REVISTA PRESEI 14.07.2015

• ADEVARUL

• Guralivul Ponta a uzat la DNA de dreptul la tăcere

Procurorii anticorupţie au pus sechestru pe averea premierului Victor Ponta, care a fost chemat luni la sediul DNA pentru a i se aduce la cunoştinţă acest lucru, dar şi că s-a pus în mişcare acţiunea penală împotriva sa. Mai exact, acesta nu mai este suspect în dosarul "Turceni-Rovinari", în care este cercetat alături de Dan Şova, ci inculpat. Acuzaţiile: fals în înscrisuri sub semnătură privată, complicitate la evaziune fiscală şi spălare de bani. Victor Ponta nu a fost pus însă sub control judiciar cu toate că în acest moment al cercetărilor anchetatorii puteau lua această măsură. Tot luni, premierul a fost invitat de procurorul de caz să dea explicaţii în legătură cu cele 19 infracţiuni de care este acuzat, dar acesta a refuzat. Nu a stat mai mult pentru că a refuzat să dea declaraţii în faţa procurorilor. Asta în condiţiile în care nu demult declara că "voi merge în faţa procurorului şi a judecătorilor, voi prezenta toate datele pe care nu mi le-a cerut nimeni.

• Umbra lui Putin la Atena: Grecia, călcâiul lui Achile al NATO?

Accentuarea dezacordului dintre Grecia şi UE privind măsurile de austeritate impuse pentru încheierea unui nou program de ajutor financiar de urgenţă a provocat speculaţii referitoare la viitorul statut în cadrul NATO. Unii analişti consideră că poziţia geostrategică a Greciei este deosebit de importantă pentru Alianţa nord-atlantică şi există riscul ca Rusia să profite de criza din Grecia. Secretarul general al NATO nu împărtăşeşte aceste îngrijorări şi dă asigurări că grecii "n-au legat problemele pe care le au cu UE şi euro de puternicul angajament de rămâne membru NATO", adăugând că Atena va rămâne un "aliat apropiat". Problemele economice vor face din Grecia veriga cea mai slabă a NATO. Colapsul economic al Greciei se va repercuta asupra capacităţii de apărare a ţării şi va slăbi flancul sud-estic, crescând îngrijorarea că Rusia nu va pregeta să profite de această situaţie.

• Demisia lui Ponta deschide războiul pentru şefia PSD

Anunţul suspendării lui Victor Ponta a scos la iveală şi jocurile de culise pe care le încearcă liderii PSD pentru a pune mâna pe conducerea partidului. Pasul înapoi făcut de Victor Ponta le-a deschis noi orizonturi rivalilor săi din partid, Liviu Dragnea şi Valeriu Zgonea. De cealaltă parte, nici Ponta nu s-a culcat pe o ureche şi îşi joacă ultima carte. Victor Ponta s-a suspendat din partid, însă rămâne în continuare în fruntea Guvernului, poziţie care îi lasă loc de manevră în interiorul coaliţiei de guvernare, obiectivul său fiind înlăturarea vicepremierului Gabriel Oprea de la Guvern şi ruperea alianţei cu UNPR, potrivit unor surse de la vârful PSD. Condamnarea în primă instanţă în dosarul "Referendumul" îi încurcă puţin lui Liviu Dragnea planul său de a ajunge în fruntea PSD, mai ales că şi-a dat demisia din a doua poziţie în partid. Dragnea are însă un plan de rezervă. Potrivit unor surse din PSD, Dragnea va încerca să-l instaleze la şefia PSD, în locul Rovanei Plumb, pe Andrei Dolineaschi, secretarul general al PSD,

• S-a dat startul înscrierilor la facultate

La majoritatea universităţilor s-a dat încă de zilele trecute startul la înscrierea pentru admitere. Însă dacă anul trecut pe vremea asta la uşile secretariatelor erau cozi interminabile încă din primele zile, anul acesta tinerii par că se gândesc mai mult la ce-şi doresc pe viitor. Spre exemplu, în 2014 la Academia de Studii Economice din Bucureşti s-au înscris, în primele două zile, peste 2.000 de candidaţi. Anul acesta, tinerii nu s-au mai înghesuit nici la ASE, dar nici la celelalte universităţi. Întrebaţi de ce aleg o facultate sau alta, cei mai mulţi dintre candidaţi spun că unul dintre principalele lor obiective este să se angajeze pe salarii mari. Din păcate, nu toate domeniile universitare asigură accesul într-o industrie bine plătită, dar sunt câteva spre care se pot orienta tinerii care vor independenţă financiară încă de la începutul carierei. Este vorba de industria petrolieră, de industria tutunului, de telecomunicaţii şi IT şi finanţe-bănci.

