REVISTA PRESEI 13.07.2015

• ADEVARUL

• Planul post-demisie al lui Victor Ponta

Victor Ponta a anunţat, pe Facebook, că a luat decizia de a se retrage temporar din funcţia de lider al PSD, în urma problemelor sale cu Justiţia, deşi atât Klaus Iohannis, cât şi Opoziţia i-au cerut să renunţe la funcţia de premier, nicidecum la cea de şef de partid. Funcţia de premier îi va lăsa loc de manevră în coaliţia de guvernare, în interiorul căreia urmăreşte, pentru început, debarcarea de la Guvern a lui Gabriel Oprea. Premierul consideră că începerea urmăririi penale pe numele său de către DNA afectează imaginea partidului, deşi pe plan extern Victor Ponta nu este cunoscut ca preşedintele PSD, ci ca prim-ministru României. Capul lui Gabriel Oprea nu este singurul pe care îl vizează Ponta. Premierul intenţionează să-l schimbe şi pe Valeriu Zgonea de la conducerea Camerei Deputaţilor pentru ajutorul acordat liberalilor la votul care l-a dus pe Mihai Răzvan Ungureanu direct pe scaunul de şef al SIE.

• Fraţii de peste Prut, primiţi cu pâine şi circ

1.000 de tineri din Republica Moldova au pornit, în urmă cu o săptămână, într-un marş care a legat Chişinăul de Bucureşti. Partea de drum dintre capitala Moldovei şi Iaşi a fost străbătută pe jos. De la Iaşi, tinerii au luat trenul către Bucureşti. Drumul lor a fost presărat cu momente de efuziune din partea românilor. În toate oraşele pe unde au poposit, moldovenii au cântat şi au dansat hora unirii alături de români. Grupul de dincolo de Prut a fost aşteptat ieri, în jurul orei 14.00, de sute de bucureşteni. Aceştia s-au adunat în Piaţa Universităţii purtând steaguri tricolore şi mesaje pro-unire. Totuşi, aşteptarea a creat şi momente încordate. Chestiunea moscheii musulmane care ar urma să se construiască la Bucureşti a degenerat într-o dispută în care "băsiştii" s-au luat la ceartă cu "pontiştii". Cei mai în vârstă au găsit un alt motiv de dezbateri aprinse: "de ce a trădat Regele Mihai?". Oamenii au discutat cu foc şi "unde-s banii pentru bustul Elisabetei Rizea, care trebuia pus în faţa Casei Scânteii". Cel mai tensionat moment a fost apariţia în Piaţa Universităţii a unui grup de oameni purtând tricouri inscripţionate cu însemnele partidului Mişcarea Populară.

• Moscova ameninţă Republica Moldova în privinţa unirii cu România

Dacă Republica Moldova, cu o Curte Constituţională în care majoritatea judecătorilor sunt cetăţeni români, va alege calea de a se uni cu România, Transnistria nu va alege aceeaşi cale şi va deveni un stat absolut independent, a declarat vicepremierul rus, Dmitri Rogozin, scrie kommersant.ru. Potrivit sursei citate, delegatul Kremlinului în problema transnistreană, Dmitri Rogozin, a ţinut un discurs sâmbătă, 11 iulie, în faţa studenţilor şi lectorilor de la Universtitatea de Stat din oraşul rusesc Voronej. Referitor la situaţia din Transnistria, Rogozin a dat asigurări că locuitorii din regiune vor simţi "umărul puternic al Rusiei" şi autorităţile de la Moscova nu "îi va supăra pe pacificatorii ruşi". "În Republica Moldova are loc un permanent joc de-a călăritul puterii. Acolo nu este clar cu cine trebuie să vorbeşti. Dacă Republica Moldova, cu o Curte Constituţională în care majoritatea judecătorilor sunt cetăţeni români, va alege calea de a se uni cu România, Transnistria nu va alege aceeaşi cale şi va deveni un stat absolut independent", a avertizat vicepremierul rus.

• Cât de periculoasă este marea moschee?

Bazată pe date concrete sau doar pe informaţii vehiculate, opinia publică este divizată de proiectul Muftiatului Cultului Musulman din România, care doreşte construirea la Bucureşti a unui centru care să cuprindă o mare moschee, o bibliotecă, o cantină socială şi două săli de curs pentru şcoala de weekend a copiilor. "Dorim să contracarăm focarele islamiste care funcţionează în moscheile neautorizate din Bucureşti şi din ţară", a precizat muftiul Iusuf Murat. Însă interpretările date proiectului au dus la alt mesaj, de risc extrem, care a neliniştit populaţia. O serie de personalităţi consultate de "Adevărul" au vorbit la rece despre oportunitatea acestui plan, care deocamdată nu a fost pus pe hârtie.

