ample consultări derulate cu reprezentanţii mediului de afaceri şi vizează simplificarea, flexibilizarea şi debirocratizarea procedurilor în scopul eficientizării mecanismului de derulare a schemei de ajutor de stat. Modificările aprobate nu vizează aspecte referitoare la compatibilitatea schemei cu prevederile comunitare în materie, nu alterează obiectivele schemei sau modul de determinare a ajutorului de stat, în vederea asigurării tratamentului egal între actualii şi potenţialii viitori beneficiari de ajutor de stat. În urma acestei modificări legislative, bugetul anual maxim al schemei a fost majorat cu aproape 50%, de la 100 mil. euro la 145 mil. euro.

• EVENIMENTUL ZILEI

• Faptele penale constatate în spitale de rapoartele din 2013-2015 au fost îngropate la Ministerul Sănătăţii

"Evenimentului zilei" prezintă documentul care demonstrează că Eugen Nicolăescu, sesizând gravitatea situaţiei, a ordonat un al doilea control, strict în spitale pe tema infecţiilor nosocomiale. Trei controale uriaşe făcute în anii 2013, 2014 şi 2015. Toate, pe efectul biocidelor. Singura anchetă pornită de procurori este legată de Hexi Pharma, prinsă în fapt de jurnaliştii de la GSP acum două săptămâni. Iar ea n-are legătură cu rapoartele care arătau, încă de acum trei ani, cât de gravă e situaţia. Mai ales că aceste trei documente ascund fapte care ar putea avea natură penală. În perioada 5 - 23 octombrie 2015, Ministerul Sănătăţii, condus pe atunci de Nicolae Bănicioiu, punea la treabă Inspecţia Sanitară de Stat (ISS) şi DSP-urile. În doar două săptămâni, s-a făcut un control uriaş al cărui raport final a fost semnat, însă, de următorul ministru, Patriciu Achimaş-Cadariu, imediat ce a fost numit în funcţie.

• Consiliul Economic a stabilit: Rusia a intrat în stagnare economică pe o perioadă nedeterminată

Alexandr Auzan, Decanul Facultăţii de economie a Universităţii de stat de la Moscova, membru al Consiliului economic de pe lângă preşedintele Federaţiei Ruse a dat publicităţii rezultatele evaluării la zi a situaţiei economice a Federaţiei Ruse. De altfel, evaluările Uniunii Europene au marcat o scădere mai accentuată a situaţiei din acest an, dar şi o formulă mai optimistă pentru creşterea de anul viitor. Însă evaluarea Consiliului economic este mult mai realistă şi stabileşte că Rusia intră într-o stagnare pe termen mediu în perioada următoare. Auzan prognozează o oprire a căderii economiei ruse în 2017, din 2018 aceasta urmând să stagneze pentru o perioadă nedeterminată, până în momentul în care "se vor schimba condiţiile politice şi economice din Rusia". Declaraţia este extrem de interesantă pentru că ea marchează în premieră recunoaşterea situaţiei critice a economiei ruse, mai mult, afirmaţiile arată că specialiştii ruşi sunt conştienţi de situaţia reală a economiei ţării lor, dincolo de propaganda oficială.

• Grâul României este în Egipt, iar noi cumpărăm cereale de la străini

În 2015, România a înregistrat o producţie record de grâu de circa 7,8 milioane de tone, în creştere faţă de anul precedent când fermierii au obţinut 7,5 milioane de tone de grâu. Potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică(INS), România a exportat 10 milioane de tone de cereale, în valoare de 2 miliarde de euro, dar cu toate acestea ţara noastră a importat 2,8 milioane de tone de cereale, în valoare de 539 de milioane de euro. În 2015, cele mai multe cereale au fost exportate în Egipt (1,5 milioane de tone- în valoare de 281 de milioane de euro),Spania (1,1 milioane de tone - în valoare de 200 de milioane de euro) şi Turcia (710.000 de tone - în valoare de 118 milioane de euro). Tot în 2015, cele mai multe importuri de cereale au provenit din Ungaria (1,7 milioane de tone- în valoare de 289 de milioane de euro), Bulgaria (762.000 de tone - în valoare de 136 de milioane de euro), şi Germania(113.000 tone - în valoare de 20 de milioane de euro).