• Ponta: sub acest Guvern, România este pe locul întâi în Europa la creştere economică

Premierul Victor Ponta a fost invitat, aseară, începând cu ora 21.30, la Antena 3. Ponta a vorbit despre decizia de a se retrage temporar din funcţia de preşedinte al PSD, dar şi despre efectele gestului său asupra coaliţiei de guvernare şi asupra PSD. "Rămâne faptul că sub acest Guvern, România este pe locul întâi în Europa la creştere economică. Şi uite, am terminat autostrada înaintea vecinilor maghiari şi a costat mai puţin. Sub guvernarea mea, nici un pensionar nu poate să spună "domnul Ponta mi-a tăiat un leu din pensie. Voi susţine întotdeauna pe cineva care a candidat ca USL şi va susţine programul meu. L-aş suţine pe Călin Popescu Tăriceanu. Nu vreau să înceapă speculaţiile. Domnul Tăriceanu e un preşedinte de Senat foarte bun şi onorabil. Dar să nu credeţi că am ajuns la concluzia că numai eu pot fi prim-ministru. Dar predarea pe tavă către cei care au distrus România ar fi o trădare. Iar dacă cei care sunt acum în PNL au trădat, e păcatul lor", a spus Ponta

• Iohannis şi marea problemă a românilor din Spania: dubla cetăţenie

În vizita de două zile la Madrid, preşedintele Klaus Iohannis a fost primit de Regele Felipe al VI-lea şi de premierul Mariano Rajoy. Dacă întâlnirea cu monarhul spaniol a fost strict o chestiune diplomatică, întâlnirea cu premierul a adus pe masa discuţiilor o problemă la zi pentru românii din Spania, cea mai mare comunitate de străini din ţara iberică. Chestiunea arată în felul următor: mulţi români ajunşi în Spania la începutul anilor 2000 vor acum, pe lângă cetăţenia română, şi cetăţenie spaniolă, însă se lovesc de legislaţie. Constituţia Spaniei spune că Guvernul de la Madrid poate semna acorduri de dublă cetăţenie "doar cu statele cu care are legături istorice". Formularea destul de vagă din Constituţie este completată de Codul Civil spaniol, care explică ce însemană legături istorice: ţări care au fost colonii (ţările din America Latină plus Guineea Ecuatorială şi Filipine) şi state care vorbesc limba spaniolă sau portugheză.

• Codul Fiscal, piatra de moară a Guvernului în relaţia cu partenerii externi

Acordul preventiv încheiat de România cu organismele financiare internaţionale se află marţi pe masa miniştrilor de Finanţe din Uniunea Europeană în cadrul Consiliului ECOFIN, reuniunea fiind, practic, ultima şansă a Guvernului de la Bucureşti de a primi girul comunitar asupra Codului Fiscal, care prevede mari reduceri de taxe din 2016. De asemenea, întâlnirea va fi momentul-cheie în privinţa reformelor structurale negociate şi apoi întârziate de către Guvern în ultimii doi ani, în special cele din energie şi transporturi. Mai exact, Comisia Europeană va prezenta un raport privind progresele României în cadrul acordului, care expiră în acest an, iar miniştrii de Finanţe vor decide dacă ţara noastră a respectat promisiunile pe care le-a făcut în anul 2013. Ţara noastră a convenit în acel moment un acord preventiv în valoare de 4 miliarde de euro cu Comisia Europeană şi Fondul Monetar Internaţional (FMI).

• BANCHERUL

• Aproape 23.000 de romani au depozite bancare de cate 1 milion de lei fiecare

Numărul milionarilor cu depozite in băncile romaneşti a scăzut pentru prima data in al doilea trimestru din acest an, după şapte trimestre consecutive de creştere, arata ultimele date ale Fondului de Garantare a Depozitelor in Sistemul Bancar (FGDB), instituţia care garantează depozitele cu valori de pana la 100.000 de euro ale romanilor la un număr de 30 de bănci persoane juridice romaneşti plus cooperativa de credit Creditcoop, depozitele din cele noua sucursale ale băncilor străine fiind garantate de fondurile din tarile de origine, in aceeaşi limita, daca este vorba de bănci europene. Deşi numărul persoanelor fizice cu depozite de peste 100.000 de euro a scăzut, valoarea sumelor din conturile acestora a crescut: de la 21,6 miliarde lei in martie la 21,9 miliarde lei in iunie 2015, aşadar cu 300 de milioane de lei. Concret, la finalul lunii iunie erau înregistrate 22.702 persoane fizice cu depozite de peste 100.000 de euro in cele 30 de bănci româneşti, cu 484 mai putini decât in luna martie.