• Sondări de piaţă - Cât mai durează preţurile reduse la petrol?

Preţul petrolului a scăzut sub 51 de dolari pe baril, ieftinire cu 12% faţă de începutul săptămânii trecute. Influenţa factorilor care au provocat căderea abruptă a cotaţiilor ţiţeiului este de durată, ceea ce însemnă că preţurile vor fi reduse pe durata întregului sezon estival. Întreaga atenţie a investitorilor este îndreptată spre Iran, ţară situată pe locul patru mondial după rezervele de ţiţei, unde se desfăşoară negocieri cu principalele puteri mondiale pentru punerea sub control internaţional a programului său nuclear. Ajungerea la un acord ar conduce automat la ridicarea sancţiunilor impus de Occident pentru exporturile de ţiţei. Iar asta va însemna cantităţi suplimentare aruncate pe piaţă, care vor depăşi cu mult cererea şi vor duce preţurile şi mai jos decât în prezent.

• BANCHERUL

• Prăbuşirea inflaţiei la -1,6%, o premiera pentru Romania, produce confuzie printre economiştii băncilor

Prăbuşirea inflaţiei in teritoriu negativ, de la 1,2% pe an in mai la -1,6% in iunie, o premiera pentru Romania, după ce TVA-ul la alimente a fost redus substanţial, de la 24% la doar 9% de la 1 iunie, produce confuzie printre economiştii băncilor: unii cred ca BNR va mai scădea dobânda, alţii nu. Unii spun ca inflaţia va fi negativa si in 2016, alţii - pozitiva. Ei se aşteptau, la fel ca BNR, ca inflaţia sa coboare la doar -0,9% in iunie. Pana si cauzele care au determinat reducerea inflaţiei mai mult decât aşteptările sunt in disputa. Astfel, in timp ce economiştii Băncii Transilvania spun ca impactul reducerii TVA asupra preţului la alimente, care a scăzut cu 8,23% in iunie, a fost mai redus decât se aşteptau, economiştii BCR apreciază ca, dimpotrivă, scăderea TVA a avut o rata de transfer asupra preturilor la alimente de 67%, aproape încă o data mai mare decât se aşteptau ei (35%). In aceste condiţii, economiştii BT anticipează o inflaţie de 0% in 2015, fata de -0,2% cat estimează cei de la BCR, ambele cifre fiind sub prognoza BNR, de 0,2%.

• Criza din Grecia se prelungeşte

Miniştrii de finanţe ai tarilor din zona euro au propus liderilor zonei sa ceara parlamentului grec adoptarea, pana miercuri, 15 iulie, a unor noi legi prin care sa-si asume reformele economice drept garanţie pentru acordarea unui nou ajutor financiar estimat la 74 miliarde de euro necesar pentru salvarea Greciei de la faliment. Daca Grecia nu adopta pana miercuri noile legi, tara ar putea fi suspendata din zona euro, a declarat ministrul de finanţe al Finlandei, Alexander Stubb. "Grecia are acum doar aceste doua opţiuni: alba sau neagra", a adăugat el. Premierul Tsipras a declarat, înaintea începerii summit-ului: "Am putea ajunge la un acord in aceasta seara, daca toate părţile sunt de acord". Angela Merkel, cancelarul German, a subliniat însă ca nu sunt întrunite condiţiile încheierii unui nou acord, întrucât Grecia si-a pierdut încrederea partenerilor europeni. "Cea mai importanta moneda, încrederea, a fost pierduta. Ceea ce înseamnă ca vom avea negocieri dure si nu vom ajunge la un acord cu orice preţ", a spus ea, înaintea începerii summit-ului zonei euro. Un summit extins al UE - 28, care ar fi fost necesar in cazul unei decizii a Eurogroup-ului de a lasă Grecia in afara zonei euro a fost anulat.

