REVISTA PRESEI 15.07.2014

• ADEVARUL

• Băsescu, ministrului de Finanţe, Ioana Petrescu: "Vreau argumente de Harvard"

Preşedintele Traian Băsescu a publicat discuţia purtată luni cu premierul Victor Ponta şi cu ministrul de Finanţe, Ioana Petrescu, la Palatul Cotroceni. Şeful statului i-a transmis Ioanei Petrescu că se aştepta la argumente mai puternice, având în vedere că este absolventă a Universităţii Harvard, acolo unde şi-a terminat studiile şi celebrul economist Nouriel Roubini, cel care a prevestit criza financiară. "Doamnă, am zis că... Unde aţi zis că aţi terminat? La Harvard, la Oxford?", i s-a adresat Băsescu. "La Harvard", a răspuns Petrescu. "Roubini, economist de Harvard. Mă aşteptam la argumente de genul lui", i-a spus preşedintele ministrului de Finanţe. Preşedintele Băsescu i-a mai spus ministrului Finanţelor, Ioana Petrescu, că argumentele acesteia în favoarea reducerii CAS sunt cele pe care le aduce orice parlamentar care nu ştie despre ce este vorba.

• Ponta, după ce preşedintele a publicat înregistrările discuţiilor de la Cotroceni: Cred că toţi membrii familiei Băsescu sunt infractori

Premierul Victor Ponta a declarat luni seara, la România TV, la scurt timp după ce preşedintele Traian Băsescu a publicat înregistrările de la consultările avute la Palatul Cotroceni, că acesta încearcă să muşamalizeze scandalul în care este implicat fratele său, Mircea Băsescu şi a opinat că toţi membrii familiei prezidenţiale "sunt infractori".

• Băsescu: Voiculescu este vai de steaua lui. Pusese ochii şi pe terenul de la Nana şi voia probabil să-l arendeze

Preşedintele Traian Băsescu a declarat, luni, că Antena 3 s-a supărat în momentul în care s-a aflat că şeful statului a cumpărat terenuri la Nana pentru că Dan Voiculescu voia să-l arendeze şi pe acela. "Are nevoie domnul Voiculescu de asta, vedeţi că e vai de steaua lui cu terenurile. Vă aduceţi aminte, cât s-a supărat Antena că familia mea a cumpărat cu bani de la bancă un teren? Acum m-am lămurit, pusese ochii şi pe acest teren şi voia probabil să-l arendeze, nu doar cele 2000 de hectare pe care le are exact lângă terenul meu", a spus preşedintele. În 2010, Agenţia Domeniilor Statului a deschis un proces împotriva uneia dintre companiile lui Voiculescu, cerându-i să plătească aproximativ 250 de mii de euro pentru că a folosit ilegal pământul în perioada mai 2008 - mai 2009. Potrivit oficialilor ADS, contractul de concesiune expirase încă din 2005.

• Vladimir Putin, în America Latină

Izolat de ţările europene şi Statele Unite, Vladimir Putin se află în căutarea unor noi sfere de influenţă, pentru a creşte susţinerea Federaţiei Ruse pe scena internaţională. De aceea, liderul de la Kremlin s-a reorientat către aliaţii tradiţionali ai Moscovei, din America Latină, pornind într-un turneu de o săptămână în statele sud-americane, unde a fost primit cu mult fast. În timpul weekendului, Putin a vizitat patru state latine, Cuba, Nicaragua, Argentina, Brazilia, în încercarea de a demonstra occidentalilor că ţara sa nu este "doar o putere regională", aşa cum afirmase preşedintele Barack Obama, ci un lider global. În Brazilia, preşedintele rus a participat la finala Campionatului Mondial de Fotbal, unde a preluat ştafeta FIFA pentru organizarea Cupei din 2018. Liderul moscovit a profitat de ocazie pentru a discuta cu cancelarul german, Angela Merkel, atât în timpul meciului, în tribuna oficială a stadionului Maracana, dar şi ulterior.

