REVISTA PRESEI 15.04.2016

• ADEVARUL

• Ministrul Muncii şi-a dat demisia

Ana Costea, ministru Muncii, şi-a dat joi demisia, iar premierul Dacian Cioloş i-a acceptat-o, precizând că în perioada imediat următoare va înainta o propunere preşedintelui Klaus Iohannis, se arată într-un comunicat de presă al Guvernului. "Am acceptat astăzi demisia doamnei Ministru Claudia-Ana Costea, care mi-a fost înaintată în cursul acestei zile. În perioada imediat următoare voi înainta domnului Preşedinte Klaus Iohannis o propunere pentru funcţia de Ministru al Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice", a declarat premierul Dacian Cioloş. Numele ministrului Muncii era vehiculat pe lista viitorilor remaniaţi. Ministrul Muncii îşi dă demisia pentru că premierul nu a acceptat proiectul legii salarizării unitare, finalizat la 10 februarie, varianta financiară cu un impact bugetar brut de 8,5 miliarde de lei pe an, timp de patru ani.

• Primăria Capitalei: Marian Munteanu intră în campanie proslăvind tema ortodoxiei

Marian Munteanu a început să-şi brodeze discursul electoral. După primul interviu în calitate de candidat oficial al PNL la Primăria Capitalei, fostul lider al studenţilor din 1990 pare că se axează în continuare foarte mult pe simbolistică şi mai puţin pe proiecte concrete. Spre exemplu, Marian Munteanu s-a poziţionat încă din prima zi ca un susţinător aprins al Catedralei Mântuirii Neamului, proiect contestat de o parte a societăţii civile pentru opulenţă. "Catedrala Mântuirii Neamului este un monument dedicat eroilor căzuţi în lupte în toată istoria românilor. Ştiţi că are hramul Ziua Eroilor, Înălţarea Domnului. Eu aşa o văd, ca un monument şi ca un reper fundamental al al civilizaţiei noastre creştine care este susţinut şi dorit de majoritatea oamenilor din ţara asta şi care au şi ei dreptul să aibă un asemenea monument şi un asemenea lăcaş în ţara României", a spus Marian Munteanu.

• Teodor Atanasiu, numit şef de campanie al lui Marian Munteanu

Organizaţia PNL a decis, joi, desemnarea lui Teodor Atanasiu drept coordonator al campaniei lui Marian Munteanu pentru Primăria Capitalei. Atanasiu a fost, de asemenea, liberalul care i-a telefonat lui Munteanu pentru a-i propune să candideze din partea PNL. Teodor Atanasiu a fost liberalul responsabil de purtarea discuţiilor cu Marian Munteanu. Atanasiu a fost şi cel care a venit cu Munteanu la şedinţa BPN a PNL, de marţi serară, când fostul lider al studenţilor din Piaţa Universităţii a fost validat şi prezentat oficial drept candidat al liberalilor pentru Capitală.

• Filmele lui Cristi Puiu şi Cristian Mungiu, selectate în competiţie la Cannes

"Sierra Nevada", noul film al regizorului român Cristi Puiu, şi "Bacalaureat", noul film al lui Cristian Mungiu, sunt selecţionate în competiţia oficială a Festivalului de Film de la Cannes, care va avea loc între 11 şi 22 mai. Totodată, filmul "Câini" al regizorului Bogdan Mirică a fost inclus în competiţia secţiunii Un Certain Regard, având şanse şi la premiul Camera d'Or, pentru că este un debut în lungmetraj. Întreaga selecţie a fost comunicată într-o conferinţă de presă ieri, 14 aprilie, la ora 12.00, în prezenţa selecţionerului Thierry Fremaux şi a preşedintelui Pierre Lescure.