• CAPITAL

Grecia riscă ieşirea din zona euro

Europa nu a reuşit să ajungă la un acord cu Grecia. O foaie de parcurs a fost elaborată la Bruxelles împreună cu atenţionarea că ţara poate lua un "time-out" din blocul monetar în cazul în care se va ajunge la tăierea datoriei. Guvernul de la Atena are un răstimp până pe data de 15 iulie a.c. pentru a introduce în legislaţii condiţiile îndeplinirii unor obligaţii solicitate de creditori, inclusiv înstrăinaea unor active echivalente cu 27% din PIB. După un sfârşit de săptămâna agitat la Bruxelles cu întâlniri succesive la nivelul miniştrilor de finanţe şi a liderilor ţărilor europene, pieţele valutare internaţionale se redeschid cu zona euro întreagă. Fără un acord, însă, cu Grecia căreia i s-a dat un răgaz de numai câteva zile pentru a transpune în legislaţie măsuri dure dintre care unele includ "vânzarea din casă" a unor active pentru plata datoriilor. În cazul în care acestea nu vor fi îndeplinite, negocierile se vor relua altfel, pe masă fiind varianta unui aşa-zis "time-out" din zona euro, în fapt excluderea "temporară", pentru cinci ani, din blocul monetar solicitată sâmbătă de Germania, prin vocea ministrului său de finanţe.

• Băncile, cu spatele la datornicii în franci

BLOCAJ Reprezentanţi ai consumatorilor de servicii financiare cu mandate din partea a 1.500 de debitori cu împrumuturi în franci spun că băncile resping dialogul pentru o soluţie. Ei îi acuză pe bancheri că au folosit tot felul de tertipuri pentru ca dialogul să nu rezulte într-o soluţie de piaţă la împrumuturile cu ratări de plăţi. Recomandarea BNR făcută la acest început de an pentru o negocieri între cele două părţi pare a fi una fără sorţi de izbândă. reprezentanţii datornicilor trec într-o nouă fază, mai aproape de confruntare. Vor merge spre Parlament pentru o lege care să reglementeze direct aceste raporturi. De asemenea, Protecţia Consumatorilor demarează controale tematice la cele şapte bănci care au acordat credite în franci. Întârzierea rezolvării pe cale amiabilă a problemelor riscă să arunce creditul în franci elveţieni în plin hazard moral prin rezolvarea total neunitară a speţelor pe măsură ce se vor precipita procesele în Justiţie.

• O hoţie cât toate băncile

"Nişte iresponsabili, grecii!", ni se spune. Dar ce ne facem cu creditorii lor? Îndatorarea Greciei pare a fi fost preţul integrării ei europene. Maşinăria de fabricat bani a sistemului bancar occidental le-a îndesat credit pe care poate nici nu l-au dorit. Când ţara a aderat la uniunea monetară, economia mai slab îndatorată era incompatibilă din punctul de vedere al îndatorării medii în blocul monetar continental. Trebuiau să apară în sistem mulţi euro-credit pentru ca şi angrenajul economic elen să fie în termeni comparabili la nivelul cantităţii de bani. Cine să asume însă acest credit? Nu există mari corporaţii multinaţionale greceşti, populaţia este de numai 10 milioane locuitori, iar firmele mici în fuga lor de Fisc fugeau implicit şi de îndatorare. În America sau Marea Britanie volumul datoriilor private sare de 250% din PIB. În Elada aşa ceva era cu neputinţă. Contrar a ce se spune acum că sunt dezmăţaţi, grecii de fapt nu voiau credit! Nu e nimic... A fost statul cu politicienii săi corupţi cel care a asumat datorii şi pentru ei.

• Moody's: Băncile greceşti trebuie recapitalizate indiferent de rezultatul negocierilor

Indiferent dacă autorităţile de la Atena vor ajunge sau nu la un acord cu creditorii internaţionali, băncile greceşti vor avea nevoie de recapitalizare, iar Banca Centrală Europeană va continua să joace un rol important în calitate de creditor şi furnizor de lichiditate, se arată într-un raport publicat vineri de agenţia de evaluare financiară Moody's. Grecia a solicitat miercuri în mod oficial un nou program de asistenţă, pe trei ani, din partea Mecanismului European de Stabilitate. Propunerea Greciei a fost analizată sâmbătă de miniştrii de Finanţe din zona euro, care au decis să reia discuţiile duminică dimineaţă, după ce au fost suspendate în lipsa unui consens. "Indiferent dacă va exista un acord politic cu privire la Grecia în acest weekend, credem că riscurile de implementare vor rămâne ridicate iar condiţiile în care va fi furnizată finanţarea externă vor fi greu de absorbit din cauza provocărilor politice şi sociale din Grecia", se arată în raportul Moody's.