• Dosarul "Petromservice". Sorin Ovidiu Vîntu, condamnat la 6 ani şi 2 luni de închisoare

Magistraţii Tribunalului Bucureşti i-au condamnat luni, în dosarul "Petromservice", pe Sorin Ovidiu Vîntu la 6 ani şi 2 luni de închisoare, pe Octavian Ţurcan la nouă ani, iar pe Liviu Luca, la şase ani, toate pedepsele fiind cu executare. Decizia instanţei nu este însă definitivă şi poate fi atacată la Curtea de Apel Bucureşti. În septembrie 2012, Sorin Ovidiu Vîntu, Liviu Luca, Octavian Ţurcan şi foştii directori ai Petromservice Gheorghe Şupeală şi Zizi Anagnastopol au fost trimişi în judecată pentru spălare de bani şi delapidarea companiei, prejudiciul produs fiind de peste 83,5 milioane de euro.

• Ghiţă îi răspunde lui Băsescu: Declaraţiile privind contractele cu EADS sunt mai degrabă politice

"Ghiţă a avut multe contracte cu EADS, nu are vreo îngrijorare?", a întrebat preşedintele Băsescu, după ce reporterul România TV i-a adresat o întrebare. Declaraţia preşedintelui intervine în contextul în care, în prezent, procurorii DNA au în vedere trei contracte privind închirierea unor licenţe IT, în perioada 2001-2013, dar şi un contract încheiat între EADS şi Ministerul de Interne. "Declaraţiile preşedintelui Băsescu consider că sunt mai mult politice. Nu doresc să-l supăr sau să polemizez cu preşedintele României. Niciodată, din 1997 şi până azi, nici eu, nici vreuna din firmele în care am fost implicat, nu au avut vreo legătură directă sau indirectă, în România sau în altă ţară, cu concernul EADS sau cu vreuna din filialele sale. Sunt convins că preşedintele Băsescu are şi alte informaţii decât cele provenind de la structurile statului, iar uneori acestea se dovedesc a fi doar simple invenţii", a declarat deputatul social-democrat pentru DC News.

• Prietenie energetică ruso-maghiară: Gazprom vrea să cumpere de la MOL participaţia majoritară la grupul petrolier croat INA

Gazprom vrea să cumpere de la grupul MOL o participaţie majoritară la compania croată INA, scrie portfolio.hu, care citează surse din Croaţia. În cazul în care tranzacţia se va derula, acesta ar fi al treilea acord de anvergură în domeniul energetic între Rusia şi Ungaria, după parafarea înţelegerii privind tranzitarea statului maghiar de către gazoductul South Stream şi construcţia a două reactoare nucleare, proiect de 10 miliarde de euro. Reprezentanţii MOL şi INA se află în conflict de o lungă perioadă de timp din cauza scandalului de corupţie la preluarea controlului asupra companiei croate. Curtea Supremă din Croaţia a confirmat vinovăţia fostului premier croat Ivo Sanader, el fiind acuzat că a luat mită de la MOL, pentru a se asigura în schimb că reprezentanţi ai grupului maghiar obţin acces în conducerea INA.

• Valencia, anchetată pentru falsificarea datelor guvernamentale

Un nou scandal de fraudare a fondurilor europene mocneşte la Bruxelles, după ce Comisia Europeană a deschis o anchetă pentru investigarea regiunii spaniole Valencia, suspectată că a transmis date falsificate intenţionat Uniunii Europene. Este primul caz de acest tip de la izbucnirea crizei Euro în 2009, când europenii au descoperit fraudele masive făcute de autorităţile din Grecia, informează EuObserver. Investigaţia va analiza toate cheltuielile regiunii din mai mulţi ani, atât cele declarate cât şi cele nedeclarate, iar o concluzie negativă pentru Valencia va atrage sancţiuni dintre cele mai dure. În cel mai rău caz, autorităţile spaniole vor fi nevoite să plătească o amendă usturătoare care ar însuma 0,2% din PIB-ul ţării.

• Banii-gheaţă ai bogătaşilor au inundat pieţele de lux

În timp ce creditarea bancară scade, vânzările de bijuterii, tablouri, obiecte de artă, maşini luxoase, dar şi construcţiile de locuinţe şi subscrierile de titluri financiare ating cote nemaiîntâlnite. Banii ţinuţi la saltea încep să iasă la lumină, explică economiştii. Un fenomen care n-a mai fost întâlnit decât în anii de boom dinaintea crizei din 2008 are loc acum pe pieţele financiare şi de lux: investitorii au încins un iureş al cumpărăturilor, înghesuindu-se să achiziţioneze tot ce se oferă, cu preţuri maxime, de la maşini de lux, tablouri şi bijuterii, la acţiuni şi titluri de stat sau unităţi de fond. Asta în timp ce creditele bancare scad. Casele de licitaţii cu obiecte de artă şi articole de lux anunţă record după record, atât la volumul tranzacţiilor, cât şi la preţurile obţinute de vânzători; România se evidenţiază pe piaţa maşinilor de lux cu creşteri de până la 100% la cele mai scumpe mărci (Ferrari, Maserati, Lotus, Jaguar, Cadillac, Bentley etc.); construcţiile de locuinţe în regie proprie şi-au dublat volumul.

