REVISTA PRESEI 17.12.2016

• ADEVĂRUL

• Putin refuză din nou să participe la Conferinţa de Securitate de la Munchen

Preşedintele rus Vladimir Putin nu va participa la Conferinţa de Securitate de la Munchen de anul viitor, a anunţat vineri purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, citat de RIA Novosti. Întrebat dacă Vladimir Putin va participa la următoarea Conferinţă de Securitate de la Munchen, programată pentru 17-19 februarie 2017, Dmitri Peskov a oferit un răspuns scurt şi tranşant: "Nu". În 2016, Rusia a fost reprezentantă la cea mai importantă conferinţă în domeniul securităţii de către premierul Dmitri Medvedev, iar în 2015 de către ministrul de Externe Serghei Lavrov. Relaţiile ruso-oocidentale sunt la cel mai jos nivel de la sfârşitul Războiului Rece, fiind agravate în special de anexarea Peninsulei Crimeea de către Rusia în martie 2014.

• Cum şi-a dat cu stângu-n dreptul "dottore" Ponta în instanţă

Curtea de Apel Bucureşti a motivat de ce a respins, pe 28 octombrie, cererea lui Victor Ponta de suspendare a ordinului ministrului Educaţiei prin care i-a fost retras titlul de doctor. Sentinţa nu este definitivă, putând fi contestată la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Victor Ponta a ridicat în faţa judecătorilor posibilitatea să i se ceară să returneze sumele de bani încasate ca profesor conferenţiar, dar nu a făcut nicio dovadă a iminenţei unei astfel de situaţii şi nici nu a probat imposibilitatea financiară de a restitui aceste sume. Aşa motivează magistraţii faptul că au respins cererea fostului premier de suspendare a ordinului de retragere a titlului de doctor.

• Cum vrea Dragnea să-şi conserve Puterea: Guvern-marionetă dirijat de la partid

Preşedintele PSD Liviu Dragnea şi-a pregătit dinainte pârghiile necesare pentru a manevra, din umbră, guvernarea, dar să-şi păstreze, în acelaşi timp, şi controlul politic asupra partidului. O comisie de partid în faţa căreia va răspunde politic Guvernul condus de un apropiat de-al lui Liviu Dragnea este soluţia găsită de liderul PSD. Pe lista scurtă pentru funcţia de premier sunt: Mihai Fifor, Sorin Grindeanu şi Gabriel Petrea. Preşedintele PSD Liviu Dragnea pare că a renunţat la ideea de a forţa nominalizarea sa în funcţia de premier, în negocierile cu preşedintele Klaus Iohannis, şi îşi pregăteşte terenul pentru a dirijia din umbră Guvernul.

• Iohannis: Eu voi decide pe cine voi desemna premier

Preşedintele Klaus Iohannis a constatat, în urma rezultatelor finale ale BEC, că niciun partid nu a reuşit să formeze o majoritate absolută, arătând că el este cel care va decide asupra numelui de premier pe care îl va desemna. În replică, preşedintele PSD Liviu Dragnea a anunţat că preşedintele va desemna candidatul la funcţia de premier, dar nu îl şi va decide.

• Carrefour a transferat doua magazine din Brăila către lanţul de retail Zanfir

Pentru a elimina problemele de concurentă, Carrefour s-a angajat sa transfere, către unul sau mai mulţi operatori, trei magazine supermarket din Brăila - doua magazine Carrefour Market si un magazin Billa. In prezent a fost identificat un operator interesat sa preia cele doua magazine Carrefour Market din Brăila, iar Carrefour va cesiona activitatea (magazinul, echipamentul si personalul) supermarketurilor situate in Brăila către operatorul Zanfir SNC, după data de 9 ianuarie 2017. Angajaţii celor două magazine vor fi transferaţi către Zanfir SNC si vor avea garantate aceleaşi condiţii de încadrare si de muncă, păstrându-si acelaşi salariul si tichetele de masă.

• Mircea Badea şi Oreste, vânaţi de Fisc. Cei doi foşti prieteni au o datorie comună de peste 70.000 de lei

Fiscul se chinuie să recupereze peste 70.000 de lei de la Mircea Badea şi Oreste. Restanţa la bugetul de stat aparţine firmei înfiinţate de cei doi foşti prieteni în 2002. Este vorba despre societatea M.B.&O. Production srl. Deşi declară, arogant, la impresie, că ar câştiga mult mai mult de 12.000 de euro pe lună, aşa cum era creditat în urmă cu doi ani de o parte a presei, Mircea Badea se ascunde de ghişeul de plăţi când vine vorba să achite taxele pe care le-a înregistrat firma sa şi a lui Oreste, M.B&O. Production. Datoria se ridică în total la suma de 74.442 de lei, iar fiscul a apelat la Tribunalului Bucureşti pentru a recupera banii de la cei doi.