• CURENTUL

• Ponta nu e bun pentru PSD dar e bun pentru guvern

Premierul Victor Ponta anunţă că nu va mai ocupa nicio funcţie de conducere în PSD până la momentul în care îşi va demonstra nevinovăţia faţă de acuzaţiile aduse în justiţie. "Există însă şi o situaţie nouă, specială, faţă de care trebuie să reacţionez: preşedintele PSD este anchetat de DNA (nu contează cum şi de ce!). Şi alţi colegi ai noştri au renunţat temporar la funcţiile politice pentru a-şi lămuri situaţia juridică. Iar eu nu pot să cer altora să facă un sacrificiu pe care eu nu sunt dispus să mi-l asum! Pentru a nu lăsa ca această situaţie să afecteze PSD, vă aduc la cunoştinţă decizia mea de a nu mai ocupa nicio funcţie de conducere în partid până la momentul în care îmi voi demonstra nevinovăţia faţă de acuzaţiile aduse (în ce mă priveşte nu funcţionează prezumţia de nevinovăţie prevăzută de Constituţie!). În cazul în care nu voi avea o soluţie a justiţiei în acest sens până la data Congresului PSD, nu voi candida la nicio funcţie şi voi lupta din simpla şi onoranta calitate de membru de partid", precizează Ponta, duminică, într-o scrisoare adresată conducerii PSD şi postată pe Facebook. Acesta subliniază însă că va rămâne în fruntea Executivului.

• Pas înapoi de Tia Şerbănescu

Europarlamentarul Cristian Preda se tot întreabă: "cine i-a plătit genunchiul premierului, guvernul sau moscheea?". Ponta chiar ar trebui să prezinte nota de plată de la Istanbul ca să nu ne gândim la ce e mai rău: c-a închinat ţara la turci şi la islamişti, să ne trezim cu ISIS la Bucureşti şi cu jihadul la Romexpo. Aprig cu "turcitul şchiop" şi cu "papagalul fără pene", dl. Băsescu a avut parte şi de lacrimi: şi-a înmormântat socrul iar Ghiţă tv a consacrat o emisiune acestui doliu enervându-l pe Miron Cozma: "m-aţi chemat aici ca să facem prologul familiei Băsescu?". Nu e singurul care confundă începutul cu sfârşitul. Ponta însuşi şi-a prefaţat sfârşitul renunţând brusc duminică seara la preşedinţia PSD (în favoarea Rovanei) până-şi rezolvă problemele în justiţie - şi trăgând astfel încă un plumb în fruntea goală a partidului. O adevărată execuţie islamistă sfârşită cu decapitarea ostatecului PSD. Ponta rămâne însă premier. Nu pentru mult timp - cât îşi mai numără paşii: "primul pas" a fost făcut.

• CURIERUL NATIONAL

• Încă doi benzinari pierd procesul cu Concurenţa

Benzinarii pierd pe bandă rulantă procesele privind cuantumul amenzilor aplicate de Consiliul Concurenţei în 2011, după decizia definitivă dată în cazul Mol România, instanţa supremă pronunţându-se şi în defavoarea Rompetrol Downstream şi Eni România. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a confirmat irevocabil încălcarea legii concurenţei de către companiile Rompetrol Downstream SRL şi Eni România prin participarea la o înţelegere de tip cartel, alături de alte companii active pe piaţa carburanţilor. De asemenea, instanţa a redus amenzile aplicate de Consiliul Concurenţei de la 159,5 mil. lei la 122,7 mil. lei pentru Rompetrol şi de la 11,1 mil. lei la 8,6 mil. lei pentru Eni România. În 2011, Consiliul Concurenţei a sancţionat şase companii petroliere cu aproape 205 mil. euro pentru încheierea unei înţelegeri anticoncurenţiale de tip cartel

• Guvernul Ponta: generos cu miliţienii şi zgârcit cu medicii şi profesorii

O analiză bazată pe date Eurostat tocmai a fost publicată. Rezultatele? Dezamăgitoare pentru medicii şi asistenţii care (încă) mai lucrează în România. La nivelul întregii Uniuni Europene, cea mai mare parte din cheltuielile guvernamentale (40,2%) au fost îndreptate către protecţia socială. Pe locul doi vine domeniul sanitar, cu 14,8%. Interesant este că, prin prisma cifrelor, România este unul dintre cele mai puţin sociale state europene, mult după Germania, Franţa sau Italia, guvernul socialist Ponta alocând sub 35% din cheltuielile sale protecţiei sociale. Dar din acest puţin, categoria cu care guvernul Ponta a fost cel mai generos sunt pensionarii. Statisticienii UE au izolat segmentul de finanţare dedicat pensiilor şi România este în top: un sfert (25,1%) din totalul cheltuielilor guvernamentale au fost îndreptate către pensionari.