• BANCHERUL

• Misu Negritoiu avea la ING un salariu lunar de 43.000 de euro

Misu Negritoiu, presedintele Autoritatii de Supraveghere Financiara (ASF), a incasat anul trecut in calitate de director general al ING Bank un salariu de 2,27 milioane lei (515.000 de euro), adica aproape 190.000 de lei lunar, echivalentul a 43.000 de euro lunar, conform declaratiei de avere publicata pe site-ul ASF. Negritoiu a mai declarat o serie de conturi, depozite, obligatiuni si fonduri de investitii, toate la ING, in valoare totala de 368.000. In afara de cei 368.000 de euro in conturi, depozite, obligatiuni si fonduri, Negritoiu a mai declarat doua apartamente cu 3 camere de peste 100 mp fiecare in Bucuresti, o casa de vacanta de 350 mp in Cornu, Prahova si o garsoniera de 50 mp tot in Cornu, plus doua terenuri intravilane, unul in Cornu de 11.000 mp si altul in Otopeni de 3.000 mp. Negritoiu a fost director general la ING aproape trei ani, plus inca doi ani presedinte, ceea ce inseamna ca in cei aproape cinci ani a strans cel putin 2,5 milioane de euro. Ce a facut Negritoiu cu acesti bani, din moment ce si-a declarat o avere de doar 368.000 de euro, proprietatile imobiliare fiind achizitionate inainte de a ajunge sef la ING?

• CURENTUL

• Caracatiţa Securităţii din jurul lui Victor Dombrovschi, aka Victor Douglas, mafiotul arestat ieri la Bucureşti

Ieri presa din România a dat o ştire mult aşteptată: cei doi mafioţi italieni Victor Dombrovschi şi Sergio Pileri au fost arestaţi la Bucureşti dupa mai bine de cinci ani de la declanşarea la Palermo de Procuratura Anti-Mafie a unei ample anchete ce privea organizarea de activităţi criminale si spălare de bani . Cei doi sunt suspectaţi că prin groapa de gunoi de la Glina, spălau banii mafiei italiene. Acum ei vor fi extrădaţi in Italia. Plecat din România în 1977, Victor Dombrovschi a trăit în Australia timp de 17 ani până în 1994 când s-a întors în România cu un paşaport nou: Victor Douglas. Primele referinţe despre el apar în anul 2001 când împreună cu Viorel Gheorghiu (ginerele lui Bebe Ivanovici) şi fostul procuror Mircea Andrei (ulterior avocat şi politician APR, PNL, PLD, PDL, PMP) înfiinţează compania Gaz Sud SA la care director comercial era colonelul în rezervă Ion Badea, fostul şef al unităţii de analiză din SRI.

• CURIERUL NATIONAL

• Nou director de achiziţii şi logistică la Hidroelectrica

Administratorul judiciar al Hidroelectrica l-a numit pe poziţia de director de achiziţii şi logistică al producătorului de electricitate pe Viorel Cerchez, care a deţinut anterior aceeaşi funcţie în cadrul Ţiriac Holdings, a anunţat compania, precizând că înainte de 2009 acesta a lucrat la Hewlett Packard Bucureşti & Geneva. Cerchez a fost selectat pentru acest post în cadrul proiectului de recrutare a managerilor Hidroelectrica derulat de Euro-Insol şi Hidroelectrica în anul 2013 cu firma Pedersen&Partners, unde s-a clasat pe primul loc

• Băsescu a respins Legea care salva aleşii locali, membri AGA, de incompatibilitate

Preşedintele Traian Băsescu a retrimis, ieri, în Parlament, Legea prin care primarii sau preşedinţii de Consilii Judeţene, membri în Adunări Generale, ale serviciilor de utilităţi publice, nu mai erau declaraţi incompatibili, solicitând, totodată, Guvernului să respingă acest proiect, potrivit Mediafax. Şeful statului a menţionat că noul text de lege diminuează activitatea Agenţiei Naţionale de Integritate şi că "vine în contradicţie cu recomandările cuprinse în Raportul Comisiei către Parlamentul şi Consiliul European, privind progresele înregistrate de România în cadrul Mecanismului de Cooperare şi de Verificare din anii 2013 şi 2014".