• Scoaterea la vânzare a băncilor greceşti din Romania ar putea fi accelerata de criza din Grecia

Înrăutăţirea situaţiei băncilor greceşti, închise de doua săptămâni, precum si condiţiile impuse de autorităţile europene pentru încheierea unui nou acord pentru salvarea Greciei de la faliment ar putea determina autorităţile din Atena sa accelereze procesul de vânzare a subsidiarelor băncilor străine, pentru a face rost de banii necesari in vederea achitării datoriilor. Piraeus Bank Romania a fost scoasa deja la vânzare, conform ultimelor informaţii publicate înainte de izbucnirea crizei, iar despre celelalte trei instituţii de credit cu capital grecesc - Alpha Bank, Bancpost si Banca Românească - se discuta încă de la precedenta criza din 2012 despre posibile fuziuni sau achiziţii, după ce autorităţile europene le-a impus sa urmeze un plan de restructurare si de reducere a expunerilor, plan care se pare ca a rămas in urma, la fel ca restul reformelor economiei greceşti. Acum, soarta băncilor greceşti pare pecetluita, in condiţiile in care băncile-mama vor fi din nou salvate de autorităţile europene prin recapitalizare, ele fiind deja sub controlul statului, ceea ce înseamnă ca subsidiarele din străinătate ar putea fi scoase rapid la vânzare, pentru a acoperi o parte din pagube.

• CURENTUL

• Sechestratul - de Tia Şerbănescu

În declaraţia de abdicare (pe FB), premierul scrie că nu vrea ca problemele sale la DNA "să afecteze partidul" - ci numai ţara, ca premier - şi că nu va candida nici la viitorul Congres dacă până atunci nu-şi dovedeşte nevinovăţia în justiţie - care luni dim. l-a şi inculpat în dosarul Şova punându-i averea sub sechestru. În consecinţă, lupta între PSD şi PNL va căpăta un caracter feminin: dnele Plumb şi Gorghiu vor asigura spectacolul necesar unei scene politice golită de vedete şi ajunsă acum la a doua distribuţie. Premierul s-a şi văzut intrat în istorie: "pentru prima dată în istorie, România e conectată la UE prin autostradă". Intrarea în istorie măsoară 10 km. Scurtă. Unii comentatori sunt convinşi că pasul înapoi al lui Ponta e făcut doar pentru a-şi lua elan pentru marele salt. Aşa fac saltimbancii. Şi dl. Băsescu crede că acum există "nişte anomalii în ultimele luni cărora statul trebuie să le pună capăt". E vorba de cătuşe: "sunt nişte doamne şi domni care se excită când văd cătuşe". Incitată de ele, dna Udrea scrie cartea "72 de zile în cătuşe". Ei, n-a stat 72 de zile în cătuşe (ci numai pe drumurile la instanţă) dar sună artistic: când o auzi, zici că-i Prometeu încătuşat.

• CURIERUL NATIONAL

• Afacerile angrosiştilor au urcat în primele 5 luni din acest an cu 1%

Firmele din comerţul en-gros "învârt" anual 20% din cifra de afaceri totală din economie. În luna mai 2015, afacerile angrosiştilor români au scăzut faţă de luna precedentă atât ca serie brută cu 2,9%, cât şi ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate cu 0,1%, a transmis luni Institutul Naţional de Statistică. Cumulat, pe primele 5 luni, cifra de afaceri din comerţul cu ridicata, cum mai e numit comerţul en-gros, a crescut faţă de perioada 1.I - 31.V.2014, atât ca serie brută cu 0,7%, cât şi ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate cu 1,4%. În comerţul en-gros sunt angajate 51.645 de firme cu circa 308.000 de angajaţi. Firmele din comerţul en-gros "învârt" anual 240 de miliarde de lei (20% din cifra de afaceri totală din economie).