• MADR vrea să înfiinţeze o bancă de dezvoltare agricolă

Ministerul Agriculturii vrea să înfiinţeze o bancă de dezvoltare care să ajute fermierii să acceseze mai uşor fondurile europene, arătând că sprijinul adus astfel ar face ca România să poată exporta materie procesată, nu primă, aşa cum se întâmplă în prezent. "Lucrăm în aceste zile la proiectul unei bănci de dezvoltare la nivel naţional, care să ajute la accesarea de fonduri europene. Odată înfiinţată, această bancă ar trebui să vină, în perioada următoare, cu pachete financiare stimulative pentru cei care vor să acceseze fonduri europene, cum ar fi dobânzi mai mici, pe care să le negociem cu această bancă, sau o perioadă de rambursare mai mare a împrumuturilor", a declarat ministrul Agriculturii, Daniel Constantin.

• Oltchim, curtată de o companie chineză din petrochimie

Soarta companiei Oltchim ar putea fi decisă în această săptămână dacă oficialii vor fi de acord cu preluarea acesteia de către o companie chineză care şi-a anunţat deja această intenţie, dar şi de a exploata ţiţei în ţara noastră. Afirmaţia a fost făcută de unul dintre cei doi administratori judiciari ai companiei - av. Gheor­ghe Piperea -, care a refuzat însă să divulge numele companiei interesate de Oltchim. La 2 iulie, compania Chimcomplex Borzeşti, condusă de omul de afaceri Ştefan Vuza, îşi anunţa intenţia de a prelua combinatul chimic Oltchim Râmnicu Vâlcea, înfiinţând astfel Compania Română de Chimie. Potrivit b1.ro, integrarea celor două întreprinderi în Compania Română de Chimie ar fi "un pas câştigat pentru ţară", a declarat directorul general al Oltchim, Victor Avram. Atunci, şi directorul Chimcomplex, Dumitru Coman, şi-a exprimat încrederea că echipa de management a grupului SCR, din care face parte compania, ar putea salva Oltchim pentru că deţine expertiza şi soluţiile necesare.

• EVENIMENTUL ZILEI

• Victor Ponta n-a demisionat din postul de preşedinte al PSD. Victor Ponta şi-a securizat postul de preşedinte al PSD - Autor: Ion Cristoiu

De unde şi pînă unde demisie din toate funcţiile din PSD? Victor Ponta anunţă că se autosuspendă din funcţia de preşedinte al PSD pînă în momentul în care va fi declarat nevinovat printr-o sentinţă definitivă şi irevocabilă a unei instanţe de judecată. Aşadar, el nu demisionează. Face o mişcare politică abilă, de marketing politic, prin care: Îşi securizează funcţia, deoarece e greu de crezut că Rovana Plumb va profita de interimat pentru a-i lua locul. Rămîne cu autoritatea în PSD, deoarece e premier. Poate spune în orice moment, la mustrările adversarilor că nu demisionează din funcţia de premier, că s-a autosuspendat din cea de preşedinte al PSD. Dosarul de la DNA e subţire pentru opinia publică. Asemenea lui Traian Băsescu din anii Opoziţiei la PDSR, prin gest, Victor Ponta caută să adîncească ipostaza de victimă.

• Traian Băsescu: "Ponta a făcut o mişcare de imagine. Funcţia în partid este DECORATIVĂ"

Traian Băsescu a comentat, în direct la B1 TV, situaţia lui Victor Ponta. "Funcţia de preşedinte de partid e decorativă când eşti şeful guvernului: practic şeful partidului rămâne şeful Guvernului, indiferent de formula publică. Ponta a făcut o mişcare de imagine şi pentru a le spune celor din partid "dacă te crezi mai bun, vino tu". Cred că pentru Ponta e indiferent dacă e şi preşedinte de partid sau doar premier. Atât timp cât eşti prim-ministru susţinut de o majoritate din care partidul tău face parte, eşti stăpânul partidului. Ponta a făcut o exagerare pentru că e renunţare de faţadă, nu de fond. Toate organizaţiile PSD sunt dependente de prim-ministru, nu de preşedinte. (...) Jupânul politicii în an electoral şi preelectoral e premierul", a spus Băsescu la B1 TV.