• Câţi bani fac universităţile de stat doar din taxa de înscriere

Modificările impuse de Ministerul Educaţiei admiterii în învăţământul superior nu vor afecta prea mult bugetele universităţilor, acestea percepând taxe de înscriere între 80 şi 330 lei pentru fiecare candidat, sume la care se adaugă în unele cazuri şi taxele de înmatriculare pentru programele de studii. Spre exemplu, pentru anul 2014-2015, Universitatea Bucureşti (UB) pune la dispoziţia candidaţilor 4.400 de locuri la buget şi 4.000 de locuri cu taxă, pentru cele 19 facultăţi ale sale şi departamentul de învăţământ la distanţă Credis.

• Băncile şi fondurile de investiţii din Europa stau pe o bombă cu ceas

Piaţa imobiliară din Europa este departe de a fi reparat daunele create de uraganul crizei financiare, iar în portofoliile instituţiilor de credit şi ale fondurilor de investiţii se află active riscante de sute de miliarde de euro, care ar putea afecta profund activitatea acestora. Băncile şi managerii de active din Europa trebuie să vândă sau să restructureze credite imobiliare riscante în valoare de 584 miliarde de euro, parte a procesului de curăţare a portofoliilor de împrumuturi, potrivit firmei de consultanţă Cushman & Wakefield. Instituţiile de credit, managerii de active şi băncile înfiinţate special pentru active cu probleme, precum Sareb în Spania, au vândut astfel de împrumuturi în valoare de 40,9 miliarde de euro în primele şase luni, în creştere de peste şase ori faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, se arată într-un raport al firmei de consultanţă imobiliară, citat de Bloomberg. Tranzacţiile, inclusiv ipoteci prescrise, vor ajunge la un nivel record de 60 miliarde de euro în acest an, estimează Cushman & Wakefield.

• China, noul centru al tipăririi de bani?

Société Générale pune în circulaţie un zvon potrivit căruia un program de relaxare cantitativă va fi lansat de China. După ce Rezerva Federală Americană abia a lansat către pieţe mesajul că în octombrie a.c. ar urma să pună capăt programului său de achiziţii de active financiare, un zvon venit din Asia reaprinde imaginaţia investitorilor legată de politicile băncilor de tipărire de bani. O scrisoare către investitori publicată de Alain Bokobza, global head of asset allocation la Société Générale, după turneul său asiatic, pune în circulaţie un zvon potrivit căruia Banca Populară a Chinei ar urma să lanseze propriul său program de relaxare cantitativă. Într-un context în care pieţele sunt speriate de perspectiva unui val de scăderi, zvonul lansat de Societe Generale este interpretat de Zero Hedge ca fiind o poveste spusă investitorilor care aşteaptă cu înfrigurare venirea unor noi bani de pe margine care să susţină cotaţiile.

• De la (băncile din) lume adunate

Un vârtej în lumea financiară declanşat acum şapte ani şi având în centrul său băncile a aruncat economia globală în 2008-2009 în cea mai profundă recesiune postbelică. Cică ar fi fost încă şi mai rău dacă nu ar fi fost salvate de la prăbuşire instituţii de credit cu nume mari, ne spun autorităţile şi economiştii. De siguranţa băncilor depind siguranţa economiei şi traiul de zi cu zi al celei mai mari părţi a lucrătorilor de rând, susţine aceeaşi teză care justifică pomparea de resurse către băncile virtual insolvente. Dacă aşa stau lucrurile, ar trebui să ne intereseze cât de sigure sunt băncile lumii, pentru că de ele cică ar depinde şi siguranţa noastră. Ne-am fi aşteptat ca, după pocinogul de la sfârşitul decadei, instituţiile financiare să-şi fi schimbat comportamentul. Iarăşi, după ce au fost salvatori de ultimă instanţă, să fi văzut statele şi băncile centrale că veghează la corectitudinea instituţiilor de credit şi la consolidarea osaturii sistemului.