• Ponta, acuzat de spălare a banilor

Procurorii anticorupţie au început ieri urmărirea penală faţă de premierul Victor Ponta, acuzat de nu mai puţin de 17 infracţiuni de fals în înscrisuri sub semnătură privată, complicitate la evaziune fiscală în formă continuată şi spălare de bani, în dosarul în care este cercetat şi Dan Şova. În ordonanţa procurorilor se arată că, în cauză, există date şi probe din care rezultă suspiciunea rezonabilă că o parte însemnată din sumele obţinute de către SCA "Şova şi Asociaţii" de la cele două complexuri energetice (Turceni şi Rovinari) a fost destinată exclusiv interesului personal al lui Şova Dan-Coman şi a persoanelor din sfera sa relaţională. La data de 6 mai 2015, în contextul documentării, de către procurori, a aspectelor privind relaţiile contractuale ale societăţii de avocatură SCA "Şova şi Asociaţii", s-a dispus predarea, de către autoritatea fiscală competentă, a tuturor înscrisurilor existente privind actele de inspecţie fiscală efectuate la Cabinetul de Avocat "Ponta Victor Viorel".

• Telekom încă speră să scape de activele imobiliare ale fostei Romtelecom

Telekom speră să scape de cât mai multe active imobiliare ale fostei Romtelecom şi a prelungit termenul-limită pentru depunerea ofertelor de cumpărare sau de închiriere pentru 24 de imobile, potrivit unui anunţ al grupului german. "Telekom Romania Communications prelungeşte până la 17 august termenul-limită pentru depunerea ofertelor pentru pachetul de 24 de proprietăţi imobiliare scoase la vânzare şi reînchiriere. Până la 17 august, entităţile interesate pot depune oferte pentru pachetul de proprietăţi imobiliare ale Telekom Romania Communications scoase la vânzare, urmate de închirierea parţială a acestora. Pachetul complet cuprinde 24 de proprietăţi din Bucureşti şi alte şapte oraşe: Bacău, Constanţa, Oradea, Ploieşti, Râmnicu Vâlcea, Sibiu şi Timişoara. Întregul pachet are o suprafaţă utilă totală de 46.500 mp şi un preţ de pornire de aproximativ 26,3 mil. euro, fără TVA.

• EVENIMENTUL ZILEI

• Au început reparaţiile la vila preşedintelui Iohannis

Reşedinţa în care a locuit Traian Băsescu în timpul mandatelor de preşedinte al României, şi în care urmează să stea actualul şef de stat, Klaus Iohannis, "a devenit", brusc, o clădire în pericol de prăbuşire. Timp de 10 ani, nimeni n-a adus în discuţie ideea că vila ar avea probleme. Încet, dar sigur, lucrările la Vila Lac 3 au început. Săptămâna trecută, Traian Băsescu, fostul preşedinte al României, vorbea, într-o postare pe Facebook, despre faptul că se vor investi două milioane de euro în vila lui Iohannis. Fostul şef de stat a spus că vila în care a locuit şi el a fost declarată în pericol de prăbuşire după ce s-a mutat. "A fost declarată în pericol de prăbuşire după ce am plecat eu. Cât am fost, mi s-a spus că e sigură vila. Să poată face renovări după noile instrucţiuni, a fost declarată nesigură la cutremur. Ar trebui condamnaţi toţi cei care m-au ţinut pe mine 10 ani într-o vilă nesigură".

• Cum a devenit Liviu Dragnea unealta Binomului SRI-DNA în Operaţiunea Lichidarea PSD

Lesne de văzut că un mijloc de presiune asupra lui Victor Ponta dinspre Coaliţia Klaus Iohannis, PNL, Binomul SRI-DNA şi Reţeaua Binomului din presă îl constituie teza frămîntărilor din PSD. Ţinta nu e Ponta, nici măcar Guvernarea PSD. Ţinta e PSD, a cărei lichidare e cerută pe faţă de Reţeaua SRI-DNA din presă. În ultimele zile, Coaliţia anti-Ponta şi-a găsit omul în PSD. Se numeşte Liviu Dragnea. Liviu Dragnea caută din răsputeri să rupă Coaliţia de Guvernare prin exagerarea politicii duse de UNPR. Liviu Dragnea destabilizează PSD cerînd declanşarea succesiunii lui Victor Ponta. La DNA dosarele sale rup prin greutatea lor sertarele închise ale procurorilor în aşteptarea Ordinului pe Unitate. E greu de presupus că un tip lucid ca el îşi imaginează că-i va lua locul lui Victor Ponta. Liviu Dragnea a acceptat să cînte cum îi spune Binomul SRI-DNA în schimbul făgăduielii că la a doua instanţă va fi achitat în Dosarul Referendumului şi că nici un alt dosar nu va ieşi din sertarele Codruţei Kovesi.