• Record de turişti pe litoral. De luni, încep scumpirile din vârful sezonului estival

Litoralul a atras, în acest weekend, 125.500 de turişti, înregistraţi în unităţile de cazare din staţiuni, de la Năvodari la Vama Veche. Mamaia, preferată de peste 30.000 de turişti, rămâne "capitala distracţiilor estivale", datorită cluburilor de noapte, deschise până în zori. Anul trecut, în aceeaşi perioadă, când Radu Mazăre performa pe scena Carnavalului, întruchipându-l pe Cezar, numărul turiştilor din staţiune era aproape de 24.000. Plajele de fiţe din nordul staţiunii adună turiştii cu dare de mână care "sparg" mii de lei pe şampanie, băuturi fine, fructe proaspete cu brânză scumpă. În sudul staţiunii, plajele sunt pline, mai ales, de localnici care vin să se bronzeze în weekend. Cazarea în hotelurile de lux din Mamaia ajunge şi la 2500 de lei însă, din 15 iulie, tarifele vor depăşi 3000 de lei pe noapte în unităţile de cinci stele. Sunt şi hoteluri de 3-4 stele, unde, de la 200-300 de lei, tarifele se vor ridica la 350-400 lei pe noapte, cu mic dejun inclus.

• JURNALUL NATIONAL

• Cine a mărit lefurile demnitarilor. Încăieraţi de propriile salarii

Ce începuse ca un şmen obişnuit pentru România - majorarea peste noapte a lefurilor demnitarilor - s-a transformat într-o farsă de vodevil în care toţi protagoniştii vor să-i tragă pe sfoară pe ceilalţi, iar la final se trezesc păcăliţi în urma propriilor maşinaţiuni. Ponta dă vina pe Oprea şi pe Iohannis, Iohannis pe Ponta, Oprea pe Ponta, iar Băsescu pe toţi. Declaraţiile din ultimele zile privind ordonanţa prin care au fost majorate salariile demnitarilor fac din ce în ce mai neclar cine a fost cu adevărat iniţiatorul. Cert este că întreaga afacere are aspectul unei răfuieli la vârful politicii, în urma căreia mai toţi protagoniştii ies şifonaţi. Textul ordonanţei de majorare a salariilor a 48 de categorii de demnitari este neglijent din punctul de vedere al redactării, ţinând seama că este un document elaborat la Guvern. Îi lipseşte o notă de fundamen-tare, dar şi impactul previzionat asupra bugetului.

• Consiliul European privind Grecia S-A ANULAT! Continuă negocierile într-un summit al zonei euro

Preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, a anunţat duminică anularea summitului european extraordinar privind Grecia prevăzut a avea loc în cursul serii, dar summitul liderilor celor 19 ţări din zona euro, la care ar urma să se discute un eventual nou plan de salvare pentru Atena, va avea loc, relatează AFP. "Summitul european este anulat, summitul zonei euro va începe la ora 16.00 (14.00 GMT) şi va dura până ce vom încheia negocierile cu Grecia", a precizat Tusk pe contul său de Twitter, în contextul în care discuţiile la nivel de miniştri de finanţe din zona euro se reiau duminică dimineaţă, după ce au fost suspendate cu o zi în urmă în lipsa unui consens.

• NATIONAL

• Masuri fără precedent ale procurorilor. Nimeni nu mai iese din tara!

Lupta anticorupţie a căpătat deja valentele unui adevărat război de gherila. In care, in ciuda presiunilor tot mai intense la care sunt supuşi de mare parte a clasei politice si a miliardarilor abonaţi la afacerile cu statul, procurorii nu doar ca nu dau niciun pas înapoi, dar caută noi soluţii pentru a contracara aceasta contraofensiva. Procurorii tocmai se pregătesc sa schimbe radical strategia anchetelor efectuate, urmând a cere in instanţă, prioritar, interdicţia părăsirii tarii pentru suspecţii bănuiţi ca vor sa plece pentru a-si plasa banii negri in afaceri legale, pe teritoriul Marii Britanii. Iar cum pe "lista neagra" a procurorilor pare sa se afle câteva sute bune de persoane, putem spune ca graniţele vor fi pur si simplu închise. Cel puţin pentru toţi cei implicaţi in dosarele de mare corupţie.

• Dragnea joaca pe mana lui Iohannis

In războiul cu parlamentarii puterii, preşedintele Klaus Iohannis si-a găsit un aliat mai puţin obişnuit. Este vorba de social-democratul Liviu Dragnea, care susţine ca şeful statului a procedat bine in momentul in care a cerut reexaminarea legii care acorda pensii speciale deputaţilor si senatorilor. "Când iei categorii sociale, una cate una, si le iei separat, orice măsura buna, necesara pentru o anumita categorie, generează tensiuni in alta parte si cred ca si asta cu pensiile trebuie discutata in pachetul complet care sa fie rezultatul unor dezbateri clar asumate, limpezi, in care sa participe toţi actorii sociali, Ministerul Muncii, de Finanţe, Administraţiei, Educaţiei, etc", a explicat Liviu Dragnea.