• EVENIMENTUL ZILEI

• Vladimir Tismăneanu: Partidul, Securitatea şi tovarăşul Bobu: Reflecţii despre un tip uman

Ieri a fost înmormântat, la Cimitirul Ghencea 2-Domneşti, unul dintre magnaţii ceauşismului, Emil Bobu. Ascensiunea să politică s-a suprapus total cu creşterea nemăsurată a puterii cuplului dictatorial. Exponent tipic al nomenclaturii comuniste, deci al unei caste profitocratice, coruptă şi corupătoare, Emil Bobu s-a dorit să fie şi a fost un "soldat credincios". Nu al clasei muncitoare, cum îi plăcea să se laude, ci al unui regim declarat, pe bună dreptate, în decembrie 2006, prin vocea şefului statului român, drept ilegitim şi criminal. Emil Bobu a făcut (pe puncte) studii de drept. La fel şi soţia să, Maria Bobu, ministru al justieti (adică al anti-justiţiei) în clipă prăbuşirii dictaturii. Au contribuit amândoi la perpetuarea statului de nedrept.

• Tensiune maximă în relaţiile germano-americane

Angela Merkel regretă conflictul diplomatic cu SUA, cauzat de spionajul american şi deplânge faptul că încrederea reciprocă a fost serios zdruncinată. Trebuie să ne gândim mereu, când lucrăm împreună, dacă persoana cu care stăm la masă nu cumva lucrează pentru altcineva în acelaşi timp, iar asta nu e o relaţie bazată pe încredere", a spus cancelarul german Angela Merkel, într-un interviu acordat postului de televiziune ZDF. Şefa guvernului de la Berlin a declarat că ţara sa şi Statele Unite au, în mod evident, puncte de vedere diferite pe acest subiect şi de aceea trebuie să discute pe această temă. Mai mult, Merkel a precizat că ea sperase ca Washington-ul să-şi schimbe comportamentul, după scandalul Snowden. Expulzarea oficialului CIA de la Berlin, săptămâna trecută, a venit după două cazuri ale unor suspecţi de spionaj în favoarea Statelor Unite.

• Retailerii IT, în goana după banii de vacanţă ai românilor

Principalii retailerii de electronice şi electrocasnice din ţara noastră au derulat recent mai multe campanii, atât online cât şi în magazine, ţinta acestora fi ind o parte din banii de vacanţă puşi deoparte de români. După campania e-Româneşte , derulată pe 9 şi 10 iunie, la care au participat 15 dintre cele mai mari magazine online din România, Domo şi eMAG au organizat campanii separate de reduceri denumite "Pink Monday", "Pink Days", respectiv "Revoluţia Preţurilor". Motivul pentru care retailerii au ales să demareze campanii de reduceri, cu care de altfel românii erau obişnuiţi în ultima parte a anului, are legătură cu scăderea vânzărilor în această perioadă, dar totodată retaileri au încercat să îi determine pe români să cheltuiască o parte din banii alocaţi vacanţei pe electronice şi electrocasnice.

• JURNALUL NATIONAL

• Mircea Băsescu, trimis în judecată pentru de trafic de influenţă

Mircea Băsescu, fratele preşedintelui, a fost trimis în judecată în stare de arest preventiv de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) pentru trafic de influenţă, după ce a cerut mari sume de bani de la membrii familiei lui Sandu Anghel, zis Bercea Mondial. "În rechizitoriul întocmit, procurorii au reţinut următoarea stare de fapt: La începutul anului 2011, după ce faţă de tatăl denunţătorului s-a luat măsura arestării preventive de către Tribunalul Olt, denunţătorul i-a remis inculpatului Băsescu Mircea suma de 250.000 de euro, prin intermediul inculpatului Căpăţînă Marian Adrian, în schimbul promisiunii inculpatului Băsescu Mircea că va interveni pe lângă magistraţii învestiţi cu soluţionarea cauzei referitoare la infracţiunea săvârşită de tatăl denunţătorului şi a altor cereri incidente în respectiva cauză. Inculpatul Băsescu Mircea a lăsat să se creadă că are influenţă asupra magistraţilor şi poate obţine o situaţie favorabilă pentru tatăl denunţătorului: fie condamnarea la o pedeapsă mai mică, fie punerea în libertate.