• Panama Papers: Aurul de Rovina, ascuns în Insulele Virgine

Exploatarea aurului de la Rovina, din judeţul Hunedoara, se desfăşoară printr-o firmă offshore din Caraibe, iar dosarele "Panama Papers" arată că în spatele acesteia se află miliardarul elveţian Jean Claude Gandur, un om de afaceri controversat, care s-a îmbogăţit tranzacţionând resurse în ţări precum Nigeria, Congo, Gabon, Costa de Fildeş sau Irak, scrie RISE Project. Zăcământul de la Rovina se află la 20 de kilometri de Roşia Montană, iar geologii estimează că în cele trei perimetre care constituie exploatarea se găsesc 180 de tone de aur şi 400.000 de tone de cupru, potrivit sursei citate. Spre deosebire de Roşia Montană, însă, aici resursele se găsesc într-un mineral de cupru diseminat în masa unui corp de porfire. Acestea se pot separa prin metoda flotaţiei, tehnologie care nu foloseşte cianură, aşa cum era necesar la Roşia Montană.

• BBC, despre calvarul familiei Bodnariu în Norvegia

Cazul familiei Bodnariu, care a rămas fără cei cinci copii, luaţi de Barnevernet, a stârnit îngrijorare atât în Norvegia, cât şi în străinătate faţă de practicile instituţiei însărcinate cu protecţia minorilor în ţara scandinavă, transmite BBC într-un reportaj. Protestatari din întreaga lume, dar şi profesionişti de frunte din Norvegia acuză că asistenţii sociali acţionează adeseori prea rapid în a separa copiii de familiile lor, cu prea puţine justificări, mai ales atunci când cel puţin unul dintre părinţi este imigrant, scriu jurnaliştii de la BBC. Pe de altă parte, obţinerea poziţiei Barnevernet în acest caz este imposibilă, deoarece autoritatea norvegiană nu discută cazuri individuale, pentru a proteja intimitatea copiilor şi a evita stigmatizarea lor pe viitor.

• Alegeri SUA 2016. Misterele averii lui Donald Trump

Republicanul Donald Trump, favorit în cursa internă a partidului în vederea obţinerii nominalizării pentru a intra în cursa prezidenţială din Statele Unite, adoră să vorbească despre averea sa. Susţinătorii săi s-au obişnuit să audă "Sunt cu adevărat bogat" şi "Am fost întotdeauna bun la făcut bani". Primul şi cel mai mare semn de întrebare este legat de averea sa, despre care prezidenţiabilul republican susţine că se ridică la peste 10 miliarde de dolari. Diverse instituţii care i-au analizat situaţia financiară au ajuns la concluzii diferite, însă niciuna care să fie cât de cât aproape de afirmaţia magnatului din domeniul imobiliarelor, notează BBC. Potrivit revistei Forbes, averea netă a lui Trump se ridică la 4,5 miliarde de dolari, Wealth-X o estimează la 4,4 miliarde, în timp ce agenţia Bloomberg coboară nivelul la numai 2,9 miliarde de dolari. Diferenţele de estimare sunt cauzate, în special, de faptul că nu toate companiile controlate de magnat sunt listate la bursă.

• Miliardarul care cumpără mii de hectare în România, dar nu le lucrează

Unul dintre bogaţii lumii investeşte în România, de peste 15 ani. Cumpără terenuri agricole pe bandă doar pentru a-şi pune banii la păstrare în active de care este sigur că îşi cresc valoarea, cu fiecare an care trece. În 2001, contele austriac Andreas von Bardeau (descendent al familiei de Habsburg) a găsit "oportunitatea să cumpere teren şi a văzut potenţialul din agricultura din România". În 2002, contele a înfiinţat Bardeau Holding România SRL, ajungând ca în 2015 să deruleze afaceri în agricultură în judeţele Timiş şi Caraş Severin, fiind o societate axată pe producţia de cereale şi achiziţia de terenuri. Cifra de afaceri în 2014 a Bardeau Holding cu un staff redus la doar patru angajaţi este de 15.825.336 de lei. Suprafaţa deţinută în proprietate în 2015 este de 13.590 ha, iar cea luată în arendă de la ADS este de 4.558 ha. De la ţărani, Bardeau Holding a mai arendat alte 4.106 ha. Deşi deţine suprafeţe vaste, Bardeau nu lucrează efectiv decât 3.300 ha.