• Miliardarii din spatele lui Donald Trump

Miliardarul din Silicon Valley, Peter Thiel, se află în echipa de finanţişti a lui Donald Trump, scrie CNN. Thiel, co-fondator al PayPal şi partener în cadrul Founders Found, este numit, de asemenea, pe lista delegaţilor din California a prezumtivului candidatul republican la alegerile prezidenţiale, scrie portalul de ştiri Business Insider. Potrivit CNN, un consilier de campanie al lui Trump a declarat că Peter Thiel, alături de investitorul newyorkez Anthony Scaramucci, îl asistă pe Trump în eforturile de strângere de fonduri. Aceste eforturi vin pe fondul ascensiunii lui Donald Trump spre alegerile generale, unde, potrivit unui sondaj, se află în dezavantaj faţă de potenţialul său contracandidat democrat, Hillary Clinton.

• Ucraina a fost uitată. Germania şi Rusia au sudat lanţul de iubire

Oficial, relaţiile dintre Berlin şi Moscova sunt tensionate. În realitate, numărul politicienilor şi al oamenilor de afaceri germani care bat drumul Rusiei este mai mare decât al oricărei alte ţări. Cotidianul "Tagesspiegel" relatează despre un adevărat val de contacte rusogermane: pe 6 aprilie, mai mulţi deputaţi germani au vizitat Duma, parlamentul rus, fiind primiţi de preşedintele Serghei Narişkin. După cinci zile, o altă delegaţie germană a fost primită la Kremlin. În general, Putin nu primeşte decât şefi de state sau de guverne. Însă, probabil că aceşti invitaţi au fost consideraţi suficient de importanţi pentru a fi primiţi şi felicitaţi pentru "sprijinirea relaţiilor economice ruso-germane". Wolfgang Buchele, preşedintele Comisiei pentru Relaţii Economice cu Europa de Est, a promis că eforturile vor continua "în ciuda greutăţilor". Comisia sa cere de multă vreme ridicarea sancţiunilor împotriva Rusiei şi susţine iniţiativa lui Vladimir Putin, de creare a unei zone economice "de la Lisabona până la Vladivostok".

• JURNALUL NATIONAL

• Un important medic pediatru trage un alt semnal de alarmă: "Faceţi, vă rog, teste şi la medicamente!

Un alt scandal e pe cale să izbucnească în Sănătate, după ce Guvernul a confirmat ieri că substanţele dezinfectante sunt, într-adevăr, diluate chiar si de zece ori, potrivit rezultatelor primite de la ICECHIM. Pe blogul jurnalistului Cătălin Tolontan apar mai multe declaraţii ale doctorului Cătălin Cîrstoveanu, şeful secţiei de terapie intensivă nou-născuţi de la Marie Curie. "Sunt şocat. Mă simt batjocorit. Noi îi spălam pe copii din cap pana în picioare cu aceste substanţe. Acum îmi dau seama. Mi-au pus alcool cu parfum în substanţe! Este incredibil! Şi mă gandesc la un singur lucru. Aş fi salvat mai mulţi copii. Mult mai mulţi! Nu-mi vine să cred. Acum înţeleg. Ştiţi, la noi la ATI vin copii colonizaţi şi cu două, trei bacterii. Am fost la analize cu ei în Germania şi mi-au spus că nu au văzut asemenea bacterii. Faceţi, vă rog, teste şi la medicamente! Ştiu medicamente generice al căror import e protejat de politicieni care nu-şi fac efectul. Deloc nu au efect! Sunt convins că vorbim despre acelaşi lucru! Mor oamenii din această cauză", a explicat medicul Cîrstoveanu.

• Cum se caţără politicienii pe gloria sportivilor

Marile performanţe sportive au atras dintotdeauna oamenii politici. În căutare de capital electoral sau pur şi simplu de legitimitate prin charismă, politicienii şi-au asociat de multe ori imaginea cu gloria sportivilor români. La fel se întâmplă şi acum, când fetele de la CSM Bucureşti au câştigat cel mai râvnit trofeu din handbalul feminin în Europa. Mesajele politicienilor au început să curgă în mediul online imediat după ce handbalistele de la CSM Bucureşti au devenit campioanele Europei după finala istorică cu formaţia maghiară Gyor. Candidatul USB la Primăria Capitalei, Nicuşor Dan, a fost printre primii care le-au felicitat pe deţinătoarele EHF Champions League. Doar că în urmă cu puţin timp, Nicuşor Dan critica dur Primăria Capitalei pentru salariile de sute de mii de euro ale handbalistelor de la CSM, clubul primăriei fiind finanţat cu banii de la bugetul local.