• Ponta: Refacerea USL m-ar determina să mă retrag din postura de prezidenţiabil

Premierul Victor Ponta a declarat, luni, la RTV, că refacerea USL l-ar determina să se retragă din postura de candidat la Preşedinţia României. "Refacerea USL. Sondajele sunt o fotografie. Nu înseamnă în niciun caz că există un favorit dintr-o parte sau alta. Refacerea USL m-ar putea determina. Sigur că şansele sunt foarte mici", a declarat Victor Ponta. Întrebat dacă mai crede în refacerea USL, Ponta a accentuat că sunt şanse foarte mici în acest sens. "Pe de altă parte şi această dragoste apărută peste noapte. Duminică noapte, PNL anti-Băsescu şi PDL şi PNL membru al ALDE şi a doua zi dimineaţă membru al PPE şi prieten al lui Băsescu şi al PDL-ului, sigur că e uimitoare. Daţi-mi voie să dau, nu ştiu, 1%-2% şanse să se mai răzgândească o dată", a spus Ponta.

• NATIONAL

• Cum a pus "Famiglia" PSD gheara pe miliardele EximBank

Dupa ce Traian Sorin Halalai a fost impus la conducerea EximBank, misiunea secreta a sefului Cancelariei premierului a continuat. Si asta pentru ca, intr-un timp record, Vlad Stoica a trebuit sa asigure toate functiile de conducere din cea mai ravnita institutie a statului roman pentru membrii marii "familii" pesediste. Si astfel au avut loc mai multe numiri suspecte atat in conducerea EximBank, cat si la sefia celei mai profitabile companii din portofoliul acesteia, este vorba de societatea de asigurari - reasigurari EximAsig. Insa modul cum au ajuns pe aceste functii oameni care nu indeplineau conditiile legale este acum minutios verificat de catre procurorii anticoruptie.

• Iohannis - Fata Morgana a liberalilor

In avanpremiera Delegatiei Permanente, in care urmeaza sa se decida cine va fi prezidentiabilul PNL, Crin Antonescu demonteaza mitul neamtului providential. Klaus Iohannis este intr-adevar o surpriza. Una neplacuta, cel putin pentru Crin Antonescu, care se delimiteaza de noul lider PNL, dupa ce a constatat ca acesta nu are nicio strategie clara nici pentru partid, nici pentru alegerile din toamna. "In legatura cu un proiect Klaus Iohannis candidat la presedintie, nu sunt implicat intr-un asemenea proiect. Pot sa-l sustin, dar in momentul in care voi avea elementele necesare pentru asta. In acest moment eu nu cunosc raspunsul la cateva intrebari importante: care sunt articulatiile proiectului prezidential al lui Klaus Iohannis, care este varianta domniei sale privitoare la conducerea PNL dupa o asemenea candidatura, care sunt variantele domniei sale privitoare la conducerea Guvernului sau unui Guvern in care PNL sa participe, sunt intrebari la care trebuie sa am un raspuns pentru a discuta despre acest proiect", a afirmat Antonescu.

• Bancherii UE primesc 1.000 de miliarde de euro gratis de la BCE

Dupa ce, ani la rand, firmele europene atinse de criza au cerut in cor bancilor reluarea creditarii, iar acestea s-au multumit sa incaseze rate la vechile imprumuturi, a descoperit si Banca Centrala Europeana (BCE) ca este nevoie de finantare urgenta si masiva, altfel economia UE nu-si va reveni din stagnare. Dupa ce a constatat ca economia UE se indreapta spre o noua criza, BCE a anuntat ca are o serie de parghii prin care sa relanseze creditarea, care va duce imediat la cresterea consumului. Programul LTRO (longer-term refinancing operations - operatiuni de refinantare pe termene mai lungi) ofera posibilitatea bancherilor din UE sa obtina 700 de miliarde de euro de la BCE aproape gratis (plus alte 300 de miliarde prin diverse operatiuni financiare), pentru care vor achita dobazile de putin peste 0,15%/an. In paralel cu obtinerea banilor de la BCE, bancile si o serie fonduri de finantare din UE trebuie sa "marite" credite imobiliare ramase neachitate. Totalul activelor care ar trebui vandute, se ridica la peste 584 miliarde de euro include imprumuturi, proprietati si ipoteci rezidentiale.