• Sanitas demarează proteste începând de săptămâna viitoare

Membrii federaţiei Sanitas, nemulţumiţi de nivelul de salarizare, dar şi de faptul că Guvernul nu a găsit până în prezent o soluţie pentru problemele lor, au decis un calendar de proteste. Aceştia ameninţă cu greva generală. Potrivit unui comunicat de presă, protestele vor începe săptămâna viitoare, începând cu pichetarea prefecturilor, însă calendarul prevede chiar şi declanşarea grevei generale, dacă până în luna iunie nu vor fi luate măsurile solicitate de ei. Decizia a fost luată în urma întrunirii Consiliului Naţional, întâlnire care a avut loc joi. Săptămâna viitoare vor fi organizate pichete la sediile prefecturilor, iar în perioada 9 - 13 mai acţiunile de protest vor fi organizate la Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, la Ministerul Sănătăţii şi la Ministerul de Finanţe. Calendarul de proteste mai include şi un miting în Capitală, iar dacă revendicările lor nu vor fi soluţionate, din luna iunie ar putea fi declanşată greva generală.

• BANCHERUL

• Creditele Prima Casa au crescut substanţial, cu 40%; mai sunt disponibile garanţii de 410 milioane lei

Garanţiile acordate de Fondul National de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici si Mijlocii (FNGCIMM) pentru creditele prin programul Prima Casa au crescut cu aproape 40% in acest an, comparativ cu 2015. Conform datelor furnizate de FNGCIMM la solicitarea Bancherul.ro, in acest an, in perioada ianuarie-10 aprilie 2016, s-au acordat peste 9.400 de garanţii, in valoare de 864 milioane lei, ceea ce înseamnă credite in valoare de 1728 miliarde lei, având in vedere ca garanţia statului acoperă 50% din credit. Comparativ, in perioada 1 ianuarie - 20 aprilie 2015 au fost acordate doar 6.800 de garanţii, cu o valoare de 555 milioane lei, care au susţinut credite de 1,110 miliarde lei. Din 2009, de la lansarea programului Prima Casa, pana in prezent, s-au acordat in total peste 175.700 de garanţii, cu o valoare de peste 14,8 miliarde lei.

• Reacţia Comisiei Europene după aprobarea legii privind darea in plată. Riscam un infringement?

Comisia Europeana avertizează, după adoptarea de către Camera Deputaţilor a legii privind darea in plată, că aceasta excede cu mult prevederilor Directivei nr.17 din 2014 privind creditele ipotecare, atât in privinţa aplicării retroactive pentru creditele in curs de derulare, cât si a caracterului obligatoriu pentru bănci. Nu este exclus, in aceste condiţii, ca România să se confrunte cu o procedură de infringement. De altfel, riscăm sa fim penalizaţi de două ori de către autorităţile europene, întrucât nici Directiva nr.17 nu a fost încă transpusă in legislaţia naţională, deşi termenul era 21 martie 2016."Dat fiind caracterul obligatoriu al procedurii dării in plată (datio in solutum) si aplicarea acesteia inclusiv creditelor in derulare, prevederile legii privind darea in plată exced cu mult normele Directivei UE privind creditele ipotecare", se arată intr-un răspuns al Comisiei Europene transmis la solicitarea Bancherul.ro.

• CURENTUL

• O nouă mineriadă la Bucureşti. Tot împotriva lui Marian Munteanu

13 iunie 1990. Ion Iliescu şi Petre Roman au adus minerii pentru a spulbera manifestanţii din Piaţa Universităţii, astfel încât să nu mai revină. Cu foşti securişti şi foşti miliţieni infiltraţi printre ei, minerii s-au comportat ca nişte animale cu bucureştenii. Pe Marian Munteanu l-au prins şi l-au bătut bestial. 2016. Marian Munteanu este propus candidat al PNL la Primăria Capitalei. Toate tunurile mediatice se întorc de pe unde erau îndreptate, pe el. Nu mai contează nimic, sunt preluate acuzaţiile minerilor: e fascist, e legionar, e extremist, să-i tăiem capul (cu stiloul)! Minerii în 1990 strigau "nu ne vindem ţara!", convinşi fiind că Marian Munteanu era omul "străinătăţii", contestatarii de acum îl consideră duşmanul "străinătăţii". Şi unii, şi alţii s-au înşelat. PNL rezistă, ba chiar îi ia şi apărarea printr-o scrisoare deschisă intitulată "Apelul la adevăr".