• Piperea, despre Hexi Pharma: Deschiderea procedurii falimentului se poate rezolva în cinci zile de la depunerea cererii

Deschiderea procedurii falimentului Hexi Pharma se poate pronunţa în cinci zile de la data depunerii cererii, dar trebuie analizat cu atenţie pentru că poate să fie un pretext pentru a rezolva alte probleme, inclusiv de natură penală, a declarat miercuri, pentru AGERPRES, avocatul Gheorghe Piperea. 'Un debitor care are convingerea că nu are niciun fel de şansă de reorganizare poate să ceară direct falimentul. Deschiderea directă a procedurii falimentului se poate pronunţa în cinci zile de la data depunerii cererii. Nu este nimic special. Pur şi simplu cineva care simte că nu are nicio şansă afacerea poate să îi pună capăt printr-un faliment, dar trebuie analizat cu atenţie pentru că poate să fie un pretext pentru a rezolva alte probleme, inclusiv de natură penală, sau este de asemenea posibil să fie un pretext pentru că nu mai poate ţine toţi salariaţii acolo şi urmează să facă o concediere colectivă şi aşa mai departe', a spus Piperea.

• NATIONAL

• Codruţ Olaru, general fără nicio zi de armata!

Pe masa preşedintelui Klaus Iohannis a ajuns, cel mai probabil tot pe filiera Gabi Oprea, propunerea de avansare la gradul de general al lui Codruţ Olaru, cel care tocmai fusese zburat din funcţia de procuror general adjunct. Acum, desigur, numirea sa stă in pixul lui Iohannis. Cel care, dacă si-ar tine promisiunea că vrea într-adevăr să facă o altfel de politică, nu ar reporni din nou "fabrica de generali", mai ales că tocmai ce scăpasem cu toţii de bună parte din "frăţiile" de chestori sau generali. Si mai ales că in acest mod Olaru nu face decât să-si pregătească terenul pentru preluarea conducerii Parchetului Militar. De-abia numit la conducerea Parchetului General, Augustin Lazar a demonstrat deja ca este procurorul sef de care structura avea atata nevoie. Asa ca, fara prea multe vorbe, a renunţat la serviciile lui Codruţ Olaru.

• DIICOT se apropie de capii ţepii Petromidia

Odată redeschis, dosarul "Petromidia" tulbură tihna unor politicieni deja trecuţi in rezerva, care sperau sa-si ronţăie liniştiţi pensia (si economiile ...). Date fiind persoanele care au trecut, ieri, pragul DIICOT, reprezentant la vârf al primei categorii este Adrian Năstase, premierul pe vremea căruia cele 600 de milioane de dolari datorate statului de către Petromidia s-au transformat in obligaţiuni, calitate in care si-au si luat zborul de sub pleoapa vigilentelor autorităţi romane. Al doilea client al DIICOT a fost, ieri, Sorin Marin - care a plecat de la audieri si cu un sechestru pus pe întreaga avere. Posesor al unui nume lipsit de rezonantă in urechile publicului larg, dar plin de ecou pe scena politică, "anonimul" Sorin Marin este un bun prieten al lui Dinu Patriciu.

• ANAF defilează cu buticarii

ANAF a publicat datoriile a 144.829 de contribuabili mici si instituţii publice cu restante mai mari de 10.000 lei, la 31 martie, după ce, in urma cu o săptămâna, a postat lista cu restantele contribuabililor mari si mijlocii, iar marţi s-a făcut de râs cu "marile averi". Concluzia este uluitoare: datoriile totale sunt de 77 miliarde lei, din care 62 de miliarde nu se mai pot recupera. Altfel spus, obligaţiile fiscale totale ale celor 144.829 de contribuabili mici si instituţii publice sunt de 77,11 miliarde de lei, din care 19% (14,65 miliarde de lei) sunt arierate recuperabile, iar 81% (62,46 miliarde de lei) reprezintă arierate nerecuperabile. Datoriile celor 186 de mari contribuabili, publicate săptămâna trecuta, însumează 2,6 miliarde de lei, iar ale celor 2.486 de contribuabili mijlocii 2,85 miliarde de lei.