• Tsipras a fugit de Dracu' şi a dat peste Maică-sa

Inflexibila Angela Merkel a făcut ca Summit-ul UE să-i impună Greciei condiţii mai draconice decât cele respinse prin referendum. Alexis Tsipras s-a întors în Grecia zdrobit. Toate promisiunile sale anti austeritate, cu care a câştigat alegerile în ianuarie, şi toate iluziile pe care le-a vânturat grecilor, că referendumul îl va ajuta să obţină un acord mai bun, s-au spulberat. Potrivit deciziilor luate după un maraton de 17 ore de negocieri, liderii din Zona Euro au acceptat să acorde Greciei un al treilea ajutor financiar, în valoare de 82 - 86 de miliarde de euro, pe trei ani. În această sumă sunt incluse şi cele 25 de miliarde necesare recapitalizării băncilor. Banii vor fi vărsaţi prin Mecanismul European de Stabilitate, girat de cele 19 state din Zona Euro, dar şi de FMI, pe care Grecia voia să-l scoată din ecuaţie, însă nu a reuşit. În ciuda lui Tsipras, despre care observatorii europeni spun că "s-a bătut pentru fiecare punct", cea mai mare victorie a Greciei este o promisiune de "reprofilare a datoriei", cu "prelungirea scadenţelor şi renegocierea dobânzilor", potrivit lui François Hollande.

• Statele Unite intenţionează să antreneze trupele ucrainene, din toamnă

Statele Unite intenţionează să antreneze trupe ucrainene la toamnă după încheierea unui prim program de antrenament pentru trupele Ministerului de Interne ucrainean, informează AFP. "Vom termina până la 15 noiembrie antrenamentul" celor trei batalioane ale Ministerului de Interne ucrainean în tabăra Iavoriv din vestul ţării, a declarat, luni, la Washington generalul Ben Hodges, unul din şefii militari americani în Europa, relatează Agerpres. Statele Unite intenţionează apoi să antreneze militari ce depind de Ministerul Apărării ucrainean, dar "decizia finală nu a fost luată", a spus generalul într-o conferinţă de presă la Pentagon. Antrenamentul se va concentra pe activităţi tactice de bază, mai ales tehnici de a apăra viaţa soldaţilor şi operaţiuni în mediu foarte disputat, potrivit generalului. "Acesta este un mijloc foarte eficient de a-i ajuta pe ucraineni şi arăta că suntem cu ei", a subliniat generalul Hodges.

• JURNALUL NATIONAL

• Victor Ponta: Dacă îmi dau demisia, ar fi o trădare a celor care m-au votat

Victor Ponta, invitat la emisiunea Sinteza Zilei, de la Antena 3, vorbeşte despre retragerea sa de la conducerea PSD şi despre ancheta DNA. Premierul a povestit că discuţia cu procurorul, care se ocupă de dosarul său, a fost una scurtă iar acesta din urmă a dispus o expertiză financiar-contabilă. Ponta şi-a exprimat încrederea că în urma expertizei va rezulta că nu a produs niciun prejudiciu şi şi-a pus la dispoziţie un apartament pentru impunerea sechestrului. Despre USL Victor Ponta a declarat că o componenta a a lianţei a fost cea de luptă cu un regim, cu Traian Băsescu, şi a fost o bătălie pe care o perioadă a câştigat-o dar, ca orice victorie, nu e una definitivă. O altă componentă de care a răspuns direct: este partea de guvernare a ţării. După trei ani şi jumătate, s-a declarat mulţumit de lucrurile pe care le-a realizat. Oamenii şi-au primit pensiile şi salariile înapoi.

• Gabriel Oprea: Premierul Ponta nu şi-a exprimat sub nicio formă intenţia de a demisiona din fruntea Guvernului!

Vicepremierul Gabriel Oprea a declarat, luni, la plecarea de la şedinţa coaliţiei de guvernare, că premierul Victor Ponta nu şi-a exprimat sub nicio formă intenţia de a demisiona din fruntea Guvernului, iar alianţa va funcţiona în continuare. "Mergem în continuare în coaliţie", a spus Oprea, adăugând că lucrurile s-au clarificat în cadrul alianţei. Întrebat dacă Ponta şi-a exprimat la şedinţă intenţia de a demisiona din funcţia de prim-ministru, Oprea a replicat: "Sub nicio formă!". Chestionat asupra faptului că a plecat primul de la şedinţa coaliţiei, Oprea a spus că întâlnirea s-a terminat.