• EVENIMENTUL ZILEI

• Apelul din decembrie 1992 al lui Marian Munteanu către legionari

În revista Mişcarea din ianuarie 1993, Marian Munteanu publica o scrisoare "Către toţi naţionaliştii creştini, foşti membri şi simpatizanţi ai Mişcării Legionare". În deschiderea paginii în care a apărut textul, Redacţia făcea următoarele precizări: "După cum este bine cunoscut, în presa noastră se fac numeroase referiri la Mişcarea Legionară. Din păcate, de cele mai multe ori în mod neserios, fără argumente, cu scopul de a arunca în seama adversarilor politici etichete exploatabile propagandistic. Mişcarea pentru România şi Liderul ei au fost ţinta sistematică a unor asemenea atacuri. Din zone aparent diverse (de la FDSN la PAC şi PNŢCD) a fost aruncat ca o sentinţă titlul de "legionar". În acelaşi timp din zone apropiate fostei Mişcări Legionare au apărut nemulţumiri provocate de dezamăgirea că...nu suntem legionari. Această stare de confuzie quasi-generală l-a determinat pe Dl. Marian Munteanu să trimită în decembrie trecut o scrisoare adresată foştilor membri ai Mişcării Legionare cu scopul de a lămuri unele aspecte legate de poziţia politică a MPR".

• Televizoarele, pe lista de cumpărături a românilor

Retailerii electro-IT şi reprezentanţii producătorilor de televizoare se aşteaptă ca piaţa să crească cu aproape 20%, anul acesta, modele 4K fiind cele mai populare. Întreaga piaţă de electro-IT din România s-a ridicat, anul trecut, la 1,5 miliarde euro fără TVA, în creştere cu 12,5% faţă de 2014, conform datelor GfK. Produsele electronice (consumer electronics) s-au vândut în valoare de peste 300 milioane euro, în urcare cu 8,2%. Vânzările pieţei cheie, televizoarele, au continuat în 2015 pe un trend ascendent, atât în volum cât şi în valoare. Principala categorie în consumer electronics o reprezintă TV-urile, adică 80% din consumer electronics, şi deja a depăşit un milion de unităţi în 2015, creştere de 7%. Retailerii se aşteaptă ca şi în acest an piaţa să continue tendinţa ascendentă, mizând pe două evenimente sportive majore precum Campionatul European de Fotbal din Franţa (10 iunie- 10 iulie) şi Jocurile Olimpice de vară de la Rio de Janeiro (5-21 august).

• Noi cumpărături la Cotroceni: Medalii de două milioane de lei

Administraţia Prezidenţială a atribuit, prin licitaţie deschisă, un contract în valoare de aproape 2 milioane de lei regiei autonome Monetăria Statului pentru furnizarea de ordine şi medalii naţionale, potrivit unui anunţ publicat pe SEAP pe 12 aprilie. Contractul a fost atribuit pe 11 aprilie, iar criteriul de atribuire a fost preţul cel mai scăzut. Valoarea totală a contractului este de 1.994.675,46 de lei, fără TVA. Anunţul implică încheierea unui acord-cadru, care are o durată de 48 de luni, de la data atribuirii contractului, potrivit anunţului iniţial de demarare a acestei proceduri de licitaţie deschisă. Conform sursei citate, principala modalitate de finanţare a contractului este bugetul de stat.