• Iohannis îl lasă mut de admiraţie pe Ponta

Proiectul referitor la stabilirea ordinii in care sunt aşezaţi demnitarii la ceremoniile oficiale a schimbat total proasta impresie pe care Victor Ponta o avea despre şeful statului. "Aşa da preşedinte!", a exclamat acesta încântat. Guvernul are pe ordinea de zi un proiect referitor la protocolul naţional. Respectiv o lege care stabileşte ordinea in care sunt aşezaţi demnitarii la ceremoniile oficiale si care prevede ca de organizarea ceremoniilor oficiale si de respectarea regulilor privind înşiruirea invitaţilor după rang se va ocupa un Consiliu al Protocolului National - structura care va face parte din cadrul Administraţiei Prezidenţiale. Noutatea l-a entuziasmat de-a dreptul pe fostul premier Victor Ponta. "Uraaa! In sfârşit s-a găsit ceva serios de făcut pentru Dl. Iohannis! Propun sa preia si conducerea RAPPS (ca se pricepe la case) si a Politiei Rutiere (ca ştie cum se face coloana pentru Sibiu). Si sediul acestor instituţii sa fie in Miami - Florida

• PUTEREA

• Groparii Elenei Udrea

Termogaz Company SA, cu sediul social în Haţeg, este societatea comercială controlată de Adrian Gărdean, unul dintre denunţătorii Elenei Udrea, fostul ministru al Dezvoltării Regionale şi Turismului, în dosarul "Gala Bute". În acte, ca acţionar majoritar şi administrator apare Miron Dorel Gărdean, fratele lui Adrian Gărdean. Până la scandalul cu Elena Udrea, Termogaz Company a fost una dintre cele mai înfloritoare societăţi comerciale din Valea Jiului, derulând numeroase afaceri pe bani de la bugetul statului. De la contractele cu Nuclearelectrica, Compania Naţională a Huilei sau Electrocentrale Deva, la construirea de săli de sport sau telegondole, Termogaz Company nu a ratat aproape nici o lucrare finanţată de stat. În prezent aflată în insolvenţă, Termogaz a intrat în atenţia opiniei publice după ce a obţinut contractul de 152.909.216 lei pentru construcţia domeniului schiabil de la Straja.

• Exploatarea uraniului în România, sabotată chiar de stat

Până nu de mult, Compania Naţională a Uraniului (CNU) era o societate aflată pe profit, însă astăzi se află într-o situaţie catastrofală, la doar un pas de a fi total închisă. În anul 2015, CNU a avut pierderi de aproximativ 21 de milioane lei. Dar asta ar fi cea mai mică dintre problemele companiei. Rezervele de uraniu pe care CNU le exploatează sunt aproape epuizate şi, astfel, ar fi trebuit să demareze proiectul unei noi exploatări miniere de uraniu, cel de la Tulgheş-Grinţieş, judeţul Harghita, unde s-au descoperit rezerve de uraniu. Problemele există de mult timp, le ştia şi acţionarul, Ministerul Energiei, însă nimeni nu a mişcat un deget. Nici unul din miniştrii care s-au perindat în ultimii ani pe la Energie nu a făcut un pas. Actualul ministru, Victor Grigorescu, a declarat public că situaţia de la CNU este "unul dintre cele mai răsunătoare eşecuri ale sistemului". Asta cu toate că, paradoxal, România este o ţară bogată în zăcăminte de uraniu, între puţinele din Europa privilegiate în acest sens.

• ROMANIA LIBERA

• Alexander Adamescu: "Arestarea mea este necesară pentru a nu se afla adevărul în privinţa falimentării forţate a companiei Astra Asigurări"

TNG urmează să dea în judecată statul român la un tribunal internaţional de investiţii pentru încălcarea drepturilor sale, în conformitate cu o serie de tratate bilaterale de investiţii. "Statul român, prin Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) şi alte instituţii, a falimentat compania Astra. Singura şansă pentru a demonstra acest adevăr este un arbitraj în faţa unei Curţi de Arbitraj Internaţional, motiv pentru care TNG a transmis Guvernului României o notificare la mijlocul lunii decembrie 2015. Răspunsul a venit prompt: s-a construit un dosar penal împotriva Astra, care ignoră în totalitate datele reale şi pune vina în exclusivitate pe două persoane: Dan şi Alexander Adamescu", atrage atenţia Alexander Adamescu.