• Guvernul da liber la evaziune pana după alegerile din 2016

După ce s-au repezit sa-i calce in picioare pe "marii" evazionişti din covrigarii si saormarii, guvernanţii si-au dat seama ca mai mult pierd, decât câştiga prin închiderea activităţii micilor comercianţi, aşa ca au schimbat tactica. O serie de masuri fiscale ce ar fi trebuit sa fie implementate încă din acest an s-au "mutat" in 2016, iar cele care urmau sa fie aplicate de anul viitor - când sunt alegeri locale si parlamentare - au fost amânate pentru 2017. Ministerul Finanţelor Publice a postat pe site-ul sau un nou set de proiecte de modificare a legislaţiei fiscale, menite sa amâne lupta decisiva cu evaziunea din Romania. In Ordonanţa de urgenta a Guvernului 91/2014 sunt prevăzute anumite termene pentru implementarea unor masuri legate de aparatele de marcat electronice, dar Ministerul Finanţelor Publice vrea sa le prelungească.

• PUTEREA

• Raport ONU, concluzie surprinzătoare: Românii vor fi mai puţini, dar mai bogaţi

În cel mai recent raport publicat cu prilejul Zilei Mondiale a Populaţiei (11 iulie), Organizaţia Naţiunilor Unite (ONU) prognozează că, până în anul 2100, populaţia planetei va fi de 11 miliarde locuitori, faţă de 7,3 miliarde în prezent. Aceasta ar însemna că, în doar 150 de ani, omenirea s-a cvadruplat. România se numără, însă, printre puţinele ţări având o populaţie în declin. Migrarea populaţiei din estul Europei spre Vestul mai bogat, în special după lărgirea Uniunii Europene, a schimbat tendinţele demografice pe termen mediu în cele două zone. Astfel, dacă în urmă cu 20 de ani se înregistra un spor al populaţiei în Est şi un declin în Vest, în prezent lucrurile stau exact pe dos. Estimările experţilor ONU arată că veniturile pe cap de locuitor se vor majora în ţările din centrul şi estul Europei, implicit în România. Explicaţia ar fi redistribuirea aceloraşi resurse între un număr redus de persoane.

• ROMANIA LIBERA

• Mişcare disperată a lui Ponta: Se retrage de la şefia PSD

Premierul Victor Ponta a anunţat duminică, printr-o scrisoare adresată liderilor social-democraţi şi postată pe Facebook, decizia de "a nu mai ocupa nicio funcţie de conducere" în PSD până în momentul în care îşi va demonstra nevinovăţia faţă de acuzaţiile care îi sunt aduse în justiţie. Decizia a fost anunţată în contextul în care Victor Ponta este aşteptat la DNA, după ce câteva săptămâni a evitat să se vadă cu procurorii, alegând să plece în Turcia pentru o operaţie care putea fi realizată şi în România. În mai multe intervenţii telefonice la emisiunile de ştiri de duminică, Rovana Plumb a declarat că retragerea lui Ponta de la şefia PSD este temporară şi că ea va asigura conducerea prin prelungirea mandatului de preşedinte interimar al PSD care i-a fost încredinţat după plecarea lui Victor Ponta în Turcia.

• Grecia sfâşie Europa pe linii ideologice

Maratonul angajat sâmbătă de Eurogroup pentru reluarea dialogului între Atena şi partenerii săi europeni a prelungit marea busculadă. Summitul UE de duminică a fost anulat şi dezbaterile asupra crizei Greciei s-au limitat la liderii zonei euro, pe fondul unor divergenţe majore. Preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, a anunţat duminică anularea summitului UE prevăzut pentru seară asupra crizei elene, acesta fiind înlocuit de altă reuniune, limitată la liderii zonei euro, pentru discutarea unei eventuale salvări financiare a ţării, condiţie a menţinerii ei în zona monedei unice. Discuţiile la nivelul miniştrilor de Finanţe ai zonei euro (Eurogroup) s-au reluat ieri la ora 11.00, după ce fuseseră suspendate în ajun din cauza lipsei de consens după nouă ore de negocieri tensionate. Vice-preşedintele Comisiei însărcinat cu moneda unică, letonul Valdis Dombrovskis, estima că "este foarte puţin probabil" ca miniştrii să se înţeleagă asupra deciziei deschiderii de negocieri de fond pentru un nou plan de ajutor financiar pentru Atena.