• NATIONAL

• De DNA ti-e frica, de DNA nu scapi! Miniştri ai Guvernul Ponta, cercetaţi pentru pasivitate

Pana acum, nenumăraţi demnitari intraseră deja in malaxorul justiţiei, acuzaţi fiind de abuz in serviciu, după ce au atribuit, pe propria semnătură sau prin intermediari, contracte pe bani publici. Iată însă ca lucrurile s-au schimbat radical, acum intrând in vizorul DNA nu doar miniştri care au atribuit diverse contracte, dar si cei care au refuzat sa semneze si sa permită astfel investiţii, chiar private. Iar noile anchete au debutat, susţin sursele noastre, după ce mai mulţi importanţi oameni de afaceri, unii dintre ei chiar având in spate giganţi economici occidentali, au ajuns la exasperare, după ce membri ai Cabinetului Ponta au refuzat sa le permită realizarea unor investiţii. Pretextând de fiecare data, fie si neoficial, "frica de DNA"...

• Pierdem finanţări UE de 3,3 miliarde de euro din cauza anchetelor

Tara noastră va beneficia de fonduri europene de aproape 9,5 miliarde de euro , iar banii vor fi investiţi in proiecte de mediu, energie si transporturi, prin Programul Operaţional pentru Infrastructura Mare al României pentru perioada 2014 - 2020. Acesta reprezintă aproape jumătate din cele 23 de miliarde de euro alocate tarii noastre prin politica de coeziune a UE. Luând in calcul si cofinanţarea de la bugetul naţional, rezulta peste 11,8 miliarde de euro alocaţi creşterii economice. Romania are proiecte finanţate din bani europeni, aferente exerciţiului financiar 2007-2013, care sunt blocate din cauza anchetelor. "Pe 2007-2013 avem programe de 3,3 miliarde de euro care sunt blocate in urma diverselor anchete si pe care s-ar putea sa-i pierdem, daca nu reuşim pana in decembrie sa avem rezultatul acestor anchete", a avertizat premierul Victor Ponta.

• Leul, mai puternic in urma acordului UE cu Grecia

Liderii zonei euro au ajuns, ieri dimineaţa, la un acord unanim in ceea ce priveşte salvarea Greciei, dar mai rămâne ca si autorităţile si Parlamentul de la Atena sa pună in practica, exact si la timp, programul de reforme dure. Acordul a influenţat pozitiv si bursele europene, dar si leul a avut de câştigat, moneda noastră apreciindu-se notabil, in vreme ce aurul s-a ieftinit. Semnarea acordului a fost benefica pentru bursele europene, actiunile marilor companii europene crescând, ieri, puternic.

• PUTEREA

• În timp ce Tăriceanu se ceartă cu Oprea. Tandemul Dragnea-Oprişan, împotriva lui Ponta

Calmul aparent pe care îl afişează liderii PSD şi cei ai coaliţiei de guvernare este doar faţada sub care cazanul ambiţiilor dă în clocot. Încă odată, declaraţiile ne dau tabloul mai clar al luptei interne care se duce de mult timp între taberele din Partidul Social Democrat. Pe de o parte se regrupează baronii, între care Liviu Dragnea şi Marian Oprişan sunt cei mai importanţi reprezentanţi, şi atacă grupul celălalt, condus de Victor Ponta, care are în spate "bătrânii PSD", între care Ilie Sârbu, socrul premierului, dar şi "copii de suflet" promovaţi de Adrian Năstase, în frunte cu şeful Guvernului, Rovana Plumb, Andrei Dolineaschi, Nicu Bănicioiu, Gabriela Firea şi alţii ca ei. Miza este stabilirea listelor de candidaţi pentru alegerile locale din 2016 şi, în perspectivă, pentru parlamentare, dar şi o posibilă schimbare de premier şi guvern în toamnă, când "nimeni nu ştie ce se va întâmpla", cum spunea Dragnea, dar cu gândul să fie tot al PSD plus aliaţii. De altfel, coordonatorul politic al social-democraţilor este în turneu de mai multe săptămâni prin filiale, unde au loc alegeri interne şi se profilează candidaţii pentru anul viitor.