• Arta compromisului la Cioloş

Îngrămădit într-o corăbioară de hârtie, cu vâslele rupte şi catargul prăbuşit, Guvernul Cioloş se îndreaptă vertiginos spre Cascada Niagara. De pe mal, partidele, trompetele media şi mafioţii de toate soiurile şi culorile aplaudă frenetic. Gata şi cu ăştia, am reuşit! Tehnocraţia e compromisă, vine iar rândul nostru! În cele şase luni rămase până la finele mandatului, singurele lucruri pe care le poate face premierul sunt să împiedice, în măsura posibilului, o restauraţie în justiţie, să gestioneze bombele de pe scena publică - ultima la rând, cea "bacteriologică", cum o numea un mare cotidian german - şi să asigure corectitudinea celor două rânduri de alegeri. În rest, lupta cu mafia - din sănătate, din administraţie, educaţie şi achiziţii - şi reforme instituţionale sunt basme. E vrăjeală. Nimic spectaculos nu se va întâmpla, asta nu pentru că Cioloş nu ar vrea şi nu ar fi de bună-credinţă, ci pentru că are în faţă zidul din Games of Thrones păzit de armata întregului Sistem.

• ZIARUL FINANCIAR

• Cu milioanele din afacerea Petromidia, Phil Stephenson, principalul partener al lui Patriciu, şi-a cumpărat o insulă în Caraibe

Phil Stephenson închiriază pe insula lui camere la peste 1.600 $/noapte. Phil Stephenson, texanul de 51 de ani, este, alături de Dinu Patriciu, artizanul privatizării Rompetrol, unul dintre cele mai grele dosare din economia românească în care capetele de acuzare variază de la săvârşirea infracţiunilor de constituire a unui grup infracţional organizat, abuz în serviciu, înşelăciune, complicitate la înşelăciune, delapidare, până la evaziune fiscală, spălare de bani, manipularea pieţei de capital prin tranzacţii sau ordine de tranzacţionare. Dosarul Rompetrol II a fost pus pe tapet la începutul acestei săptămâni de către procurorii DIICOT, acesta fiind disjuns dintr-o cauză trimisă în judecată în 2006. Istoria Rompetrol a fost scrisă de doi oameni cheie: Dinu Patriciu şi texanul Phil Stephenson, care, potrivit informaţiilor disponibile, în 2010, alături de un partener de afaceri, a decis să cumpere o insulă din Caraibe, Petit St. Vincent, pe care a dezvoltat un resort de lux.

• Petrom, profit de 288 mil. lei în trimestrul I. Compania este pe plus şi la un baril de 27 de dolari

Potrivit rezultatelor anunţate ieri de companie, la nivel consolidat, OMV Petrom a înregistrat în primele trei luni ale anului vânzări de 3,5 miliarde de lei, cu 17% mai mici comparativ cu perioada similară din 2015, şi un profit net de 288 de milioane de lei, în scădere cu 17%. În ultimul trimestru din anul trecut, compania avea însă o pierdere de 1,68 de miliarde de lei, rezultatul fiind puternic marcat de deprecierea activelor din zona de explorare şi producţie la care firma a trebuit să recurgă pe fondul prăbuşirii barilului de petrol. Cert este că la un baril sub pragul de 30 de dolari, sectorul de explorare şi producţie (upstream) generează pierderi, dar rezultatul a fost echilibrat de performanţa din zona de rafinare şi vânzare de produse petroliere, dovedind astfel importanţa structurii integrate a com­paniei.

• Băncile îşi anunţă profiturile din T1: Raiffeisen, câştig de 125 mil. lei. UniCredit, câştig de 108 milioane lei

Profitul Raiffeisen Bank International din operaţiunile desfăşurate în România a fost în primul trimestru de 125 milioane de lei (28 mil. euro), mai mare cu 12% faţă de primele trei luni din 2015, după ce costurile cu pro­vizioanele s-au înjumătăţit. RIB afişa un cost cu provizioanele de risc de 36 mil. lei la finele lunii martie, mai mic cu 53%, potrivit datelor din raportul financiar al grupului. "Reţeaua din România a RBI avea la finele primului trimestru peste 1,3 mld. euro în credite garantate de retail, din care circa două treimi ar corespunde criteriilor legii dării în plată. Din perspectiva curentă şi folosind primele estimări, RBI se aşteaptă ca noua lege să aibă un impact suplimentar în zona a două cifre în milioane de euro pe parcursul întregii perioade de execuţie", scrie RBI.