• Lovitura dată Tarom chiar de statul român

Ministerul Transporturilor vrea să îngroape direcţia tehnică a companiei TAROM, alimentând concurenţa directă a companiei. Astfel, în următoarea şedinţă a CA a Companiei Naţionale Aeroporturi Bucureşti, pe ordinea de zi, este aprobarea unui parteneriat cu Lufthansa Tehnik Maintenance. Este vorba despre compania germană care în Europa de Est asigură mentenanţa avioanelor WizzAir, unul dintre concurenţii direcţi ai TAROM pe piaţă. Mai exact, preşedintele CA, Silvia Popeangă şi membrii Cosmin-Cătălin Peşteşan, Adrian Cighi, Dumitru Cătălin Petrescu, Bogdan Mândrescu, Mihai Tămâian, Dragoş Marian Stanciu, la punctul 24 vor avea de dezbătut propunerea de parteneriat cu Lufthana Technik Maintenance International. Potrivit unor surse autorizate, Lufthansa Tehnik a reuşit să convingă autorităţile să pună la dispoziţie un teren pe aeroportul Otopeni, unde să-şi construiască propriul hangar, în primul rând pentru mentenanţa avioanelor WizzAir.

• Porumbul organic românesc se vinde tot mai bine în SUA

America exportă mai multe cereale decât orice altă ţară, dar cerealele organice sunt importate din ţări precum România şi India, iar achiziţiile din aceste ţări s-au dublat anul trecut, informează Bloomberg, citând datele furnizate de Guvernul SUA. Cererea pentru cerealele organice a crescut, astfel că importatorii profită de dolarul puternic pentru a-şi majora achiziţiile de peste hotare, potrivit Agerpres. Datele furnizate de Departamentul american al Agriculturii (USDA) arată că importurile de porumb organic s-au triplat anul trecut, ajungând la 303.645 tone, în principal din România şi Turcia. În plus, achiziţiile efectuate în lunile ianuarie şi februarie ale acestui an au fost de cinci ori mai mari decât în perioada similară a anului trecut.

• JURNALUL NATIONAL

• Darea în plată, vot final. Băncile pregătesc contraatacul

Mult discutata lege a dării în plată a trecut ieri de Parlament, în aplauzele deputaţilor. Preşedintele Iohannis trebuie să o promulge sau, dacă vrea să o blocheze, să o trimită la Curtea Constituţională. Legea se va aplica chiar din prima zi după ce preşedintele o va promulga pentru că nu are norme de aplicare. A fost gândită simplu, să poată fi aplicată imediat. "De la data promulgării, oamenii pot să notifice băncile că vor să facă darea în plată, iar băncile nu se pot opune. Dacă nu vor să accepte, după 30 de zile, omul merge la notar şi pur şi simplu transferă bunul în favoarea băncii. Chiar dacă banca va contesta această decizie şi va da în judecată clientul, pe toată perioada procesului banca este obligată să îngheţe orice acţiune şi orice rată", a declarat liberarlul Daniel Zamfir, iniţiatorul legii. Numai o sesizare la Curtea Constituţională mai poate opri legea, însă aceasta nu poate fi făcută decât de preşedintele Iohannis, de către Avocatul Poporului, de Guvern sau de un grup de 50 de senatori sau deputaţi.

• Primăria sectorului 1 a eliberat certificatul de urbanism pentru moscheea din Bucureşti

Primăria sectorului 1 anunţă că a eliberat, pe 11 aprilie, certificatul de urbanism pentru moscheea pe care Muftiatul Cultului Musulman din România intenţionează să o construiască pe Bulevardul Expoziţiei nr. 22-30, precizând că acest document este un act de informare obligatoriu, care nu dă beneficiarului dreptul de construire, fiind doar o etapă legală, premergătoare eliberării autorizaţiei de ridicare a lăcaşului. Prin certificatul de urbanism i s-a comunicat Muftiatului Cultului Musulman din România că următoarea etapă este obţinerea avizului de oportunitate al arhitectului şef al Primăriei Capitalei, în scopul întocmirii Planului Urbanistic Zonal şi aprobării sale de către Consiliul General al Municipiului Bucureşti (CGMB). Planul Urbanistic Zonal se supune dezbaterii publice, iar competenţa asigurării dezbaterii publice şi realizării procedurii de consultare a populaţiei revine structurilor de specialitate din cadrul Primăriei Municipiului Bucureşti.