• Grecia şi UE, happy-end amar de 86 de miliarde de euro

După aproape 17 ore de negocieri neîntrerupte, liderii zonei euro, reuniţi la Bruxelles, au ajuns în dimineaţa zilei de luni la un compromis care evită falimentul Greciei şi ieşirea ţării din spaţiul monedei euro. Ca să nu mai vorbim de faptul că a fost astfel dezamorsată cea mai gravă criză cu care s-a confruntat UE în întreaga sa istorie. Soluţia politică găsită de liderii zonei euro este însă doar preambulul. Vor urma alte runde de negocieri care să fixeze toate detaliile noului plan de salvare a Greciei, a cărui valoare ar putea atinge astronomica sumă de 86 de miliarde de euro. Condiţiile impuse Atenei sunt însă dintre cele mai dure, multe dintre prevederi fiind chiar mai drastice decât cele respinse de greci la referendumul de săptămâna trecută. Acest lucru probabil că îi va face pe mulţi dintre cei care au votat "OXI" să se simtă dezamăgiţi, şi chiar umiliţi. Deja, în rândurile Syriza, partidul de extremă stânga aflat la guvernare, se face tot mai des auzit cuvântul "capitulare", iar ziarele care apar la Atena se pronunţă toate, într-un neaşteptat consens, împotriva termenilor acordului.

• OPEC vede o piaţă a petrolului echilibrată în 2016

Piaţa mondială a petrolului ar trebui să fie mai echilibrată anul viitor deoarece China şi statele în curs de dezvoltare şi-au majorat consumul de ţiţei, în timp ce furnizarea gazelor de şist din America de Nord şi din alte regiuni a crescut într-un ritm mai lent, se arată în raportul lunar al Organizaţiei Statelor Exportatoare de Petrol (OPEC). Cererea mondială de ţiţei va creşte cu 1,34 milioane de barili pe zi (bpd) în 2016, faţă de un avans de 1,28 milioane de barili pe zi anul acesta. Anul viitor, cererea pentru ţiţeiul produs în statele membre OPEC se preconizează a creşte cu 860.000 bpd, la 30,07 milioane bpd. Luni, cotaţia barilului de petrol Brent cu livrare în luna august era în scădere cu 1,24 dolari, până la 57,49 dolari, în timp ce la bursa New York Mercantile Exchange (Nymex), cotaţia barilului de ţiţei light sweet crude (WTI) era în scădere cu 0,91 dolari, până la 51,83 dolari.

• Mark Mobius renunţă la conducerea Templeton Emerging Markets

Celebrul investitor Mark Mobius a anunţat că renunţă la poziţia de lead manager al fondului de investiţii Templeton Emerging Markets, predând ştafeta, după 26 de ani în care a condus fondul de 1,6 miliarde de lire sterline. Începând cu data de 1 octombrie 2015, Mark Mobius, 78 de ani, va fi succedat în funcţie de Carlos Hardenberg, dar va rămâne în continuare în echipa care se ocupă de managementul portofoliului fondului. Mark Mobius este totodată şi preşedinte executiv al companiei americane Franklin Templeton Investments, administratorul Fondului Proprietatea.

• ROMANIA LIBERA

• Soarta lui Ponta, decisă la PSD şi la Curtea Constituţională

Conducerea social-democrată se reuneşte, mâine, în prima şedinţă de după autosuspendarea/demisia lui Victor Ponta din fruntea PSD şi după inculparea în dosarul Rovinari-Turceni. Deşi, aparent, coaliţia încă rezistă, situaţia din principalul partid la putere este mai încrâncenată ca niciodată. Coaliţie va continua în formula actuală, iar Victor Ponta nu are "sub nici o formă" intenţia de a demisiona din fruntea Guvernului. Aceasta a fost concluzia şedinţei de ieri a coaliţiei, desfăşurată la sediul PSD, în prezenţa premierului inculpat. Tot mâine, judecătorii constituţionali discută sesizarea PNL referitoare la votul din 9 iunie din Camera Deputaţilor, prin care a fost respinsă cererea procurorilor anticorupţie în cazul Victor Ponta. Opoziţia a contestat la CCR faptul că nu a fost supusă votului deputaţilor solicitarea DNA privind începerea urmăririi penale, ci hotărârea creionată de Comisia juridică, de respingere a cererii anchetatorilor.