• Cât ne-ar putea costa Grexit-ul

Germania şi Finlanda îşi doresc o Grecie în afara zonei euro. Cel puţin temporar. Adoptarea unei monede proprii de către această ţară ar aduce pierderi importatorilor şi exportatorilor români din cursul de schimb, arată Mihai Ionescu, secretarul general al Asociaţiei Naţionale a Exportatorilor şi Importatorilor din România (ANEIR). "Se vor scumpi toate produsele alimentare şi nealimentare pe care le aducem din Grecia", a declarat, pentru România liberă, Mihai Ionescu. Acesta arată că Grexit-ul ar întări dolarul în raport cu euro. "Dacă dolarul creşte, marii procesatori de ţiţei de la noi ar mări imediat preţul carburanţilor, chiar dacă petrolul se va ieftini pe plan mondial. Dovada - până acum preţul carburanţilor nu a scăzut, cotaţia barilului a scăzut", susţine reprezentantul ANEIR. De asemenea, situaţia din Grecia a determinat o creştere a costurile de împrumut ale României. Pe de altă parte, un raport ING Bank arată că o înrăutăţire a situaţiei din Grecia ar putea costa statul român câteva miliarde de euro.

• ZIARUL FINANCIAR

• Cine este de vină: cel care ia bani sau cel care dă bani? Asemănări între criza Greciei şi ce se întâmplă în sistemul bancar românesc

Criza din Grecia a împărţit lumea în două, şi la ei, şi la noi. O tabără spune că nemţii sunt de vină pentru situaţia în care au ajuns grecii pentru că le-au dat miliarde şi miliarde de euro în perioada de boom economic, ştiind că niciodată grecii nu îi vor putea da înapoi, pentru că nu vor avea de unde, având în vedere structura economiei şi istoria lor, de a fura bani. În acest fel nemţii au ştiut unde se va ajunge şi că grecii vor fi în genunchi, fiind totul doar o chestiune de timp. La polul opus, cealaltă tabără spune că grecii sunt de vină pentru că au luat banii, că s-au întins mai mult decât le ajungea plapuma, că au dat banii pe iahturi şi vile în loc să investească în ceva productiv etc. Aşa că acum sunt buni de plată şi trebuie să-şi vândă din casă pentru a plăti din datorii. Fără milă! Dacă nu sunt presaţi din toate părţile, executaţi cu portăreii, grecii vor face la fel data viitoare. Iar ca să nu se întâmple şi la alţii, este bine ca Grecia să fie dată exemplu.

• Revoltă împotriva Germaniei. "Grexitul ar fi o catastrofă pentru toată Europa"

Băncile greceşti sunt considerate deja în moarte clinică şi în lipsa unui sprijin financiar consistent de 25 de miliarde de euro vor fi spulberate. Criza grecească dezlănţuie atacuri politice fără precedent nu doar asupra Greciei, ci şi asupra Germaniei, cea mai mare eco­nomie europeană şi forţa care până acum şi-a impus doc­trina economică pe continent. În timp ce problemele fără sfârşit ale Greciei expun cât de divizată este Europa, băn­cile greceşti din Grecia au ajuns în moarte cli­nică şi se vorbeşte deja de planuri de re­structurare care ar cuprinde vânzarea sub­si­diarelor din Europa de Est, Turcia şi Cipru şi, în scenariul extrem, forţartea acţionarilor şi chiar a deponenţilor să suporte pierderi. Băncile pierd depozite de 100 de milioane de euro pe zi cu toate că de două săptămâni retragerile sunt restricţionate. Oficialii de la Atena au declarat că restricţiile de capital vor fi menţinute cel puţin două luni.

• Statistica la zi. Inflaţia a dat în deflaţie, exporturile cresc cu 5%, iar producţia industrială cu 2%

Indicatorii statistici continuă să "arate bine" la mijlocul unui an de la care se aşteaptă startul decisiv pentru un nou ciclu de creştere economică: inflaţia este sub zero, pentru prima dată în ultimii 25 de ani, dar nu este "deflaţie", exporturile cresc, chiar dacă sub importuri, producţia industrială avansează, deşi mai încet decât anul trecut. După datele bune care vin din consum (un avans de 4% al cifrei de afaceri în comerţul cu amănuntul, la cinci luni) sau din construcţii, unde creşterea a fost în ianuarie - aprilie de 12% an/an, datele INS privind evoluţia producţiei industriale arată o creştere de 2,2% în primele cinci luni din 2015, comparativ cu perioada similară a anului trecut. Nu este un avans la fel de mare precum cel înregistrat în 2014, în primele cinci luni, dar este creştere şi, când vorbim despre industrie, evoluţia este importantă având în vedere că industria contribuie cu 25% în medie, anual, la formarea PIB, faţă de o medie de 15% în UE. Totuşi, producţia industrială a scăzut în mai pentru a doua lună consecutiv cu un ritm lunar de 0,1%.