• De la Rafo la Jafo şi acum la fier vechi

La Rafo Oneşti se pregăteşte deschiderea procedurii de faliment, după ce ANAF a instituit sechestrul asigurător pe toate bunurile rafinăriei la începutul acestui an. Fiscul a pus, astfel, în aplicare sentinţa prin care Curtea de Apel Bucureşti i-a condamnat pe oamenii de afaceri Ovidiu Tender şi Marian Iancu în dosarul "RAFO - CAROM". Intrarea în faliment a fost solicitată de acţionarul majoritar al rafinăriei, compania Petrochemical Holding, reprezentată de cetăţeanul rus Iacov Goldovskiy, şi ea ar urma să fie aprobată în AGA din 20 aprilie.

• NATIONAL

• Marian Munteanu, băgat la loc in joben

Cu excepţia câtorva dintre liderii partidului, printre care si cei doi copreşedinţi, care l-au înghiţit ca pelicanii pe Marian Munteanu (propunerea lui Iohannis), marea majoritate a liberalilor nici nu vor sa audă de noul candidat la Primăria Capitalei. "Daca e sa pierdem, măcar sa o facem pe mana noastră, cu un liberal!". Asta au cerut cei mai mulţi dintre liberalii strânşi ieri dimineaţa într-o şedinţa de urgenta, vârf de lance al taberei rebele fiind Mihai Voicu, după cum au narat ulterior sursele. Si tot ele au povestit ca mulţi liberali s-au inflamat după ce Marian Munteanu a dat in gropi in direct la TV, unde "s-a spart" afirmând ca oferta de a fi candidatul PNL i-a fost făcută de Teodor Atanasiu înainte de retragerea lui Ludovic Orban, implicit înainte de inculparea acestuia din urma intr-un dosar penal.

• Duduie Cotroceniul!

Nici n-a apucat Mihalache sa-si ia in primire postul de ambasador in Marea Britanie, ca "vidul" de putere de la Palatul Cotroceni a si fost umplut de un nou pol de putere. Al cărui principal exponent este Constantin Dudu Ionescu, fostul ministru de Interne preluând din mers, fie si neoficial, din atribuţiile "fisei postului" viitorului şef al Cancelariei. Iar cum se vehiculează tot mai insistent informaţia ca acesta ar fi făcut o alianţa pragmatica si cu celălalt influent consilier prezidenţial pe probleme de securitate naţionala, generalul Ion Oprişor, se pare ca Palatul Cotroceni are parte de un nou "jupan". Care are însă in fata de trecut o punte deloc sigura pana la consolidarea noului sau rol, punte reprezentata de sarcina de a face propunerile pentru viitorii sefi de servicii secrete, pe care Klaus Iohannis ar trebui sa-i numească in curând.

• Tăriceanu urca-n ring la DNA

Zvonurile care tot au bântuit malurile Dâmboviţei in ultima vreme s-au adeverit: Calin Popescu Tăriceanu a fost citat la DNA. Informaţia seaca este ca liderul ALDE va fi audiat, astăzi, la DNA Braşov, in calitate de martor in dosarul milionarilor israelieni. Fidel posturii asumate de ceva vreme încoace, respectiv aceea de critic activităţii instituţiilor de forţă, Calin Popescu Tăriceanu si-a trimis înainte buzduganul, acuzându-i practic pe procurorii DNA de livrarea pe şest a unor "informaţii confidenţiale" către presa. "Doresc sa fac cunoscut faptul ca informaţia legata de prezenta mea la DNA Braşov era cunoscuta doar de subsemnatul si de lucrătorul DNA care m-a invitat telefonic. In mod premeditat, am ţinut strict secreta aceasta informaţie pentru a verifica daca lucrătorii DNA scurg informaţii confidenţiale către presa. Cu putina vreme in urma, am fost contactat din lumea presei cu întrebarea: < < Este adevărat ca aţi fost invitat la DNA Braşov? > > Q.E.D". , a comentat Tăriceanu.