• PUTEREA

• Consilierii PNL, PDL şi PP-DD au dejucat planul prefectului care le-a suspendat deciziile

Un nou episod s-a consumat în Consiliul General al Municipiului Bucureşti (CGMB) de la preluarea puterii de către PNL, PDL şi PP-DD. La sfârşitul săptămânii trecute, prefectul Capitalei a cedat presiunilor liderilor PSD şi a atacat deciziile luate de consilierii opoziţiei, prin care au fost demişi viceprimarii social-democraţi Marcel Nicolaescu şi Dan Darabont. Luni dimineaţă, consilierii opoziţiei au reluat votul asupra hotărârilor din 30 iunie, dată la care au preluat puterea, astfel încât să-şi securizeze votul. Primarul general Sorin Oprescu şi liderul PSD Marian Vanghelie au vrut să-i surprindă pe consilierii PNL, PDL şi PP-DD şi să preia puterea în CGMB. În concubinaj cu prefectul Capitalei, Nicolae Petrovan, care a atacat pe şest deciziile luate în CGMB la şedinţa din 30 iunie, liderii PSD i-au cerut primarului general să devanseze şedinţa ordinară a CGMB pentru data de 21 iulie. În socotelile lui Marian Vanghelie, până atunci ar fi avut timp să mai "cumpere" voturile unor consilieri din opoziţie, vizaţi fiind cei trei aleşi ai PP-DD.

• NATO pregăteşte un răspuns la războiul informaţional practicat de Rusia

Amploarea propagandei proruse a surprins alianţa occidentală NATO, potrivit unui reprezentant al Marii Britanii. Până la sfârşitul anului, vor fi luate mai multe decizii pentru a corecta percepţia deformată de războiul informaţional al Rusiei. Adam Thomson, reprezentantul Marii Britanii la Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord (NATO), a dezvăluit luni că alianţa occidentală este îngrijorată şi îngrozită de eficienţa războiului informaţional practicat în mediul online de Rusia în timpul conflictului ucrainean. Potrivit acestuia, criza izbucnită în Ucraina prin anexarea Crimeei a fost însoţită pe Internet de o campanie de propagandă prorusă şi atacuri cibernetice asupra unor ţinte pro-occidentale, relatează Agerpres.

• Grupul Rompetrol vinde Ecomaster

Grupul Rompetrol vinde pachetul integral de acţiuni deţinut la compania de servicii ecologice Ecomaster către firma Oil Depot Service din Constanţa, controlată în proporţii egale de Radu Mierlă şi Dănuţ Florescu. Hotărârea privind cesionarea acţiunilor Ecomaster a fost luată în data de 30 iunie. Anterior tranzacţiei, capitalul Ecomaster era controlat în proporţie de 99,63% de firma Rompetrol Financial Group, iar alţi acţionari erau Rompetrol Rafinare, Rompetrol SA şi Rompetrol Well Services, fiecare deţunând 0,12% din acţiuni. Oil Depot Sevice, înfiinţată în 1998, are ca obiect de activitate prestarea serviciilor de decontaminare. Oil Depot Service a avut anul trecut afaceri de 34,5 milioane lei şi un profit net de 4,1 milioane lei. Grupul Rompetrol este controlat de compania petrolieră de stat KazMunaiGaz din Kazastan.

• ROMANIA LIBERA

• "Moaştele de la Bucureşti ale Sfântului Nicolae sunt FALSE". Câte dintre celelalte 10.000 de relicve din România sunt autentice

O controversă referitoare la veridicitatea moaştelor Sfântului Nicolae, aflate la o biserică din Bucureşti, ridică o problemă mult mai amplă: cât de autentice sunt, în general, relicvele din lăcaşurile de cult din România, la care se închină anual sute de mii de credincioşi? "Legenda spune că Mihai Voievod, pentru meritele sale în războiul împotriva musulmanilor, a primit ca donaţie din partea Arhiepiscopului de Bari, la sfârşitul secolului al XVI-lea, o relicvă a Sfântului. Nu ştim dacă relicva era autentică, dar este cert că această explicaţie nu are o bază reală deoarece arhiepiscopul de Bari nu avea autoritatea de a lua moaşte din biserica San Nicola (Catedrala era, la acea vreme, în conflict cu Biserica San Nicola) şi în plus (cu excepţia papei Urban al II-lea în 1089) nici un papă sau arhiepiscop de-a lungul istoriei nu au mai deschis mormântul Sfântului Nicolae din Bari", a declarat, în exclusivitate pentru România liberă, fratele Gerardo, din partea lăcaşului de cult italian.