• Polonia: Opoziţia a blocat Parlamentul şi a manifestat în stradă

Protestatari au blocat vineri seara clădirea Parlamentului polonez din Varşovia, în ceea ce The Guardian şi Reuters numesc cel mai mare impas politic din ultimii ani în din Polonia şi cea mai clară escaladare a conflictului dintre opoziţie şi partidul de la conducere Lege şi Justiţie (PiS), de când acesta a venit la putere în octombrie 2015. PiS a fost acuzat de restrângerea libertăţii presei de la venirea la putere anul trecut. De anul viitor, doar câţiva reporteri vor fi permişi în Parlament. Doar cinci posturi de televiziune poloneze selectate vor fi autorizate să facă înregistrări ale sesiunilor parlamentare.

• Oraşele din Suedia se pregătesc de un posibil război cu Rusia

Serviciul pentru Situaţii de Urgenţă din cadrul Ministerului Apărării (MSB) din Suedia a trimis săptămâna trecută o scrisoare tuturor autorităţilor locale în care sunt avertizate să fie bine echipate pentru a putea răspunde unor ameninţări de război şi să coopereze cu Forţele Armate în cadrul exerciţiilor militare, scrie The Telegraph, potrivit Digi24. Scrisoarea reactivează, cel mai probabil, un plan de defensivă totală al Suediei din timpul Războiul Rece. "Această strategie nu este nouă. A fost folosită în timpul Războiului Rece", a declarat pentru Svenska Dagbladet directorul pentru apărare civilă din cadrul MSB.

• EVENIMENTUL ZILEI

• Prin ultimele sale nerozii, Klaus Iohannis e pe cale să înmormînteze PNL de- a binelea - Ion Cristoiu

Dacă duminica asta ar avea loc alegeri parlamentare, PNL n-ar obţine nici măcar scorul intrării în Parlament. Şi asta numai şi numai din cauza lui Klaus Iohannis. Prin implicarea neroadă în campania electorală în ipostaza de chibiţ al PNL, Klaus Iohannis a făcut ca PNL, un partid alcătuit din două foste partide de guvernămînt, sprijinit de Sistemul Instituţiilor de forţă şi de Divizia Presă a Binomului SRI-DNA, răzgîiat de ambasadorii occidentali, în frunte cu Hans Klemm, să piardă întrecerea cu 27% faţă de PSD. O diferenţă incredibilă, unică în postdecembrism. Prăbuşirea PNL şi-a avut cauza şi în transformarea acestui partid într-o marionetă a lui Klaus Iohannis. O marionetă depinde de păpuşar.

• Cozmin Guşă aruncă BOMBA din CULISELE întâlnirii Iohannis - Tăriceanu

Analistul politic, Cozmin Guşă a vorbit la emisiunea "Banii vorbesc" de la Realitatea TV despre culisele întâlnirii dintre Klaus Iohannis şi Călin Popescu Tăriceanu, dar şi despre numele viitorului premier. Cozmin Guşă a spus la Realitatea TV că şefia PNL pentru Tăriceanu a venit de la Alina Gorghiu, iar Iohannis nu a vorbit cu preşedintele ALDE despre acest lucru. "Se conturează varianta de pace negociată. Klaus Iohannis să accepte un premier pus de către PSD cu care Liviu Dragnea şi PSD să fie de acord. Se ajunge la o pace şi vom avea un alt model de conducere, unul polonez. Din ce ştiu eu, lui Tăriceanu nu i s-a oferit şefia PNL de către Iohannis. Oferta ia venit de la un grup din conducerea fostului PNL", a spus Guşă. Guşă a lansat şi două nume de eventual premier, Mihai Fifor şi Sorin Grindeanu.

• Am aflat numele celui care va conduce viitorul guvern! - Dan Andronic

Liviu Dragnea a ales să nu fie premier. Pentru a evita o umilinţă sau noi dosare DNA. Cel mai probabil se va duce Preşedintele Camerei Deputaţilor, iar Călin Popescu-Tăriceanu va fi şef la Senat. De acolo vor ţine în frâu guvernul. Cu ajutorul Comisiei de monitorizare. Pentru că adevărata putere în România stă la Palatul Victoria, dar dacă nu ai autoritatea politică în Parlament nu trece nimic, plus că poţi fi schimbat oricând. Prin această manevră adevăratul conducător al Guvernului va rămâne Liviu Dragnea, în ciuda opoziţiei lui Klaus Iohannis. Va avea autoritatea de lider al PSD, de preşedinte al Comisiei de monitorizare şi de preşedinte al Camerei Deputaţilor. Calităţi pe care Iohannis nu i le poate lua. Cine va fi premier? Un tânăr PSD-ist, cel mai probabil. Fără un trecut important, din garda nouă, nici nu mai are importanţă cum îl cheamă. Pentru că Liviu Dragnea va conduce Guvernul!