• PUTEREA

• Clanul Mazăre-Constantinescu mai primeşte o lovitură la buzunar

Primăria Constanţa a achiziţionat copaci în valoare de peste 850 de mii de lei pentru a-i planta pe spaţiile verzi din municipiu şi din staţiunea Mamaia. Firma selectată a fost Rabbit Prod SRL din Agigea, care a luat locul "grădinarului" favorit al clanului Mazăre - Constantinescu, SC Pomacost SA. Nici firma câştigătoare a licitaţiei nu este străină de banii publici, fiind abonată de mai mulţi ani la bugetele primăriilor din judeţ, cu care a derulat mai multe contracte. De altfel, Rabbit Prod este patronată de familia unei foste şefe a Trezoreriei Constanţa, Pena Antoniewicz. Rabbit Prod SRL cu sediul în comuna Agigea este noul furnizor al Primăriei Constanţa pentru arbori destinaţi plantării pe spaţiile verzi de pe raza municipiului. Firma a câştigat licitaţia organizată de municipalitate pentru suma de 720.000 de lei la care se adaugă TVA învingându-i pe favoriţii de la Pomacost SA, firma de casă a clanului Mazăre - Constantinescu.

• Producătorii români se revoltă împotriva hipermaketurilor

Sindicatele din industria alimentară ameninţă cu proteste serioase. Supărările acestora vin de la faptul că marile lanţuri comerciale adaugă foarte multe taxe la produsele vândute, astfel că un produs românesc ajunge de multe ori să fie mai scump decât acelaşi produs luat din import. Reprezentanţii Federaţiei Sindicatelor din Industria Alimentară (FSIA) au declarat, pentru PUTEREA, că hipermarketurile şi supermarketurile locale nu-i respectă nici pe consumatori, dar nici pe producătorii români. Astfel că, sindicaliştii ameninţă acum că în următoarele săptămâni vor ieşi să protesteze în parcările centrelor comerciale, dacă nu-şi rezolvă problemele.

• Podul Ciurel a primit aviz favorabil pentru construcţie

Curtea de Apel a dat câştig de cauză Primăriei în conflictul cu un proprietar din zonă care s-a declarat deranjat de construcţia pasajului chiar lângă terenul său, transmite Digi24. Proprietarul a reuşit să obţină în instanţă în 2012 anularea primei autorizaţii de construcţie a podului Ciurel. Ar fi însemnat demolarea lucrărilor efectuate până atunci. Însă şantierul a continuat, deoarece, primăria a mai eliberat două autorizaţii noi. Prin decizia Curţii de Apel, proiectul va putea continua. În toamnă pasajul suspendat care ar trebui să lege Splaiul Independeţei de Autostrada Bucureşti-Piteşti era construit în proporţie de 40%, iar primăria spune că a investit până acum 60 de milioane de euro în acest proiect.

• ROMANIA LIBERA

• PNL are un plan de rezervă pentru Marian Munteanu

In PNL, care l-a desemnat pe Marian Munteanu, după ce doi candidaţi, Cristian Buşoi şi Ludovic Orban, s-au retras, a fost mare agitaţie. Ieri, un grup de şapte ONG-uri, printre care IPP şi SAR, au făcut apel la PNL să retragă candidatura lui Marian Munteanu la Primăria Capitalei pe motiv că acesta "a avut şi are simpatii pentru curente de orientare fascistă, de care nu s-a dezis niciodată". În replică, preşedintele de onoare al liberalilor, Mircea Ionescu Quintus, a anunţat că aceştia au un plan de rezervă. "De data asta, însă, pot să vă spun că dacă se întâmplă ceva suntem pregătiţi cu un plan de rezervă, dar Doamne fereşte să se întâmple ceva. Dacă cumva domnul Marian Munteanu ar dori să se retragă, o ipoteză care mi se pare foarte îndepărtată, noi avem imediat ce pune la loc", a declarat Mircea Quintus, afirmând că liberalii vor alege un candidat din partid.