• De când era contractul cu EADS "corupt şi inutil"

Unul dintre contractele de informatizare încheiate de guvernele României, anchetate acum de DNA, se referă la securizarea frontierelor de stat. Acesta a fost subiectul unor acuzaţii grave încă din 2005. Din cele patru mari contracte anchetate de DNA, unul se referă la Sistemul Integrat pentru Securizarea Frontierei de Stat (MAI SISF), contract încheiat între EADS Deutschland GmbH Germania şi Ministerul de Interne, în valoare de 534 milioane euro (extins în 2009 cu alte 200 milioane euro). Trebuie spus că în 2004, când Guvernul României a oferit, fără licitaţie, un contract pentru securizarea graniţelor ţării concernului european cu acelaşi nume, înţelegerea prevedea furnizarea de instrumente şi logistică pentru supravegherea frontierei României şi modernizarea de elicoptere, nave maritime şi dotarea cu echipamente a poliţiştilor de frontieră, în vederea aderării la UE.

• ZIARUL FINANCIAR

• Economie fără suflu, fără locuri de muncă, fără creştere internă. România este la periferia UE după numărul de IMM-uri la mia de locuitori

IMM-urile, sectorul care ar fi trebuit să aducă oxigen în economie, sunt o prioritate doar în declaraţiile politicienilor. În cifre, România este pe locul 26 în UE după numărul de IMM-uri la mia de locuitori. Cu 24 de IMM-uri la o mie de locuitori, la jumătate faţă de media UE, România rămâne prizoniera companiilor mari, firme de stat "anchilozate" şi greu de restructurat, a multinaţionalelor care aduc în economie 150 mld. euro anual (60% din cifra de afaceri totală a businessului din ţară) şi a deciziilor luate în afara ţării, deşi antreprenoriatul a fost o prioritate pentru toate guvernele, însă doar la nivel declarativ. De şase ani, economia locală se zbate să treacă de 500.000 de IMM-uri, fără succes până în prezent, iar ţinta asumată de guvernul Ponta, de 670.000 de companii până în 2020, rămâne un obiectiv ambiţios, fără vreun plan concret de realizare.

• Întrebările legate de decizia Enel de a vinde activele din România continuă

Poate statul român să cumpere activele pe care Enel le scoate la vânzare în România? Răspuns: da. Are drept de preempţiune. Are statul bani pentru asemenea tranzacţie (1-1,5 miliarde de euro cât ar valora activele)? Răspuns: nu prea. Are statul interes să cumpere? Răspuns: Guvernul nu s-a exprimat până acum. Dar, conform unor surse din piaţă, pentru moment este exclusă achiziţia acţiunilor de la Enel Muntenia Sud. Pentru celelalte distribuţii - Banat şi Dobrogea - în acest moment nu există un răspuns concret. Singura certitudine este că reprezentanţii Enel sunt aşteptaţi la Bucureşti. Surse din piaţă spun la acest moment că este exclusă recăpătarea controlului asupra fostei Electrica Muntenia Sud, perla coroanei Electrica, firma care alimentează cu energie Bucureştiul, în timp ce consultanţii din domeniu se aşteaptă mai degrabă la investitori străini sau chiar la fonduri de investiţii, în contextul în care statul abia a cedat pachetul pe 51% din Electrica printr-o listare pe bursă.

• Hemoragia din depozitele constituite de străini la băncile locale s-a oprit

Depozitele constituite de străini la băncile locale, majoritatea forme de sprijin din partea băncilor-mamă, însumau 6,54 mld. euro la sfârşitul lunii mai, cu 90 mil. euro peste nivelul minim înregistrat la sfârşitul anului trecut, arată datele BNR. Stocul depozitelor marcase o scădere de 2 mld. euro în 2012 şi 2013, scăderea venind pe fondul unui proces mai amplu de dezintermediere financiară. Depozitele străinilor ajunseseră la un vârf de 8,6 mld. euro în vara lui 2011. Analiştii cred că creşterea uşoară a stocului depozitelor nerezidenţilor în 2014 ar putea fi temporară, astfel că vor continua să iasă bani din sistemul bancar, mai ales că băncile au reuşit să-şi diversifice sursele de finanţare în ultima perioadă, prin atragerea unui volum mai mare de depozite de la clienţii locali. La nivel agregat, băncile străine au retras din decembrie 2011 încoace 5 mld. euro din liniile de finanţare acordate subsidiarelor locale.