• Grecia s-a predat aproape necondiţionat creditorilor

Cacealmaua greacă s-a încheiat cu "sec", iar prim-ministrul Alexis Tsipras a pierdut. După 22 de ore de nego­cieri, liderii statelor zonei euro au ajuns la un acord privind acordarea celui de-al treilea pachet de ajutor financiar în valoare de 86 de miliarde de euro pentru Grecia. Banii vin însă însoţiţi de condiţii stricte în materie de reformă fiscală şi administrativă, reformă la capătul căreia întreaga guvernanţă a Greciei va fi schimbată fundamental. Aflat cu spatele la zid, Tsipras a fost nevoit să cedeze o parte importantă a suveranităţii privind deciziile de guvernare, ceea ce, îi va crea probleme politice la revenirea în ţară. De altfel, aceasta este singura slăbiciune şi marele semn de întrebare al acordului încheiat luni dimineaţă: vor dori şi grecii să susţină programul de reforme pentru a rămâne în Europa? Grecia are câteva date geopolitice care ar face dintr-o eventuală prăbuşire a statului elen o problemă uriaşă pentru siguranţa Europei şi a Occidentului în general.

• ZIARUL FINANCIAR

• La 100 de ani de la Unire, guvernul leagă Ardealul pe autostradă de Budapesta, nu de Bucureşti

Pentru prima dată în istoria lor, Timişoara şi Aradul sunt le­gate de sâmbătă pe auto­stra­dă de o capitală euro­pea­nă, dar nu de cea a României, ţară de care aparţin, ci de cea a Ungariei. Mai mult, în 2016, când urmează să fie terminate şi bucăţile între Timişoara Deva şi Cluj-Sebeş, aproa­pe toate ma­rile oraşe ale Tran­sil­vaniei vor fi legate de Budapesta prin autostradă: Cluj, Sibiu şi nu în ultimul rând Târgu-Mureş din 2017, oraş-capitală a judeţului Mureş, unde populaţia maghiară reprezintă 40%. De la Târgu-Mureş pe autostradă se va putea ajunge la Buda­pesta parcur­gând circa 600 de kilometri în apro­xi­mativ patru ore. Astfel, principalele oraşe al Transilvaniei, cu excepţia Braşovului, vor avea conexiune directă pe autostradă cu Budapesta, nu cu Bucureştiul, în condiţiile în care traversarea Carpaţilor se va face în continuare pe drumuri cu o bandă pe sens.

• Culisele integrării Cosmote cu Romtelecom

Integrarea operaţională a operatorului de telefonie mobilă Cosmote cu ope­ratorul de telefonie fixă Romtelecom, una dintre cele mai complexe operaţiuni de acest tip de pe piaţa locală atât din perspectiva dimensiunii celor două companii (peste 7.000 de angajaţi şi venituri anuale de peste 1 mld. de euro) cât şi a complexităţii acţionariatului (format din gigantul german Deutsche Telekom, grupul elen OTE şi statul român), a generat un "stres enorm" pentru cele două organizaţii, aducând însă, ca orice schimbare, şi oportunităţi pentru angajaţi. Într-un interviu pentru ZF, Anca Georgescu Aladgem, director de HR al grupului Telekom până la 1 iunie, a oferit detalii despre procesul de integrare între cele două companii, care s-a desfăşurat accelerat începând cu anul 2013 şi a culminat cu rebrandingul celor doi oepratori sub brandul Telekom în toamna anului 2015.

• Guvernul grec şi-a predat creditorilor suveranitatea

Premierul grec Alexis Tsipras şi echipa sa de negociatori au acceptat la Bruxelles aproape toate propunerile de reformă şi măsurile cerute de creditorii Greciei pentru a face posibile negocierile pentru cel de-al treilea bailout al ţării, probabil de 86 mld. euro. Parlamentul grec trebuie să adopte până mier­­curi re­forme privind sistemul de impozitare, pensiile şi disciplina fiscală. După cinci luni de autoproclamată revoltă anti austeritate, guvernul grec nu mai poate lua decizii în chestiunile importante fără consultarea şi aprobarea prealabilă din partea instituţiilor europene. De asemenea, Atena este obligată să facă privatizări şi să vândă din activele statului pentru a strânge 50 de miliarde de euro, bani cu care ar urma să fie finanţată rambur­sarea împrumuturilor făcute de la Mecanismul European de Stabilitate şi pentru recapitalizarea sistemului bancar.