• Statistici. Românii, a doua cea mai mare comunitate din Marea Britanie

Criza locurilor de muncă şi salariile mici îi determină pe tot mai mulţi europeni din statele estice şi sudice ale continentului să se îndrepte spre Regatul Unit, potrivit unui studiu întreprins de Observatorul pentru Migraţie al Universităţii Oxford. Numărul cetăţenilor din state UE care trăiesc în Marea Britanie a crescut cu aproape 700.000 în ultimii cinci ani, ajungând la 3,3 milioane de persoane. Potrivit studiului, 49% provin din Polonia (203.000) şi România (136.000), iar 24% din statele sudice Spania (74.000), Italia (50.000) şi Portugalia (44.000). În total, numărul imigranţilor români înregistraţi oficial în Marea Britanie a ajuns anul trecut la un total de 223.000, o creştere substanţială faţă de anul 2011, când erau înregistraţi numai 87.000, relevă studiul întocmit de Observatorul pentru Migraţie al Universităţii Oxford şi citat de Agerpres.

• ZIARUL FINANCIAR

• Românii cumpără tot mai multe autoturisme Dacia la mâna a doua din Germania şi Franţa

Românii cumpără tot mai multe autoturisme Dacia la mâna a doua din Germania şi Franţa, pe măsură ce în­ma­triculările acestora au urcat cu 60% în primul trimestru, marca românească fiind pentru prima dată în top 15 importuri second-hand în primele trei luni ale acestui an. Spre comparaţie, dacă în 2013 nu­mai 3% din total înmatriculări maşini Dacia noi era reprezentat de importurile second-hand, în primul tri­mes­tru procentul a urcat la 11%. La începutul anilor "90 românii cumpărau maşini Dacia 1310 din fos­ta RDG datorită preţului foarte mic al acestora, de numai 10 mărci germane, dar şi datorită faptului că aces­tea erau "maşini de export" şi implicit erau mai bine verificate decât cele destinate pieţei locale. Acum cine cumpără Dacia din Germania o face pentru a obţine un preţ mai bun sau pentru că sunt întreţinute mai bine de proprietari.

• Templeton şi fondul Norvegiei au vândut 34 mil. acţiuni Petrom în aprilie

Fondul de investiţii Franklin Templeton şi fondul de pensii al Norvegiei continuă să vândă acţiuni OMV Petrom (SNP) şi în luna aprilie. În primele săptămâni ale acestei luni, cele două fonduri au vândut un total de 33,7 milioane de acţiuni SNP, reprezentând o pondere de aproximativ 0,060% din capitalul companiei, la un preţ de 0,2437 de lei per unitate, valoarea totală a tranzacţiilor fiind de 8,229 milioane de lei. Fondurile au derulat un număr de 34 de tranzacţii, 26 dintre ele revenind celor de la Franklin Templeton care au încasat 7,7 milioane de lei din vânzarea acţiunilor companiei petroliere.

• FP, aproape de ridicarea interdicţiei de vânzare de acţiuni la Romgaz

Săptămâna viitoare expiră perioada de şase luni în care Fondul Proprietatea (FP) nu a avut voie să vândă din deţinerea sa de acţiuni la Romgaz. Expirarea perioadei nu înseamnă că fondul îşi va vinde acţiunile, mai ales că analiştii de pe piaţa de capital susţin că toate companiile listate din portofoliul FP sunt un potenţial de "sell". "Oricare dintre companiile listate din portofoliul FP pot fi considerate potenţiale ţinte de vânzare", a spus Dana Mândru, analist la casa de brokeraj Swiss Capital. FP a rămas cu 5,85% din Romgaz, participaţie evaluată în prezent la 606 mil. lei, după ce pe 20 octombrie 2015 a vândut pe bursele de la Bucureşti şi Londra un pachet de 4,15%pentru 456 mil. lei. Vânzarea de acţiuni Romgaz s-a realizat la un discount de 6% faţă de preţul din piaţă. De pe 20 octombrie până în prezent, acţiunile Romgaz s-au depreciat cu 8,6%, faţă de o scădere de 4,2% a indicelui BET, referinţă a bursei de la Bucureşti. Fondul are nevoie de cash pentru a finaliza cel de-al şaselea program de răscumpărări, din care mai are de achiziţionat acţiuni în valoare de circa 518 milioane de lei.