• Ludovic Orban ZGUDUIE DIN TEMELII PNL

Ludovic Orban, fostul ales al Paratidul Naţional Liberal pentru a candida la Primăria Capitalei, face o serie de dezvăluiri care ar putea afecta grav imaginea PNL. El consinderă că în PNL nu există democraţie. Orban spune că şefii sunt numiţi, nu aleşi. Orban spune vorbeşte despre "şefi agreaţi de alţi şefi, dinăuntru sau din afara partidului" la conducerea formaţiunii. "PNL are nevoie ca de aer de revenirea la democraţie. Nu facem nicio brânză dacă înlocuim nişte şefi numiţi cu alţi şefi numiţi. Niciunul dintre şefii numiţi la nivel naţional şi judeţean nu trebuie să candideze. Rolul lor trebuie să fie doar acela de a organiza alegeri corecte, care să permită exprimarea voinţei reale a oamenilor. Partidul Naţional Liberal nu mai poate fi condus de şefi agreaţi de alţi şefi, dinăuntru sau din afară partidului, ci de lideri autentici legitimati prin votul bazei partidului", a spus el.

• JURNALUL NATIONAL

• EURO 2016-Handbal feminin: România, locul 5, după 23-22 cu Germania

Naţionala feminină de handbal a României a încheiat pe locul 5 la Campionatul European - EURO 2016 - din Suedia, după ce a învins Germania cu scorul de 23-22 (11-11), vineri, la Goteborg, într-un meci de clasament, graţie unui gol marcat în ultima secundă de Cristina Zamfir, cu preţul unei accidentări.

• 1 miliard de euro, pomană dată de o agenţie a statului

Potrivit unui raport al Curţii de Conturi referitor la activitatea Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale (ANRM) din perioada 2011-2015, statul român nu a încasat redevenţe petroliere în valoare de 4.671.501.106,7 lei (1.390.987.220 USD). Inspectorii Curţii au constatat grave neregului în activitatea ANRM. printre cele mai grave numărându-se faptul că preţurile de referinţă ale gazelor naturale extrase în România au fost subevaluate de ANRM, ceea ce a dus la stabilirea unor redevenţe mult mai mici.

• Fond de creditare pentru agricultură

România ar putea avea din martie-aprilie un fond de creditare pentru cofinanţarea proiectelor din agricultură, a anunţat, ieri, Daniela Giurcă, secretar de stat în ministerul Agriculturii, într-o conferinţă organizată de PRIAevents. Ea a precizat că instrumentul va avea două componente. "Una este de credite de sine stătătoare. Deci, fermierii vor putea să acceseze proiecte, iar dobânda va fi la 20% din cea a pieţei. A doua parte a acestui instrument este legată de cofinanţarea proiectelor combinate cu grant. Aceasta reduce valoarea garantării pentru cei care vor să aibă un credit. Reduce substanţial 30% din valoarea creditului prin garantare şi, de asemenea, dobânda va fi una foarte mică în comparaţie cu cea a pieţei", a mai arătat oficialul Ministerului Agriculturii.

• 5,6% din deponenţi deţin 73,3 % din valoarea totală a depozitelor bancare

Economisirea bancară este caracterizată de inegalităţi importante. Analiza în detaliu a deţinerilor principalelor categorii de deponenţi (cu sume de peste 100 de lei), indică o asimetrie importantă a distribuţiei sumelor depuse în conturi la instituţiile de credit, potrivit Raportului asupra stabilităţii financiare dat publicităţii de Banca Centrală. Astfel, aproximativ două milioane de persoane au depozite de până în 1.000 de lei (depozitul mediu fiind de aprox. 400 de lei), în timp ce alte 1,2 milioane persoane au depozite cu valori între 10.000 de lei şi 50.000 de lei (valoarea depozitului mediu fiind de 23.000 lei). În acelaşi timp, aproximativ 0,6 milioane deponenţi (5,6 % din numărul total de deponenţi) au depozite mai mari de 50.000 lei şi cumulează 73,3 % din valoarea totală a depozitelor bancare din România.

• Ultima zi din an aduce falimentul personal

Legea falimentului personal va intra în vigoare pe 31 decembrie 2016, ceea ce înseamnă că persoanele fizice vor putea cere, în anumite condiţii, intrarea într-una dintre cele trei proceduri de insolvenţă stabilite prin lege. Cu toate acestea, legea nu poate fi pusă în practică aşa cum trebuie pentru că are nevoie de unele norme de punere în aplicare. Acestea din urmă au fost publicate de două ori în dezbatere publică, dar încă n-au fost adoptate de Guvern. Vor exista trei proceduri diferite de insolvenţă: prima, bazată pe un plan de rambursare a datoriilor, a doua presupune lichidarea de active, iar cea de-a treia este o procedură simplificată.